Beautify docbook files

67 files changed, 1395 insertions, 5052 deletions

diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/glossary/index.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/glossary/index.docbook
index 4ca63b59d14..dfb5756793b 100644
--- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/glossary/index.docbook
+++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/glossary/index.docbook
@@ -8,459 +8,175 @@
 ]>
 
 
-<glossary id="glossary"
->&glossary-tdeprinting; <glossdiv id="glossdiv-technologies">
-		<title
->Tehnologii</title>
+<glossary id="glossary">&glossary-tdeprinting; <glossdiv id="glossdiv-technologies">
+		<title>Tehnologii</title>
 		<glossentry id="gloss-ioslave">
-			<glossterm
->Dispozitiv de <acronym
->I/E</acronym
-></glossterm>
-			<glossdef
-><para
->Dispozitivele de <acronym
->I/E</acronym
-> permit aplicaţiilor &kde; să acceseze resursele distante la fel de uşor ca pe cele locale (făcîndu-le <quote
->trasnparente de reţea</quote
->). Resursele distante (&eg; fişiere) ar putea să fie localizate în partajări <acronym
->SMB</acronym
-> sau similare.</para>
-<glossseealso otherterm="gloss-smb"
-><acronym
->SMB</acronym
-></glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-kde"
->&kde;</glossseealso
-> </glossdef>
+			<glossterm>Dispozitiv de <acronym>I/E</acronym></glossterm>
+			<glossdef><para>Dispozitivele de <acronym>I/E</acronym> permit aplicaţiilor &kde; să acceseze resursele distante la fel de uşor ca pe cele locale (făcîndu-le <quote>trasnparente de reţea</quote>). Resursele distante (&eg; fişiere) ar putea să fie localizate în partajări <acronym>SMB</acronym> sau similare.</para>
+<glossseealso otherterm="gloss-smb"><acronym>SMB</acronym></glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-kde">&kde;</glossseealso> </glossdef>
 		</glossentry>
 		<glossentry id="gloss-tdeio">
-			<glossterm
-><acronym
->TDEIO</acronym
-></glossterm>
-			<glossdef
-><para
->Sistemul de intrare/ieşire &kde; care utilizează aşa-numitele Dispozitive de <quote
-><acronym
->I/E</acronym
-></quote
->.</para>
-<glossseealso otherterm="gloss-ioslave"
->Dispozitiv de <acronym
->I/E</acronym
-></glossseealso
-> <glossseealso  otherterm="gloss-kde"
->&kde;</glossseealso
-> </glossdef>
+			<glossterm><acronym>TDEIO</acronym></glossterm>
+			<glossdef><para>Sistemul de intrare/ieşire &kde; care utilizează aşa-numitele Dispozitive de <quote><acronym>I/E</acronym></quote>.</para>
+<glossseealso otherterm="gloss-ioslave">Dispozitiv de <acronym>I/E</acronym></glossseealso> <glossseealso  otherterm="gloss-kde">&kde;</glossseealso> </glossdef>
 		</glossentry>
 		<glossentry id="gloss-tdeparts">
-			<glossterm
->KParts</glossterm>
-			<glossdef
-><para
->KParts este o tehnologie de încapsulare care permite aplicaţiilor &kde; să înglobeze alte aplicaţii &kde;. De exemplu, vizualizorul text utilizat de &konqueror; este o componentă de tip KPart.</para>
-				<glossseealso otherterm="gloss-konqueror"
->&konqueror;</glossseealso>
+			<glossterm>KParts</glossterm>
+			<glossdef><para>KParts este o tehnologie de încapsulare care permite aplicaţiilor &kde; să înglobeze alte aplicaţii &kde;. De exemplu, vizualizorul text utilizat de &konqueror; este o componentă de tip KPart.</para>
+				<glossseealso otherterm="gloss-konqueror">&konqueror;</glossseealso>
 			</glossdef>
 		</glossentry>
 		<glossentry id="gloss-tdesycoca">
-			<glossterm
-><acronym
->KSycoca</acronym
-></glossterm>
-			<glossdef
-><para
-><acronym
->KSycoca</acronym
-> (&kde; <emphasis
->Sy</emphasis
->stem <emphasis
->Co</emphasis
->nfiguration <emphasis
->Ca</emphasis
->che) este un cache de informaţii de configurare care, de exemplu, garantează accesul rapid la itemii de meniu.</para>
+			<glossterm><acronym>KSycoca</acronym></glossterm>
+			<glossdef><para><acronym>KSycoca</acronym> (&kde; <emphasis>Sy</emphasis>stem <emphasis>Co</emphasis>nfiguration <emphasis>Ca</emphasis>che) este un cache de informaţii de configurare care, de exemplu, garantează accesul rapid la itemii de meniu.</para>
 				<glossseealso 
-otherterm="gloss-tdebuildsycoca"
-><application
->KBuildSycoca</application
-></glossseealso>
+otherterm="gloss-tdebuildsycoca"><application>KBuildSycoca</application></glossseealso>
 			</glossdef>
 		</glossentry>
 	</glossdiv>
 	
 	<glossdiv id="glossdiv-xfree86">
-		<title
->XFree86</title>
+		<title>XFree86</title>
 		<glossentry id="gloss-antialiasing">
-			<glossterm
->Antialiere</glossterm>
-			<glossdef
-><para
->Dacă este menţionată în legătură cu &kde;, de cele mai multe ori antialierea se referă la finisarea fonturilor vizibile pe ecran. Acest lucru este posibil în &kde; dacă este folosit &Qt; 2.3.0 sau mai recent împreună cu XFree86 4.x.</para>
-<glossseealso otherterm="gloss-kde"
->&kde;</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-qt"
->&Qt;</glossseealso
-> </glossdef>
+			<glossterm>Antialiere</glossterm>
+			<glossdef><para>Dacă este menţionată în legătură cu &kde;, de cele mai multe ori antialierea se referă la finisarea fonturilor vizibile pe ecran. Acest lucru este posibil în &kde; dacă este folosit &Qt; 2.3.0 sau mai recent împreună cu XFree86 4.x.</para>
+<glossseealso otherterm="gloss-kde">&kde;</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-qt">&Qt;</glossseealso> </glossdef>
 		</glossentry>
 		<glossentry id="gloss-xserver">
-			<glossterm
->&X-Server;</glossterm>
-			<glossdef
-><para
->&X-Server; reprezintă un suport obligatoriu peste care sînt construite felurite interfeţe grafice precum &kde;. El administrează evenimentele de bază primite de la mouse şi tastatură (de la calculatorul local, cît şi de la maşinile distante) şi asigură rutine de grafică elementară pentru desenarea dreptunghiurilor şi a altor primitive grafice.</para>
-<glossseealso otherterm="gloss-kde"
->&kde;</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-gui"
->&GUI;</glossseealso
-> </glossdef>
+			<glossterm>&X-Server;</glossterm>
+			<glossdef><para>&X-Server; reprezintă un suport obligatoriu peste care sînt construite felurite interfeţe grafice precum &kde;. El administrează evenimentele de bază primite de la mouse şi tastatură (de la calculatorul local, cît şi de la maşinile distante) şi asigură rutine de grafică elementară pentru desenarea dreptunghiurilor şi a altor primitive grafice.</para>
+<glossseealso otherterm="gloss-kde">&kde;</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-gui">&GUI;</glossseealso> </glossdef>
 		</glossentry>
 	</glossdiv>
 
 	<glossdiv id="glossdiv-applications">
-		<title
->Aplicaţii</title>
+		<title>Aplicaţii</title>
 		<glossentry id="gloss-tdebuildsycoca">
-			<glossterm
-><application
->KBuildSycoca</application
-></glossterm>
-			<glossdef
-><para
-><application
->KBuildSycoca</application
-> este un utilitar de linie de comandă care regenerează aşa-numita bază de date <acronym
->KSycoca</acronym
->. El este util, de exemplu, dacă din &kcontrol; lipsesc toate modulele.</para>
-<glossseealso otherterm="gloss-tdesycoca"
-><acronym
->KSycoca</acronym
-></glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-kcontrol"
->&kcontrol;</glossseealso
-> </glossdef>
+			<glossterm><application>KBuildSycoca</application></glossterm>
+			<glossdef><para><application>KBuildSycoca</application> este un utilitar de linie de comandă care regenerează aşa-numita bază de date <acronym>KSycoca</acronym>. El este util, de exemplu, dacă din &kcontrol; lipsesc toate modulele.</para>
+<glossseealso otherterm="gloss-tdesycoca"><acronym>KSycoca</acronym></glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-kcontrol">&kcontrol;</glossseealso> </glossdef>
 		</glossentry>
 		<glossentry id="gloss-kcontrol">
-			<glossterm
->&kcontrol;</glossterm>
-			<glossdef
-><para
->Acesta este proiectul şi numele de fişier al centrului de control &kde;. &kcontrol; vă permite să personalizaţi aproape orice opţiune de configurare din &kde;.</para>
-				<glossseealso otherterm="gloss-kde"
->&kde;</glossseealso>
+			<glossterm>&kcontrol;</glossterm>
+			<glossdef><para>Acesta este proiectul şi numele de fişier al centrului de control &kde;. &kcontrol; vă permite să personalizaţi aproape orice opţiune de configurare din &kde;.</para>
+				<glossseealso otherterm="gloss-kde">&kde;</glossseealso>
 			</glossdef>
 		</glossentry>
 		<glossentry id="gloss-kicker">
-			<glossterm
->&kicker;</glossterm>
-			<glossdef
-><para
->&kicker; este porecla cît şi numele de proiect al panoului &kde;.</para>
-<glossseealso otherterm="gloss-kde"
->&kde;</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-panel"
->Panou</glossseealso
-> </glossdef>
+			<glossterm>&kicker;</glossterm>
+			<glossdef><para>&kicker; este porecla cît şi numele de proiect al panoului &kde;.</para>
+<glossseealso otherterm="gloss-kde">&kde;</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-panel">Panou</glossseealso> </glossdef>
 		</glossentry>
 		<glossentry id="gloss-konqueror">
-			<glossterm
->&konqueror;</glossterm>
-			<glossdef
-><para
->&konqueror; este un manager de fişier, navigator web, vizualizor de imagini şi multe altele. El este parte centrală a proiectului &kde;. Puteţi afla mai multe informaţii despre el la <ulink url="http://www.konqueror.org"
->http://www.konqueror.org</ulink
->.</para>
-				<glossseealso otherterm="gloss-kde"
->&kde;</glossseealso>
+			<glossterm>&konqueror;</glossterm>
+			<glossdef><para>&konqueror; este un manager de fişier, navigator web, vizualizor de imagini şi multe altele. El este parte centrală a proiectului &kde;. Puteţi afla mai multe informaţii despre el la <ulink url="http://www.konqueror.org">http://www.konqueror.org</ulink>.</para>
+				<glossseealso otherterm="gloss-kde">&kde;</glossseealso>
 			</glossdef>
 		</glossentry>
 		<glossentry id="gloss-ksirc">
-			<glossterm
->&ksirc;</glossterm>
-			<glossdef
-><para
->&ksirc; este clientul <acronym
->IRC</acronym
-> implicit care vine odată cu distribuţia dumneavoastră de &kde;. Îl puteţi folosi să conversaţi cu oricine din reţeaua <acronym
->IRC</acronym
->.</para>
-				<glossseealso otherterm="gloss-irc"
-><acronym
->IRC</acronym
-></glossseealso>
+			<glossterm>&ksirc;</glossterm>
+			<glossdef><para>&ksirc; este clientul <acronym>IRC</acronym> implicit care vine odată cu distribuţia dumneavoastră de &kde;. Îl puteţi folosi să conversaţi cu oricine din reţeaua <acronym>IRC</acronym>.</para>
+				<glossseealso otherterm="gloss-irc"><acronym>IRC</acronym></glossseealso>
 			</glossdef>
-		</glossentry
->			 	
+		</glossentry>			 	
 	</glossdiv>
 	
 	<glossdiv id="glossdiv-desktop-terminology">
-		<title
->Terminologie mediu grafic</title>
+		<title>Terminologie mediu grafic</title>
 		<glossentry id="gloss-draganddrop">
-			<glossterm
->Tragere şi punere</glossterm>
-			<glossdef
-><para
->Acest concept încearcă să înlocuiască multe acţiuni, precum copierea de fişiere dintr-un loc în altul, printr-o manevră cu mouse-ul.De exemplu: dînd clic pe o iconiţă dintr-o fereastră &konqueror;, mutaţi mouse-ul în altă fereastră ţinînd în continuare butonul apăsat, iar apoi eliberaţi butonul (<quote
->daţi drumul</quote
-> obiectului). Astfel copiaţi fişiere.</para>
-				<glossseealso otherterm="gloss-konqueror"
->&konqueror;</glossseealso>
+			<glossterm>Tragere şi punere</glossterm>
+			<glossdef><para>Acest concept încearcă să înlocuiască multe acţiuni, precum copierea de fişiere dintr-un loc în altul, printr-o manevră cu mouse-ul.De exemplu: dînd clic pe o iconiţă dintr-o fereastră &konqueror;, mutaţi mouse-ul în altă fereastră ţinînd în continuare butonul apăsat, iar apoi eliberaţi butonul (<quote>daţi drumul</quote> obiectului). Astfel copiaţi fişiere.</para>
+				<glossseealso otherterm="gloss-konqueror">&konqueror;</glossseealso>
 			</glossdef>
 		</glossentry>
 		<glossentry id="gloss-gui">
-			<glossterm
->&GUI;</glossterm>
-			<glossdef
-><para
->Abreviere pentru <emphasis
->G</emphasis
->raphical <emphasis
->U</emphasis
->ser <emphasis
->I</emphasis
->nterface. Fiecare mediu grafic de birou(precum &kde;) este un &GUI;. Cele mai multe din ele oferă suport pentru mouse şi/sau ferestre care să controleze programele.</para>
-				<glossseealso otherterm="gloss-kde"
->&kde;</glossseealso>
+			<glossterm>&GUI;</glossterm>
+			<glossdef><para>Abreviere pentru <emphasis>G</emphasis>raphical <emphasis>U</emphasis>ser <emphasis>I</emphasis>nterface. Fiecare mediu grafic de birou(precum &kde;) este un &GUI;. Cele mai multe din ele oferă suport pentru mouse şi/sau ferestre care să controleze programele.</para>
+				<glossseealso otherterm="gloss-kde">&kde;</glossseealso>
 			</glossdef>
 		</glossentry>
 		<glossentry id="gloss-kde">
-			<glossterm
->&kde;</glossterm>
-			<glossdef
-><para
->Abreviere pentru <quote
->K Desktop Environment</quote
->, o interfaţă grafică de vîrf pentru sisteme &UNIX;. Puteţi afla informaţii detaliate la <ulink url="http://www.kde.org"
->http://www.kde.org</ulink
->.</para>
-				<glossseealso otherterm="gloss-gui"
->&GUI;</glossseealso>
+			<glossterm>&kde;</glossterm>
+			<glossdef><para>Abreviere pentru <quote>K Desktop Environment</quote>, o interfaţă grafică de vîrf pentru sisteme &UNIX;. Puteţi afla informaţii detaliate la <ulink url="http://www.kde.org">http://www.kde.org</ulink>.</para>
+				<glossseealso otherterm="gloss-gui">&GUI;</glossseealso>
 			</glossdef>
 		</glossentry>
 		<glossentry id="gloss-gnome">
-			<glossterm
-><acronym
->GNOME</acronym
-></glossterm>
+			<glossterm><acronym>GNOME</acronym></glossterm>
 			<glossdef>
-				<para
-><emphasis
->G</emphasis
->NU <emphasis
->N</emphasis
->etwork <emphasis
->O</emphasis
->bject <emphasis
->M</emphasis
->odel <emphasis
->E</emphasis
->nvironment, una din interfeţele grafice &UNIX; de vîrf.</para>
-				<glossseealso otherterm="gloss-gui"
->&GUI;</glossseealso>
+				<para><emphasis>G</emphasis>NU <emphasis>N</emphasis>etwork <emphasis>O</emphasis>bject <emphasis>M</emphasis>odel <emphasis>E</emphasis>nvironment, una din interfeţele grafice &UNIX; de vîrf.</para>
+				<glossseealso otherterm="gloss-gui">&GUI;</glossseealso>
 			</glossdef>
 		</glossentry>
 		<glossentry id="gloss-panel">
-			<glossterm
->Panou</glossterm>
-			<glossdef
-><para
->Face referire la panou (cunoscut şi sub numele de <quote
->&kicker;</quote
->) care de cele mai multe ori se află în partea de jos a ecranului.</para>
-<glossseealso otherterm="gloss-kde"
->&kde;</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-kicker"
->&kicker;</glossseealso
-> </glossdef>
+			<glossterm>Panou</glossterm>
+			<glossdef><para>Face referire la panou (cunoscut şi sub numele de <quote>&kicker;</quote>) care de cele mai multe ori se află în partea de jos a ecranului.</para>
+<glossseealso otherterm="gloss-kde">&kde;</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-kicker">&kicker;</glossseealso> </glossdef>
 		</glossentry>
 		<glossentry id="gloss-ripping">
-			<glossterm
->ripping</glossterm>
-			<glossdef
-><para
->Procesul de citire a datelor audio de pe un &cdrom; şi salvarea lor pe hard disk.</para>
+			<glossterm>ripping</glossterm>
+			<glossdef><para>Procesul de citire a datelor audio de pe un &cdrom; şi salvarea lor pe hard disk.</para>
 			</glossdef>
 		</glossentry>
 	</glossdiv>
 	
 	<glossdiv id="kde-development">
-		<title
->Dezvoltare &kde;</title>
+		<title>Dezvoltare &kde;</title>
 		<glossentry id="gloss-qt">
-			<glossterm
->&Qt;</glossterm>
-			<glossdef
-><para
->Interfaţa grafică a &kde; este contruită peste toolkit-ul &Qt; care oferă multe din elementele grafice (aşa-numitele <quote
->Widget</quote
->-uri). Ele sînt utilizate la construirea interfeţei aplicaţiilor. Mai multe informaţii despre &Qt; găsiţi la <ulink url="http://www.trolltech.com"
->http://www.trolltech.com</ulink
->.</para>
-<glossseealso otherterm="gloss-kde"
->&kde;</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-gui"
->&GUI;</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-widget"
->Widget</glossseealso
-> </glossdef>
+			<glossterm>&Qt;</glossterm>
+			<glossdef><para>Interfaţa grafică a &kde; este contruită peste toolkit-ul &Qt; care oferă multe din elementele grafice (aşa-numitele <quote>Widget</quote>-uri). Ele sînt utilizate la construirea interfeţei aplicaţiilor. Mai multe informaţii despre &Qt; găsiţi la <ulink url="http://www.trolltech.com">http://www.trolltech.com</ulink>.</para>
+<glossseealso otherterm="gloss-kde">&kde;</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-gui">&GUI;</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-widget">Widget</glossseealso> </glossdef>
 		</glossentry>
 		<glossentry id="gloss-i18n">
-			<glossterm
->i18n</glossterm>
-			<glossdef
-><para
->Abreviere pentru <quote
->internaţionalizare</quote
->. &kde; suportă o mulţime de limbaje şi mai multe tehnici de internaţionalizare fac posibilă traducerea cu uşurinţă a mesajelor interfeţei grafice cît şi a documentaţiei însoţitoare. Mai multe despre acest proces puteţi afla la <ulink url="http://i18n.kde.org"
->http://i18n.kde.org</ulink
->.</para>
-<glossseealso otherterm="gloss-kde"
->&kde;</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-gui"
->&GUI;</glossseealso
-> </glossdef>
+			<glossterm>i18n</glossterm>
+			<glossdef><para>Abreviere pentru <quote>internaţionalizare</quote>. &kde; suportă o mulţime de limbaje şi mai multe tehnici de internaţionalizare fac posibilă traducerea cu uşurinţă a mesajelor interfeţei grafice cît şi a documentaţiei însoţitoare. Mai multe despre acest proces puteţi afla la <ulink url="http://i18n.kde.org">http://i18n.kde.org</ulink>.</para>
+<glossseealso otherterm="gloss-kde">&kde;</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-gui">&GUI;</glossseealso> </glossdef>
 		</glossentry>
 		<glossentry id="gloss-l10n">
-			<glossterm
->l10n</glossterm>
-			<glossdef
-><para
->Abreviere pentru <quote
->localizare</quote
->, procesul de adaptare a unui program la mediul local. Acesta include, de exemplu, moneda utilizată pentru valorile monetare sau formatul timpului.</para>
-				<glossseealso otherterm="gloss-i18n"
->i18n</glossseealso>
+			<glossterm>l10n</glossterm>
+			<glossdef><para>Abreviere pentru <quote>localizare</quote>, procesul de adaptare a unui program la mediul local. Acesta include, de exemplu, moneda utilizată pentru valorile monetare sau formatul timpului.</para>
+				<glossseealso otherterm="gloss-i18n">i18n</glossseealso>
                         </glossdef>
 		</glossentry>
 		<glossentry id="gloss-widget">
-			<glossterm
->Widget</glossterm>
-			<glossdef
-><para
->Elemente grafice precum bare de defilare, butoane sau linii de editare. El sînt utilizate de &kde; la construcţia interfeţei grafice. </para>
-<glossseealso otherterm="gloss-kde"
->&kde;</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-gui"
->&GUI;</glossseealso
-> </glossdef>
+			<glossterm>Widget</glossterm>
+			<glossdef><para>Elemente grafice precum bare de defilare, butoane sau linii de editare. El sînt utilizate de &kde; la construcţia interfeţei grafice. </para>
+<glossseealso otherterm="gloss-kde">&kde;</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-gui">&GUI;</glossseealso> </glossdef>
 		</glossentry>
       <glossentry id="gloss-cvs">
-         <glossterm
-><acronym
->CVS</acronym
-></glossterm>
+         <glossterm><acronym>CVS</acronym></glossterm>
          <glossdef>
-            <para
-><emphasis
->C</emphasis
->oncurrent <emphasis
->V</emphasis
->ersion <emphasis
->S</emphasis
->ystem. <acronym
->CVS</acronym
-> reprezintă o modalitate elegantă de a administra versiunile fişierele şi de permite mai multor programatori să lucreze la acelaşi proiect. La <ulink url="http://www.kde.org/anoncvs.html" 
->http://www.kde.org/anoncvs.html</ulink
-> aflaţi modul în care puteţi obţine sursele &kde; prin acces <acronym
->CVS</acronym
-> anonim.Mai multe despre <acronym
->CVS</acronym
-> puteţi aflaţi la <ulink url="http://www.cvshome.org"
->http://www.cvshome.org</ulink
->. </para>
+            <para><emphasis>C</emphasis>oncurrent <emphasis>V</emphasis>ersion <emphasis>S</emphasis>ystem. <acronym>CVS</acronym> reprezintă o modalitate elegantă de a administra versiunile fişierele şi de permite mai multor programatori să lucreze la acelaşi proiect. La <ulink url="http://www.kde.org/anoncvs.html" >http://www.kde.org/anoncvs.html</ulink> aflaţi modul în care puteţi obţine sursele &kde; prin acces <acronym>CVS</acronym> anonim.Mai multe despre <acronym>CVS</acronym> puteţi aflaţi la <ulink url="http://www.cvshome.org">http://www.cvshome.org</ulink>. </para>
          </glossdef>
       </glossentry>
 	</glossdiv>
 	
 	<glossdiv id="glossdiv-misc">
-		<title
->Diverse</title>
+		<title>Diverse</title>
 		<glossentry id="gloss-rfc">
-			<glossterm
-><acronym
->RFC</acronym
-></glossterm>
-			<glossdef
-><para
-><emphasis
->R</emphasis
->equest <emphasis
->F</emphasis
->or <emphasis
->C</emphasis
->omment. O modalitate obişnuită de a publica idei noi despre un protocol sau proceduri în scopul de fi evaluate de comunitatea Internet. Deşi <acronym
->RFC</acronym
->-urile nu sînt obligatorii, cele multe din aplicaţii încearcă să adere la ele din momentul în care au fost aprobate de comunitate. Mai multe informaţii despre <acronym
->RFC</acronym
->-uri puteţi găsi în <ulink url="http://www.rfc-editor.org"
->pagina de web RFC</ulink
->.</para>
+			<glossterm><acronym>RFC</acronym></glossterm>
+			<glossdef><para><emphasis>R</emphasis>equest <emphasis>F</emphasis>or <emphasis>C</emphasis>omment. O modalitate obişnuită de a publica idei noi despre un protocol sau proceduri în scopul de fi evaluate de comunitatea Internet. Deşi <acronym>RFC</acronym>-urile nu sînt obligatorii, cele multe din aplicaţii încearcă să adere la ele din momentul în care au fost aprobate de comunitate. Mai multe informaţii despre <acronym>RFC</acronym>-uri puteţi găsi în <ulink url="http://www.rfc-editor.org">pagina de web RFC</ulink>.</para>
 			</glossdef>
-		</glossentry
->	
+		</glossentry>	
 	</glossdiv>
 	
 	<glossdiv id="glossdiv-protocols">
-		<title
->Diverse protocoale</title>
+		<title>Diverse protocoale</title>
 		<glossentry id="gloss-smb">
-			<glossterm
-><acronym
->SMB</acronym
-></glossterm>
-			<glossdef
-><para
-><emphasis
->S</emphasis
->erver <emphasis
->M</emphasis
->essage <emphasis
->B</emphasis
->lock. Un protocol de reţea utilizat în reţelele &Microsoft; &Windows; pentru a accesa sistemele de fişiere ale altor calculatoare.</para>
-				<glossseealso otherterm="gloss-ioslave"
->Dispozitiv de <acronym
->I/E</acronym
-></glossseealso>
+			<glossterm><acronym>SMB</acronym></glossterm>
+			<glossdef><para><emphasis>S</emphasis>erver <emphasis>M</emphasis>essage <emphasis>B</emphasis>lock. Un protocol de reţea utilizat în reţelele &Microsoft; &Windows; pentru a accesa sistemele de fişiere ale altor calculatoare.</para>
+				<glossseealso otherterm="gloss-ioslave">Dispozitiv de <acronym>I/E</acronym></glossseealso>
 			</glossdef>
 		</glossentry>
 		<glossentry id="gloss-irc">
-			<glossterm
-><acronym
->IRC</acronym
-></glossterm>
-			<glossdef
-><para
-><emphasis
->I</emphasis
->nternet <emphasis
->R</emphasis
->elay <emphasis
->C</emphasis
->hat. Un protocol definit în <acronym
->RFC</acronym
-> 1459, care controlează specificaţiile pentrun a oferi conversaţii bazate pe text, în timp real.</para>
-				<glossseealso otherterm="gloss-rfc"
-><acronym
->RFC</acronym
-></glossseealso>
+			<glossterm><acronym>IRC</acronym></glossterm>
+			<glossdef><para><emphasis>I</emphasis>nternet <emphasis>R</emphasis>elay <emphasis>C</emphasis>hat. Un protocol definit în <acronym>RFC</acronym> 1459, care controlează specificaţiile pentrun a oferi conversaţii bazate pe text, în timp real.</para>
+				<glossseealso otherterm="gloss-rfc"><acronym>RFC</acronym></glossseealso>
 			</glossdef>
 		</glossentry>
                 <glossentry id="gloss-host">
-		        <glossterm
->gazdă</glossterm>
-			<glossdef
-><para
->Acesta poate fi un nume din fişierul <filename
->/etc/hosts</filename
-> (<systemitem class="systemname"
->calculatorul-meu</systemitem
->), un nume Internet (<systemitem class="systemname"
->www.kde.org</systemitem
->) sau o adresă IP (<systemitem
->192.168.0.10</systemitem
->). </para>
+		        <glossterm>gazdă</glossterm>
+			<glossdef><para>Acesta poate fi un nume din fişierul <filename>/etc/hosts</filename> (<systemitem class="systemname">calculatorul-meu</systemitem>), un nume Internet (<systemitem class="systemname">www.kde.org</systemitem>) sau o adresă IP (<systemitem>192.168.0.10</systemitem>). </para>
 	                </glossdef>
 	        </glossentry>
 	</glossdiv>
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/glossary/tdeprintingglossary.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/glossary/tdeprintingglossary.docbook
index 98cc64bd4c0..6e8360fe649 100644
--- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/glossary/tdeprintingglossary.docbook
+++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/glossary/tdeprintingglossary.docbook
@@ -11,1248 +11,442 @@
 <glossary id="glossary">
 -->
         <glossdiv id="glossdiv-printing">
-                <title
->Tipărire</title>
+                <title>Tipărire</title>
  
 
                 <glossentry id="gloss-acl">
-                        <glossterm
-><acronym
->ACL-uri</acronym
-></glossterm>
-                        <glossdef
-><para
->Abreviere pentru <emphasis
->A</emphasis
->ccess <emphasis
->C</emphasis
->ontrol <emphasis
->L</emphasis
->ists. ACL-urile sînt utilizate pentru a verifica accesul unui utilizator (autentificat). În &CUPS; există suport iniţial simplu pentru ACL-uri, dar acesta va fi rafinat în versiunile viitoare. </para>
-                                <glossseealso otherterm="gloss-authentication"
->Autentificare</glossseealso>
+                        <glossterm><acronym>ACL-uri</acronym></glossterm>
+                        <glossdef><para>Abreviere pentru <emphasis>A</emphasis>ccess <emphasis>C</emphasis>ontrol <emphasis>L</emphasis>ists. ACL-urile sînt utilizate pentru a verifica accesul unui utilizator (autentificat). În &CUPS; există suport iniţial simplu pentru ACL-uri, dar acesta va fi rafinat în versiunile viitoare. </para>
+                                <glossseealso otherterm="gloss-authentication">Autentificare</glossseealso>
                         </glossdef>
                 </glossentry>
 
                 <glossentry id="gloss-appsocketprotocol">
-                        <glossterm
->Protocol AppSocket</glossterm>
-                        <glossdef
-><para
->AppSocket este un protocol pentru transferul datelor de tipărit şi este frecvent numit "Tipărire Directă TCP/IP". &Hewlett-Packard; a preluat AppSocket, i-a adăugat cîteva extensii minore şi a avut un succes extraordinar în redenumirea şi popularizarea lui sub brandul "&HP; JetDirect"...</para>
-<glossseealso otherterm="gloss-hpjetdirectprotocol"
->Protocol &HP; JetDirect</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-directtcpipprinting"
->Tipărire Directă TCP/IP</glossseealso
-> </glossdef>
+                        <glossterm>Protocol AppSocket</glossterm>
+                        <glossdef><para>AppSocket este un protocol pentru transferul datelor de tipărit şi este frecvent numit "Tipărire Directă TCP/IP". &Hewlett-Packard; a preluat AppSocket, i-a adăugat cîteva extensii minore şi a avut un succes extraordinar în redenumirea şi popularizarea lui sub brandul "&HP; JetDirect"...</para>
+<glossseealso otherterm="gloss-hpjetdirectprotocol">Protocol &HP; JetDirect</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-directtcpipprinting">Tipărire Directă TCP/IP</glossseealso> </glossdef>
                 </glossentry>
  
                 <glossentry id="gloss-apsfilter">
-                        <glossterm
->APSfilter</glossterm>
-                        <glossdef
-><para
->APSfilter este utilizat de obicei în contextul tipăririi &UNIX; "clasice" (LPD în stil BSD). Este un script de interpretor sofisticat, deghizat ca program de filtrare "totul-în-unul". În realitate, APSfilter apelează "filtrele reale" ca să facă lucrarea necesară. El trimite automat lucrările de tipărit prin celelalte filtre, bazîndu-se pe analiza iniţială a tipului de fişier de tipărit. A fost scris şi este dezvoltat de Andreas Klemm. Este similar cu Magicfilter şi în cele mai multe din cazuri utilizează Ghostscript pentru conversia fişierelor. Unele distribuţii de Linux (de exemplu &SuSE;) utilizează APSfilter, altele Magicfilter (de exemplu &RedHat;), iar unele permit selectarea unuia din ele (de exemplu *BSD). &CUPS; <emphasis
->nu</emphasis
-> are nevoie de APSfilter, deoarece execută propriile rutine de recunoaştere a tipului de fişier (bazate pe tipurile &MIME;) şi aplică propria logică filtrare.</para>
-<glossseealso otherterm="gloss-ghostscript"
->Ghostscript</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-magicfilter"
->Magicfilter</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-mimetypes"
->Tipuri &MIME;</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-printcap"
->printcap</glossseealso
-> </glossdef>
+                        <glossterm>APSfilter</glossterm>
+                        <glossdef><para>APSfilter este utilizat de obicei în contextul tipăririi &UNIX; "clasice" (LPD în stil BSD). Este un script de interpretor sofisticat, deghizat ca program de filtrare "totul-în-unul". În realitate, APSfilter apelează "filtrele reale" ca să facă lucrarea necesară. El trimite automat lucrările de tipărit prin celelalte filtre, bazîndu-se pe analiza iniţială a tipului de fişier de tipărit. A fost scris şi este dezvoltat de Andreas Klemm. Este similar cu Magicfilter şi în cele mai multe din cazuri utilizează Ghostscript pentru conversia fişierelor. Unele distribuţii de Linux (de exemplu &SuSE;) utilizează APSfilter, altele Magicfilter (de exemplu &RedHat;), iar unele permit selectarea unuia din ele (de exemplu *BSD). &CUPS; <emphasis>nu</emphasis> are nevoie de APSfilter, deoarece execută propriile rutine de recunoaştere a tipului de fişier (bazate pe tipurile &MIME;) şi aplică propria logică filtrare.</para>
+<glossseealso otherterm="gloss-ghostscript">Ghostscript</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-magicfilter">Magicfilter</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-mimetypes">Tipuri &MIME;</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-printcap">printcap</glossseealso> </glossdef>
                 </glossentry>
 
                 <glossentry id="gloss-authentication">
-                        <glossterm
->Autentificare</glossterm>
-                        <glossdef
-><para
->Dovedirea identităţii unei anumite persoane (posibil prin intermediul unei perechi cont/parolă sau cu ajutorul unui certificat) este de obicei numită autentificare. După ce sînteţi autentificat, puteţi avea sau nu acces la resursa dorită, în funcţie de ACL-uri.</para>
-                                <glossseealso otherterm="gloss-acl"
->ACL-uri</glossseealso>
+                        <glossterm>Autentificare</glossterm>
+                        <glossdef><para>Dovedirea identităţii unei anumite persoane (posibil prin intermediul unei perechi cont/parolă sau cu ajutorul unui certificat) este de obicei numită autentificare. După ce sînteţi autentificat, puteţi avea sau nu acces la resursa dorită, în funcţie de ACL-uri.</para>
+                                <glossseealso otherterm="gloss-acl">ACL-uri</glossseealso>
                         </glossdef>
                 </glossentry>
  
                 <glossentry id="gloss-bidirectionalcommunication">
-                        <glossterm
->Comunicaţie bidirecţională</glossterm>
-                        <glossdef
-><para
->În contextul tipăririi, un server sau o maşină poate primi informaţii suplimentare de la imprimantă (mesaje de stare &etc;), după o cerere sau fără un motiv prealabil. AppSocket ( = &HP; JetDirect), &CUPS; şi IPP suportă comunicaţii bidirecţionale, LPR/LPD şi tipărirea în stil BSD, nu...</para>
-<glossseealso otherterm="gloss-appsocketprotocol" 
->Protocol AppSocket</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-cups"
->&CUPS;</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-directtcpipprinting"
->Tipărire Directă TCP/IP</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-hpjetdirectprotocol"
->&HP; JetDirect</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-ipp"
->IPP</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-lprlpd"
->LPR/LPD</glossseealso
-> </glossdef>
+                        <glossterm>Comunicaţie bidirecţională</glossterm>
+                        <glossdef><para>În contextul tipăririi, un server sau o maşină poate primi informaţii suplimentare de la imprimantă (mesaje de stare &etc;), după o cerere sau fără un motiv prealabil. AppSocket ( = &HP; JetDirect), &CUPS; şi IPP suportă comunicaţii bidirecţionale, LPR/LPD şi tipărirea în stil BSD, nu...</para>
+<glossseealso otherterm="gloss-appsocketprotocol" >Protocol AppSocket</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-cups">&CUPS;</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-directtcpipprinting">Tipărire Directă TCP/IP</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-hpjetdirectprotocol">&HP; JetDirect</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-ipp">IPP</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-lprlpd">LPR/LPD</glossseealso> </glossdef>
                 </glossentry>
 
                 <glossentry id="gloss-bsdstyleprinting">
-                        <glossterm
->Tipărire în stil BSD</glossterm>
-                        <glossdef
-><para
->Termen generic pentru variante diferite ale metodei tradiţionale de tipărire &UNIX;. Prima versiune a sa a apărut la începutul anilor '70 pe BSD &UNIX; şi a fost descrisă formal în <ulink url="http://www.rfc.net/rfc1179.html"
->RFC 1179</ulink
-> numai pe la sfîrşitul lui 1990. La momentul în care a fost descrisă pentru prima oară tipărirea "distantă" BSD, imprimantele erau seriale ori dispozitive conectate direct la maşină (cu un Internet format din nu mai mult de 100 de noduri!). Imprimantele utilizau hîrtie continuă cu găurele alimentate printr-un mecanism tractor. Simple linii de text ASCII era imprimate prin lovirea unei panglici dintr-o cutie. Hîrtia ieşea împăturită în zig-zag ca un "şarpe". Tipărirea la distanţă însemna trimiterea unui fişier ce se dorea printat de la o maşină învecinată din camera alăturată. Cît s-a schimbat tehnologia! Imprimantele uzuale moderne utilizează acum foi tăiate, au inteligenţă înglobată care să calculeze imaginile raster pagină după pagină ce sînt trimise către ele utilizînd unul dintre puternicele limbaje de descriere a paginii (PDL - Page Description Language). Multe sînt noduri de reţea în adevăratul sens al cuvîntului, avînd microprocesor, memorie RAM, un hard disk şi propriul sistem de operare şi sînt ataşate la o reţea cu, posibil,  milioane de utilizatori... Este o dovadă clară a flexibilităţii conceptului &UNIX; de a rezolva astfel lucrurile, care a reuşit să facă idea de "Line Printing" să funcţioneze chiar şi în aceste condiţii moderne. Dar a venit şi timpul pentru ceva mai nou -- IPP. </para>
-<glossseealso otherterm="gloss-ipp"
->IPP</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-cups"
->&CUPS;</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-lprlpd"
->Tipărire LPR/LPD</glossseealso
-> </glossdef>
+                        <glossterm>Tipărire în stil BSD</glossterm>
+                        <glossdef><para>Termen generic pentru variante diferite ale metodei tradiţionale de tipărire &UNIX;. Prima versiune a sa a apărut la începutul anilor '70 pe BSD &UNIX; şi a fost descrisă formal în <ulink url="http://www.rfc.net/rfc1179.html">RFC 1179</ulink> numai pe la sfîrşitul lui 1990. La momentul în care a fost descrisă pentru prima oară tipărirea "distantă" BSD, imprimantele erau seriale ori dispozitive conectate direct la maşină (cu un Internet format din nu mai mult de 100 de noduri!). Imprimantele utilizau hîrtie continuă cu găurele alimentate printr-un mecanism tractor. Simple linii de text ASCII era imprimate prin lovirea unei panglici dintr-o cutie. Hîrtia ieşea împăturită în zig-zag ca un "şarpe". Tipărirea la distanţă însemna trimiterea unui fişier ce se dorea printat de la o maşină învecinată din camera alăturată. Cît s-a schimbat tehnologia! Imprimantele uzuale moderne utilizează acum foi tăiate, au inteligenţă înglobată care să calculeze imaginile raster pagină după pagină ce sînt trimise către ele utilizînd unul dintre puternicele limbaje de descriere a paginii (PDL - Page Description Language). Multe sînt noduri de reţea în adevăratul sens al cuvîntului, avînd microprocesor, memorie RAM, un hard disk şi propriul sistem de operare şi sînt ataşate la o reţea cu, posibil,  milioane de utilizatori... Este o dovadă clară a flexibilităţii conceptului &UNIX; de a rezolva astfel lucrurile, care a reuşit să facă idea de "Line Printing" să funcţioneze chiar şi în aceste condiţii moderne. Dar a venit şi timpul pentru ceva mai nou -- IPP. </para>
+<glossseealso otherterm="gloss-ipp">IPP</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-cups">&CUPS;</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-lprlpd">Tipărire LPR/LPD</glossseealso> </glossdef>
                 </glossentry>
  
                 <glossentry id="gloss-cups">
-                        <glossterm
->&CUPS;</glossterm>
-                        <glossdef
-><para
->Abreviere pentru <emphasis
->C</emphasis
->ommon <emphasis
->U</emphasis
->NIX <emphasis
->P</emphasis
->rinting <emphasis
->S</emphasis
->ystem. &CUPS; este cel mai modern sistem de tipărire &UNIX; şi Linux, oferind servicii de tipărire şi maşinilor client &Microsoft; &Windows; şi Apple &MacOS;. Bazat pe IPP, el corectează toate slăbiciunile vechiului sistem de tipărire în stil BSD, asigurînd autentificare, criptare şi ACL-uri, plus mult mai multe funcţii. În acelaşi timp, prin LPR/LPD (stilul BSD), este suficient de compatibil în sens invers pentru a servi toţi clienţii de tip vechi, non-IPP. &CUPS; este capabil să controleze orice imprimantă &PostScript; utilizînd PPD-urile producătorului (fişier PostScript Printer Description), sistem orientat la momentul respectiv numai pentru tipărirea din &Microsoft; Windows NT. Tipărirea &kde; lucrează la maxim de performanţă cînd este bazată pe &CUPS;.</para>
-<glossseealso otherterm="gloss-acl"
->ACL-uri</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-authentication"
->Autentificare</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-bsdstyleprinting"
->Tipărire în stil BSD</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-ipp"
->IPP</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-tdeprint"
->TDEPrint</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-lprlpd"
->LPR/LPD</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-ppd"
->PPD</glossseealso
-> </glossdef>
+                        <glossterm>&CUPS;</glossterm>
+                        <glossdef><para>Abreviere pentru <emphasis>C</emphasis>ommon <emphasis>U</emphasis>NIX <emphasis>P</emphasis>rinting <emphasis>S</emphasis>ystem. &CUPS; este cel mai modern sistem de tipărire &UNIX; şi Linux, oferind servicii de tipărire şi maşinilor client &Microsoft; &Windows; şi Apple &MacOS;. Bazat pe IPP, el corectează toate slăbiciunile vechiului sistem de tipărire în stil BSD, asigurînd autentificare, criptare şi ACL-uri, plus mult mai multe funcţii. În acelaşi timp, prin LPR/LPD (stilul BSD), este suficient de compatibil în sens invers pentru a servi toţi clienţii de tip vechi, non-IPP. &CUPS; este capabil să controleze orice imprimantă &PostScript; utilizînd PPD-urile producătorului (fişier PostScript Printer Description), sistem orientat la momentul respectiv numai pentru tipărirea din &Microsoft; Windows NT. Tipărirea &kde; lucrează la maxim de performanţă cînd este bazată pe &CUPS;.</para>
+<glossseealso otherterm="gloss-acl">ACL-uri</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-authentication">Autentificare</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-bsdstyleprinting">Tipărire în stil BSD</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-ipp">IPP</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-tdeprint">TDEPrint</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-lprlpd">LPR/LPD</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-ppd">PPD</glossseealso> </glossdef>
                 </glossentry>
 
  
                 <glossentry id="gloss-cupsfaq">
-                        <glossterm
-><acronym
->&CUPS;-FAQ</acronym
-></glossterm>
-                        <glossdef
-><para
->Disponibil deocamdată numai în limba germană, (traducerea este în curs de desfăşurarea), <ulink url="http://www.danka.de/printpro/faq.html"
->&CUPS;-FAQ</ulink
-> este o resursă valoroasă care răspunde la multe întrebări pe care le poate pune un începător la tipărirea cu &CUPS;. </para>
-                                <glossseealso otherterm="gloss-tdeprinthandbook"
->Manualul TDEPrint</glossseealso>
+                        <glossterm><acronym>&CUPS;-FAQ</acronym></glossterm>
+                        <glossdef><para>Disponibil deocamdată numai în limba germană, (traducerea este în curs de desfăşurarea), <ulink url="http://www.danka.de/printpro/faq.html">&CUPS;-FAQ</ulink> este o resursă valoroasă care răspunde la multe întrebări pe care le poate pune un începător la tipărirea cu &CUPS;. </para>
+                                <glossseealso otherterm="gloss-tdeprinthandbook">Manualul TDEPrint</glossseealso>
                         </glossdef>
                 </glossentry>
 
 
                 <glossentry id="gloss-cups-o-matic">
-                        <glossterm
->&CUPS;-O-Matic</glossterm>
-                        <glossdef
-><para
->&CUPS;-O-Matic a fost primul modul "separat" pentru sistemul de tipărire &CUPS;. El este disponibil pe <ulink url="http://www.linuxprinting.org/cups-doc.html" 
->site-ul de web Linuxprinting.org website</ulink
-> pentru a oferi un serviciu "online" de generat PPD-uri. Împreună cu scriptul Perl însoţitor, <application
->cupsomatic</application
->, trebuie instalat ca suport adiţional pentru &CUPS;. El redirectează rezultatul din filtrul nativ <application
->pstops</application
-> într-un lanţ corespunzător de filtre Ghostscript. După execuţie pasează datele rezultate înapoi către un "subsistem" &CUPS; pentru a fi trimise către imprimantă. În acest mod &CUPS;-O-Matic asigură suport pentru orice imprimantă cunoscută care a funcţionat mai înainte în mediul Ghostscript "clasic". Dacă la orizont nu se întrevede suport nativ &CUPS; pentru acea imprimantă... &CUPS;-O-Matic este înlocuit  de mult mai capabilul PPD-O-Matic.</para>
-<glossseealso otherterm="gloss-cupsomatic"
->cupsomatic</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-PPD-O-Matic"
->PPD-O-Matic</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-foomatic"
->Foomatic</glossseealso
-> </glossdef>
+                        <glossterm>&CUPS;-O-Matic</glossterm>
+                        <glossdef><para>&CUPS;-O-Matic a fost primul modul "separat" pentru sistemul de tipărire &CUPS;. El este disponibil pe <ulink url="http://www.linuxprinting.org/cups-doc.html" >site-ul de web Linuxprinting.org website</ulink> pentru a oferi un serviciu "online" de generat PPD-uri. Împreună cu scriptul Perl însoţitor, <application>cupsomatic</application>, trebuie instalat ca suport adiţional pentru &CUPS;. El redirectează rezultatul din filtrul nativ <application>pstops</application> într-un lanţ corespunzător de filtre Ghostscript. După execuţie pasează datele rezultate înapoi către un "subsistem" &CUPS; pentru a fi trimise către imprimantă. În acest mod &CUPS;-O-Matic asigură suport pentru orice imprimantă cunoscută care a funcţionat mai înainte în mediul Ghostscript "clasic". Dacă la orizont nu se întrevede suport nativ &CUPS; pentru acea imprimantă... &CUPS;-O-Matic este înlocuit  de mult mai capabilul PPD-O-Matic.</para>
+<glossseealso otherterm="gloss-cupsomatic">cupsomatic</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-PPD-O-Matic">PPD-O-Matic</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-foomatic">Foomatic</glossseealso> </glossdef>
                 </glossentry>
 
 
                 <glossentry id="gloss-cupsomatic">
-                        <glossterm
->cupsomatic</glossterm>
-                        <glossdef
-><para
->Scriptul Perl <application
->cupsomatic</application
-> (plus un mediu Perl funcţional din calculatorul dumneavoastră) este necesar pentru a face ca orice PPD generatd de &CUPS;-O-Matic (sau PPD-O-Matic) să meargă cu &CUPS;. El a fost scris de Grant Taylor, autorul "Linux Printing HOWTO" ("Cum să tipărim din Linux") şi responsabilul <ulink url="http://www.linuxprinting.org/printer_list.cgi"
->bazei de date de imprimante</ulink
-> de pe site-ul Linuxprinting.org.</para>
-<glossseealso otherterm="gloss-cups-o-matic"
->&CUPS;-O-Matic</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-foomatic"
->Foomatic</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-cupsomatic"
->cupsomatic</glossseealso
-> </glossdef>
+                        <glossterm>cupsomatic</glossterm>
+                        <glossdef><para>Scriptul Perl <application>cupsomatic</application> (plus un mediu Perl funcţional din calculatorul dumneavoastră) este necesar pentru a face ca orice PPD generatd de &CUPS;-O-Matic (sau PPD-O-Matic) să meargă cu &CUPS;. El a fost scris de Grant Taylor, autorul "Linux Printing HOWTO" ("Cum să tipărim din Linux") şi responsabilul <ulink url="http://www.linuxprinting.org/printer_list.cgi">bazei de date de imprimante</ulink> de pe site-ul Linuxprinting.org.</para>
+<glossseealso otherterm="gloss-cups-o-matic">&CUPS;-O-Matic</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-foomatic">Foomatic</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-cupsomatic">cupsomatic</glossseealso> </glossdef>
                 </glossentry>
 
                 <glossentry id="gloss-daemon">
-                        <glossterm
-><acronym
->Demon</acronym
-></glossterm>
-                        <glossdef
-><para
->Abreviere pentru <emphasis
->D</emphasis
->isk <emphasis
->a</emphasis
->nd <emphasis
->e</emphasis
->xecution <emphasis
->mon</emphasis
->itor. <acronym
->Demonii</acronym
-> există pe toate sistemele &UNIX; pentru a executa activităţi independente de intervenţia utilizatorului. Cititorii familiari mai mult cu &Microsoft; &Windows; pot să asocieze demonii şi activităţiile de care sînt responsabili cu "serviciile". Un exemplu  de demon prezent pe toate sistemele &UNIX; de tip vechi este LPD (Line Printer Daemon). În lumea &UNIX;, &CUPS; se remarcă de departe ca succesor al LPD şi de asemenea operează ca proces demon. </para>
-                                <glossseealso otherterm="gloss-spooling"
->SPOOLing</glossseealso>
+                        <glossterm><acronym>Demon</acronym></glossterm>
+                        <glossdef><para>Abreviere pentru <emphasis>D</emphasis>isk <emphasis>a</emphasis>nd <emphasis>e</emphasis>xecution <emphasis>mon</emphasis>itor. <acronym>Demonii</acronym> există pe toate sistemele &UNIX; pentru a executa activităţi independente de intervenţia utilizatorului. Cititorii familiari mai mult cu &Microsoft; &Windows; pot să asocieze demonii şi activităţiile de care sînt responsabili cu "serviciile". Un exemplu  de demon prezent pe toate sistemele &UNIX; de tip vechi este LPD (Line Printer Daemon). În lumea &UNIX;, &CUPS; se remarcă de departe ca succesor al LPD şi de asemenea operează ca proces demon. </para>
+                                <glossseealso otherterm="gloss-spooling">SPOOLing</glossseealso>
                         </glossdef>
                 </glossentry>
  
                 <glossentry id="gloss-databaselinuxprinting">
-                        <glossterm
->Bază de date, Linuxprinting.org</glossterm>
-                        <glossdef
-><para
->Cu ani în urmă, cînd tipărirea în Linux era într-adevăr dificilă, numai tipărirea la linia de comandă era cunoscută celor mai mulţi linuxişti. Nu existau opţiuni de tipărire pentru a face tipărituri. Grant Taylor, autorul "Linux Printing HOWTO" ("Cum să tipărim în Linux"), a strîns majoritatea informaţiilor disponibile despre imprimante, drivere şi filtre în baza sa de date. O dată cu apariţia conceptului &CUPS;, utilizarea extinsă a PPD-urilor chiar şi la imprimantele non-PostScript, el a realizat potenţialul acelei baze de date: dacă cineva pune diferite bucăţi de date (cu un conţinut care poate fi descris după criteriile "Cu ce Ghostscript sau cu ce alte filtre tipăreşte un dispozitiv?", "Cît de bine?" şi "Ce opţiuni de linie de comandă există?") în fişiere compatibile PPD, poate avea toată puterea lui &CUPS; peste "driver"-ele imprimantelor tradiţionale. Acesta s-a dezvoltat într-un concept mult mai larg, cunoscut acum sub numele de "Foomatic". Foomatic extinde capabilităţile celorlalte spool-ere (LPR/LPD, LPRng, PDQ, PPR) pînă la un anumit punct ("furînd" unele concepte de la &CUPS;). Baza de Date Linuxprinting nu este orientată numai către Linux -- cei care rulează alte sisteme de operare bazate pe &UNIX; (de exemplu *BSD sau &MacOS; X) vor beneficia de informaţiile şi software-ul aflat acolo. </para>
-<glossseealso otherterm="gloss-foomatic"
->Foomatic</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-linuxprintingdatabase"
->Baza de date Linuxprinting</glossseealso
-> </glossdef>
+                        <glossterm>Bază de date, Linuxprinting.org</glossterm>
+                        <glossdef><para>Cu ani în urmă, cînd tipărirea în Linux era într-adevăr dificilă, numai tipărirea la linia de comandă era cunoscută celor mai mulţi linuxişti. Nu existau opţiuni de tipărire pentru a face tipărituri. Grant Taylor, autorul "Linux Printing HOWTO" ("Cum să tipărim în Linux"), a strîns majoritatea informaţiilor disponibile despre imprimante, drivere şi filtre în baza sa de date. O dată cu apariţia conceptului &CUPS;, utilizarea extinsă a PPD-urilor chiar şi la imprimantele non-PostScript, el a realizat potenţialul acelei baze de date: dacă cineva pune diferite bucăţi de date (cu un conţinut care poate fi descris după criteriile "Cu ce Ghostscript sau cu ce alte filtre tipăreşte un dispozitiv?", "Cît de bine?" şi "Ce opţiuni de linie de comandă există?") în fişiere compatibile PPD, poate avea toată puterea lui &CUPS; peste "driver"-ele imprimantelor tradiţionale. Acesta s-a dezvoltat într-un concept mult mai larg, cunoscut acum sub numele de "Foomatic". Foomatic extinde capabilităţile celorlalte spool-ere (LPR/LPD, LPRng, PDQ, PPR) pînă la un anumit punct ("furînd" unele concepte de la &CUPS;). Baza de Date Linuxprinting nu este orientată numai către Linux -- cei care rulează alte sisteme de operare bazate pe &UNIX; (de exemplu *BSD sau &MacOS; X) vor beneficia de informaţiile şi software-ul aflat acolo. </para>
+<glossseealso otherterm="gloss-foomatic">Foomatic</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-linuxprintingdatabase">Baza de date Linuxprinting</glossseealso> </glossdef>
                 </glossentry>
 
                 <glossentry id="gloss-directtcpipprinting">
-                        <glossterm
->Tipărire Directă TCP/IP</glossterm>
-                        <glossdef
-><para
->Aceasta este o metodă care în general utilizează portul TCP/IP 9100 pentru a realiza conectarea la imprimantă. Merge cu multe imprimante de reţea moderne şi are cîteva avantaje faţă de LPR/LPD:  este mai rapidă şi oferă un "canal de stare invers" de la imprimantă către maşina care trimite lucrarea de tipărit.</para>
-<glossseealso otherterm="gloss-appsocketprotocol"
->Protocol AppSocket</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-hpjetdirectprotocol"
->Protocol &HP; JetDirect</glossseealso
-> </glossdef>
+                        <glossterm>Tipărire Directă TCP/IP</glossterm>
+                        <glossdef><para>Aceasta este o metodă care în general utilizează portul TCP/IP 9100 pentru a realiza conectarea la imprimantă. Merge cu multe imprimante de reţea moderne şi are cîteva avantaje faţă de LPR/LPD:  este mai rapidă şi oferă un "canal de stare invers" de la imprimantă către maşina care trimite lucrarea de tipărit.</para>
+<glossseealso otherterm="gloss-appsocketprotocol">Protocol AppSocket</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-hpjetdirectprotocol">Protocol &HP; JetDirect</glossseealso> </glossdef>
                 </glossentry>
 
 
                 <glossentry id="gloss-drivers">
-                        <glossterm
->Driver-e, Drivere imprimantă</glossterm>
-                        <glossdef
-><para
->Termenul "driver-e de imprimantă", utilizat în sensul platformei &Microsoft; &Windows;, nu se aplică în întregime la platforma Linux sau &UNIX;. Funcţionalitatea unui "driver" este realizată pe &UNIX; de mai multe componente modulare diferite care lucrează împreună. La baza driver-elor de imprimantă există "filtrele". Ele convertesc fişierele de tipărit de la un format de intrare dat la altul care este acceptat de imprimanta ţintă. În cele mai multe dintre cazuri filtrele pot fi conectate între ele ca să formeze un "lanţ" de filtre, unde numai rezultatul ultimei conversii este trimis la imprimantă. Transferul propriu-zis al datelor către dispozitiv este realizat de un "subsistem suport" (backend). </para>
-<glossseealso otherterm="gloss-filter"
->Filtru</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-ppd"
->PPD-uri</glossseealso
-> </glossdef>
+                        <glossterm>Driver-e, Drivere imprimantă</glossterm>
+                        <glossdef><para>Termenul "driver-e de imprimantă", utilizat în sensul platformei &Microsoft; &Windows;, nu se aplică în întregime la platforma Linux sau &UNIX;. Funcţionalitatea unui "driver" este realizată pe &UNIX; de mai multe componente modulare diferite care lucrează împreună. La baza driver-elor de imprimantă există "filtrele". Ele convertesc fişierele de tipărit de la un format de intrare dat la altul care este acceptat de imprimanta ţintă. În cele mai multe dintre cazuri filtrele pot fi conectate între ele ca să formeze un "lanţ" de filtre, unde numai rezultatul ultimei conversii este trimis la imprimantă. Transferul propriu-zis al datelor către dispozitiv este realizat de un "subsistem suport" (backend). </para>
+<glossseealso otherterm="gloss-filter">Filtru</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-ppd">PPD-uri</glossseealso> </glossdef>
                 </glossentry>
 
                 <glossentry id="gloss-easysoftwareproducts">
-                        <glossterm
->Easy Software Products</glossterm>
-                        <glossdef
-><para
->Firma lui Mike Sweet, care a contribuit cu cîteva produse software al softţaree pentru comunitatea software-ului liber. Printre ele se înnumără versiunea iniţială a <ulink url="http://gimp-print.sf.net/"
->Gimp-Print</ulink
->, utilitarul de <ulink url="http://www.easysw.com/epm/"
->împachetare software EPM</ulink
-> şi <ulink url="http://www.easysw.com/htmldoc/"
->HTMLDOC</ulink
->. Acesta din urmă este utilizat de "Proiectul de Documentare Linux" (LDP) pentru a genera versiunea PDF documentaţiilor "Cum să...?". Dar cel mai important produs este <ulink url="http://www.cups.org/"
->&CUPS;</ulink
-> (Common &UNIX; Printing System). ESP se autofinanţează din vînzarea unei versiuni comerciale de &CUPS; numită <ulink url="http://www.easysw.com/"
->ESP PrintPro</ulink
->, care include unele îmbunătăţiri de nivel profesional. </para>
-<glossseealso otherterm="gloss-cups"
->&CUPS;</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-espprintpro"
->ESP PrintPro</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-esp"
->ESP</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-gimpprint"
->Gimp-Print</glossseealso
-> </glossdef>
+                        <glossterm>Easy Software Products</glossterm>
+                        <glossdef><para>Firma lui Mike Sweet, care a contribuit cu cîteva produse software al softţaree pentru comunitatea software-ului liber. Printre ele se înnumără versiunea iniţială a <ulink url="http://gimp-print.sf.net/">Gimp-Print</ulink>, utilitarul de <ulink url="http://www.easysw.com/epm/">împachetare software EPM</ulink> şi <ulink url="http://www.easysw.com/htmldoc/">HTMLDOC</ulink>. Acesta din urmă este utilizat de "Proiectul de Documentare Linux" (LDP) pentru a genera versiunea PDF documentaţiilor "Cum să...?". Dar cel mai important produs este <ulink url="http://www.cups.org/">&CUPS;</ulink> (Common &UNIX; Printing System). ESP se autofinanţează din vînzarea unei versiuni comerciale de &CUPS; numită <ulink url="http://www.easysw.com/">ESP PrintPro</ulink>, care include unele îmbunătăţiri de nivel profesional. </para>
+<glossseealso otherterm="gloss-cups">&CUPS;</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-espprintpro">ESP PrintPro</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-esp">ESP</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-gimpprint">Gimp-Print</glossseealso> </glossdef>
                 </glossentry>
  
                 <glossentry id="gloss-encryption">
-                        <glossterm
->Criptare</glossterm>
-                        <glossdef
-><para
->Criptarea datelor confidenţiale reprezintă o problemă de importanţă capitală dacă le transferaţi prin Internet sau chiar în intraneturi. Tipărirea cu protocoalele tradiţionale nu este criptată deloc -- de exemplu este foarte uşor să interceptezi şi să "asculţi" un flux de date &PostScript; sau PCL transferat pe fir. De aceea, la proiectarea IPP, s-a luat în calcul adăugarea uşoară a unor mecanisme de criptare. Acestea pot fi oferite în acelaşi fel ca la standardele de criptare a traficului HTTP: SSL şi TLS.</para>
-<glossseealso otherterm="gloss-authentication"
->Autentificare</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-cups"
->&CUPS;</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-ipp"
->IPP</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-ssl"
->SSL</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-tls"
->TLS</glossseealso
-> </glossdef>
+                        <glossterm>Criptare</glossterm>
+                        <glossdef><para>Criptarea datelor confidenţiale reprezintă o problemă de importanţă capitală dacă le transferaţi prin Internet sau chiar în intraneturi. Tipărirea cu protocoalele tradiţionale nu este criptată deloc -- de exemplu este foarte uşor să interceptezi şi să "asculţi" un flux de date &PostScript; sau PCL transferat pe fir. De aceea, la proiectarea IPP, s-a luat în calcul adăugarea uşoară a unor mecanisme de criptare. Acestea pot fi oferite în acelaşi fel ca la standardele de criptare a traficului HTTP: SSL şi TLS.</para>
+<glossseealso otherterm="gloss-authentication">Autentificare</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-cups">&CUPS;</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-ipp">IPP</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-ssl">SSL</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-tls">TLS</glossseealso> </glossdef>
                 </glossentry>
 
 
                 <glossentry id="gloss-epson">
-                        <glossterm
-><acronym
->Epson</acronym
-></glossterm>
-                        <glossdef
-><para
->Imprimantele inkjet Epson sînt printre cele bine suportate modele de driverele software libere, deoarece firma nu a fost atît de secretoasă cu dispozitivele lor şi au oferit programatorilor specificaţii tehnice. Calitatea excelentă a tipăririi obţinută de Gimp-Print pe seria de imprimante Stylus poate fi atribuită deschiderii acestei firme. De asemenea au contractat firma Easy Software Products pentru a întreţine o versiune îmbunătăţiţă a Ghostscript ("ESP GhostScript") pentru un oferi un suport mai bun portofoliului lor de imprimante. </para>
-                                <glossseealso otherterm="gloss-ghostscript"
->ESP Ghostscript</glossseealso>
+                        <glossterm><acronym>Epson</acronym></glossterm>
+                        <glossdef><para>Imprimantele inkjet Epson sînt printre cele bine suportate modele de driverele software libere, deoarece firma nu a fost atît de secretoasă cu dispozitivele lor şi au oferit programatorilor specificaţii tehnice. Calitatea excelentă a tipăririi obţinută de Gimp-Print pe seria de imprimante Stylus poate fi atribuită deschiderii acestei firme. De asemenea au contractat firma Easy Software Products pentru a întreţine o versiune îmbunătăţiţă a Ghostscript ("ESP GhostScript") pentru un oferi un suport mai bun portofoliului lor de imprimante. </para>
+                                <glossseealso otherterm="gloss-ghostscript">ESP Ghostscript</glossseealso>
                         </glossdef>
                 </glossentry>
 
 
                 <glossentry id="gloss-escapesequence">
-                        <glossterm
->Secvenţe de evitare</glossterm>
-                        <glossdef
-><para
->Primele imprimante apărute tipăreau numai date ASCII. Pentru a iniţia o linie nouă sau pentru a ejecta pagina, ele cunoşteau secvenţe de comenzi speciale, ce adeseori erau însoţite de un caracter iniţial de "recunoaştere" -- caracterul [ESC], "escape". &HP; a dezvoltat acest concept în seria sa de limbaje PCL publicate pînă astăzi, avînd dezvoltat în acest moment un limbaj complet de descriere a paginii (PDL - Page Description Language)ce a răsărit din acele începuturi umile. </para>
-<glossseealso otherterm="gloss-pcl"
->PCL</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-pdl"
->PDL</glossseealso
-> </glossdef>
+                        <glossterm>Secvenţe de evitare</glossterm>
+                        <glossdef><para>Primele imprimante apărute tipăreau numai date ASCII. Pentru a iniţia o linie nouă sau pentru a ejecta pagina, ele cunoşteau secvenţe de comenzi speciale, ce adeseori erau însoţite de un caracter iniţial de "recunoaştere" -- caracterul [ESC], "escape". &HP; a dezvoltat acest concept în seria sa de limbaje PCL publicate pînă astăzi, avînd dezvoltat în acest moment un limbaj complet de descriere a paginii (PDL - Page Description Language)ce a răsărit din acele începuturi umile. </para>
+<glossseealso otherterm="gloss-pcl">PCL</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-pdl">PDL</glossseealso> </glossdef>
                 </glossentry>
 
                 <glossentry id="gloss-escp">
-                        <glossterm
-><acronym
->ESC/P</acronym
-></glossterm>
-                        <glossdef
-><para
->Abreviere pentru <emphasis
->E</emphasis
->pson <emphasis
->S</emphasis
->tandard <emphasis
->C</emphasis
->odes for <emphasis
->P</emphasis
->rinters. Pe lîngă &PostScript; şi PCL, limbajul de imprimantă ESC/P de la Epson este unul dintre cele mai cunoscute.</para>
-<glossseealso otherterm="gloss-pcl"
->PCL</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-postscript"
->&PostScript;</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-hpgl"
->hpgl</glossseealso
-> </glossdef>
+                        <glossterm><acronym>ESC/P</acronym></glossterm>
+                        <glossdef><para>Abreviere pentru <emphasis>E</emphasis>pson <emphasis>S</emphasis>tandard <emphasis>C</emphasis>odes for <emphasis>P</emphasis>rinters. Pe lîngă &PostScript; şi PCL, limbajul de imprimantă ESC/P de la Epson este unul dintre cele mai cunoscute.</para>
+<glossseealso otherterm="gloss-pcl">PCL</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-postscript">&PostScript;</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-hpgl">hpgl</glossseealso> </glossdef>
                 </glossentry>
 
                 <glossentry id="gloss-esp">
-                        <glossterm
-><acronym
->ESP</acronym
-></glossterm>
-                        <glossdef
-><para
->Abreviere pentru <emphasis
->E</emphasis
->asy <emphasis
->S</emphasis
->oftware <emphasis
->P</emphasis
->roducts, firma care a dezvoltat &CUPS; ("Common &UNIX; Printing System"). </para>
-<glossseealso otherterm="gloss-easysoftwareproducts"
->Easy Software Products</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-cups"
->&CUPS;</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-espprintpro"
->ESP PrintPro</glossseealso
-> </glossdef>
+                        <glossterm><acronym>ESP</acronym></glossterm>
+                        <glossdef><para>Abreviere pentru <emphasis>E</emphasis>asy <emphasis>S</emphasis>oftware <emphasis>P</emphasis>roducts, firma care a dezvoltat &CUPS; ("Common &UNIX; Printing System"). </para>
+<glossseealso otherterm="gloss-easysoftwareproducts">Easy Software Products</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-cups">&CUPS;</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-espprintpro">ESP PrintPro</glossseealso> </glossdef>
                 </glossentry>
 
 
                 <glossentry id="gloss-espghostscript">
-                        <glossterm
-><acronym
->ESP</acronym
-> Ghostscript</glossterm>
-                        <glossdef
-><para
->O versiune de Ghostscript care este dezvoltată de Easy Software Products. Ea include driver-e Gimp-Print precompilate pentru multe imprimante inkjet (plus alte bunătăţi). ESP Ghostscript va produce tipărituri de calitate fotografică în cele mai multe cazuri, în special cu modelele din seria Epson Stylus. ESP Ghostscript este software sub licenţa GPL. </para>
-<glossseealso otherterm="gloss-easysoftwareproducts"
->Easy Software Products</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-cups"
->&CUPS;</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-espprintpro"
->ESP PrintPro</glossseealso
-> </glossdef>
+                        <glossterm><acronym>ESP</acronym> Ghostscript</glossterm>
+                        <glossdef><para>O versiune de Ghostscript care este dezvoltată de Easy Software Products. Ea include driver-e Gimp-Print precompilate pentru multe imprimante inkjet (plus alte bunătăţi). ESP Ghostscript va produce tipărituri de calitate fotografică în cele mai multe cazuri, în special cu modelele din seria Epson Stylus. ESP Ghostscript este software sub licenţa GPL. </para>
+<glossseealso otherterm="gloss-easysoftwareproducts">Easy Software Products</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-cups">&CUPS;</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-espprintpro">ESP PrintPro</glossseealso> </glossdef>
                 </glossentry>
 
                 <glossentry id="gloss-espprintpro">
-                        <glossterm
-><acronym
->ESP</acronym
-> PrintPro</glossterm>
-                        <glossdef
-><para
->Această versiune profesională a &CUPS; ("Common &UNIX; Printing System") este vîndută de dezvoltatorii &CUPS; împreună cu mai mult de 2300 de driver-e de imprimantă pentru multe platforme de &UNIX; comerciale. <ulink url="http://www.easysw.com/printpro/"
->ESP PrintPro</ulink
-> este făcut să lucreze "direct scos din cutie" cu o configurare minimală sau chiar deloc din partea utilizatorilor sau a administratorilor de sistem. ESP vinde şi contracte de suport tehnic pentru &CUPS; şi PrintPro. Aceste vînzări ajută programatorii, care dezvoltă versiunea liberă de &CUPS;, să-şi cîştige existenţa. </para>
-                                <glossseealso otherterm="gloss-cups"
->&CUPS;</glossseealso>
+                        <glossterm><acronym>ESP</acronym> PrintPro</glossterm>
+                        <glossdef><para>Această versiune profesională a &CUPS; ("Common &UNIX; Printing System") este vîndută de dezvoltatorii &CUPS; împreună cu mai mult de 2300 de driver-e de imprimantă pentru multe platforme de &UNIX; comerciale. <ulink url="http://www.easysw.com/printpro/">ESP PrintPro</ulink> este făcut să lucreze "direct scos din cutie" cu o configurare minimală sau chiar deloc din partea utilizatorilor sau a administratorilor de sistem. ESP vinde şi contracte de suport tehnic pentru &CUPS; şi PrintPro. Aceste vînzări ajută programatorii, care dezvoltă versiunea liberă de &CUPS;, să-şi cîştige existenţa. </para>
+                                <glossseealso otherterm="gloss-cups">&CUPS;</glossseealso>
                         </glossdef>
                 </glossentry>
 
                <glossentry id="gloss-filter">
-                        <glossterm
->Filtru</glossterm>
-                        <glossdef
-><para
->Filtrele, în general, sînt programele care iau datele de intrare, le prelucrează şi le livrează ca date de ieşire. Ele pot să modifice sau nu datele. În contextul tipăririi sînt programe care convertesc un fişier dat (destinat tipăririi, dar necorespunzător în formatul prezentat) într-un format tipăribil. Uneori trebuie construit un întreg "lanţ de filtre" pentru a obţine scopul dorit, conectînd ieşirea unui filtru la intrarea următorului. </para>
-<glossseealso otherterm="gloss-ghostscript"
->Ghostscript</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-rip"
->RIP</glossseealso
-> </glossdef>
+                        <glossterm>Filtru</glossterm>
+                        <glossdef><para>Filtrele, în general, sînt programele care iau datele de intrare, le prelucrează şi le livrează ca date de ieşire. Ele pot să modifice sau nu datele. În contextul tipăririi sînt programe care convertesc un fişier dat (destinat tipăririi, dar necorespunzător în formatul prezentat) într-un format tipăribil. Uneori trebuie construit un întreg "lanţ de filtre" pentru a obţine scopul dorit, conectînd ieşirea unui filtru la intrarea următorului. </para>
+<glossseealso otherterm="gloss-ghostscript">Ghostscript</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-rip">RIP</glossseealso> </glossdef>
                 </glossentry>
 
                 <glossentry id="gloss-foomatic">
-                        <glossterm
->Foomatic</glossterm>
-                        <glossdef
-><para
->Foomatic a apărut mai întîi ca un nume comun pentru un set de utilitare disponibile la <ulink url="http://www.linuxprinting.org/"
->Linuxprinting.org</ulink
->. Acestea uşurau utilizarea Ghostscript-ului tradiţional şi a altor filtre de imprimante şi extindeau funcţionalităţile filtrelor adăugînd mai multe opţiuni de linie de comandă sau explicau datele executate de driver. Variante rezultate din Foomatic sînt &CUPS;-O-Matic, PPD-O-Matic, PDQ-O-Matic, LPD-O-Matic, PPR-O-Matic, MF-O-Matic şi Direct-O-Matic. Toate acestea permit generarea directă a fişierelor de configurare corespunzătoare ale imprimantei, prin simpla selectare a modelului dorit şi a driver-ului sugerat (sau alternativ) pentru acea maşină. De curînd Foomatic gravitează în jurul ideii de a deveni un sistem "meta-spooling" ce permite configurarea subsistemului de tipărire printr-un set unificat de comenzi. Abordarea este mult mai complicată decît interfaţa grafică a TDEPrint, care execută o activitate similară pentru subsisteme de tipărire diferite. </para>
-<glossseealso otherterm="gloss-cups-o-matic"
->&CUPS;-O-Matic</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-PPD-O-Matic"
->PPD-O-Matic</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-cupsomatic"
->cupsomatic</glossseealso
-> </glossdef>
+                        <glossterm>Foomatic</glossterm>
+                        <glossdef><para>Foomatic a apărut mai întîi ca un nume comun pentru un set de utilitare disponibile la <ulink url="http://www.linuxprinting.org/">Linuxprinting.org</ulink>. Acestea uşurau utilizarea Ghostscript-ului tradiţional şi a altor filtre de imprimante şi extindeau funcţionalităţile filtrelor adăugînd mai multe opţiuni de linie de comandă sau explicau datele executate de driver. Variante rezultate din Foomatic sînt &CUPS;-O-Matic, PPD-O-Matic, PDQ-O-Matic, LPD-O-Matic, PPR-O-Matic, MF-O-Matic şi Direct-O-Matic. Toate acestea permit generarea directă a fişierelor de configurare corespunzătoare ale imprimantei, prin simpla selectare a modelului dorit şi a driver-ului sugerat (sau alternativ) pentru acea maşină. De curînd Foomatic gravitează în jurul ideii de a deveni un sistem "meta-spooling" ce permite configurarea subsistemului de tipărire printr-un set unificat de comenzi. Abordarea este mult mai complicată decît interfaţa grafică a TDEPrint, care execută o activitate similară pentru subsisteme de tipărire diferite. </para>
+<glossseealso otherterm="gloss-cups-o-matic">&CUPS;-O-Matic</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-PPD-O-Matic">PPD-O-Matic</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-cupsomatic">cupsomatic</glossseealso> </glossdef>
                 </glossentry>
 
                <glossentry id="gloss-ghostscript">
-                        <glossterm
->Ghostscript</glossterm>
-                        <glossdef
-><para
->Ghostscript este un procesor raster de imagine &PostScript; (RIP - Raster Image Processor) în software, dezvoltat pentru prima oară de L. Peter Deutsch. Întotdeauna există o versiune <acronym
->GPL</acronym
-> a Ghostscript pentru utilizare şi distribuire liberă (cel mult cu un an vechime), în timp ce versiunea curentă este vîndută comercial sub altă licenţă. Ghostscript este utilizat pe scară largă în Linux şi &UNIX; pentru transformarea fişierelor &PostScript; în date raster corespunzătoare pentru a fi trimise la dispozitive non-&PostScript;.</para>
-<glossseealso otherterm="gloss-postscript"
->&PostScript;</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-rip"
->RIP</glossseealso
-> </glossdef>
+                        <glossterm>Ghostscript</glossterm>
+                        <glossdef><para>Ghostscript este un procesor raster de imagine &PostScript; (RIP - Raster Image Processor) în software, dezvoltat pentru prima oară de L. Peter Deutsch. Întotdeauna există o versiune <acronym>GPL</acronym> a Ghostscript pentru utilizare şi distribuire liberă (cel mult cu un an vechime), în timp ce versiunea curentă este vîndută comercial sub altă licenţă. Ghostscript este utilizat pe scară largă în Linux şi &UNIX; pentru transformarea fişierelor &PostScript; în date raster corespunzătoare pentru a fi trimise la dispozitive non-&PostScript;.</para>
+<glossseealso otherterm="gloss-postscript">&PostScript;</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-rip">RIP</glossseealso> </glossdef>
                 </glossentry>
 
                 <glossentry id="gloss-gimpprint">
-                        <glossterm
->Gimp-Print</glossterm>
-                        <glossdef
-><para
->În ciuda numelui său, Gimp-Print nu mai este de mult un modul utilizat pentru tipărirea din popularul program Gimp -- codul său de bază este compilat într-un larg set de PPD-uri şi filtre asociate ce se integrează cu supleţe în &CUPS;. El suportă în jur de 130 de modele diferite de imprimante şi asigură o tipărire de calitate fotografică în cele mai multe cazuri. Lucrează şi ca filtru Ghostscript utilizat cu orice alt program care necesită o rasterizare RIP la nivel software. De asemenea este prezent şi ca librărie utilizabilă de aplicaţiile software ce au nevoie de funcţii de rasterizare. </para>
-<glossseealso otherterm="gloss-lexmark"
->Driver-e Lexmark</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-rip"
->RIP</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-ghostscript"
->Ghostscript</glossseealso
-> </glossdef>
+                        <glossterm>Gimp-Print</glossterm>
+                        <glossdef><para>În ciuda numelui său, Gimp-Print nu mai este de mult un modul utilizat pentru tipărirea din popularul program Gimp -- codul său de bază este compilat într-un larg set de PPD-uri şi filtre asociate ce se integrează cu supleţe în &CUPS;. El suportă în jur de 130 de modele diferite de imprimante şi asigură o tipărire de calitate fotografică în cele mai multe cazuri. Lucrează şi ca filtru Ghostscript utilizat cu orice alt program care necesită o rasterizare RIP la nivel software. De asemenea este prezent şi ca librărie utilizabilă de aplicaţiile software ce au nevoie de funcţii de rasterizare. </para>
+<glossseealso otherterm="gloss-lexmark">Driver-e Lexmark</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-rip">RIP</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-ghostscript">Ghostscript</glossseealso> </glossdef>
                 </glossentry>
 
                 <glossentry id="gloss-hp">
-                        <glossterm
-><acronym
->&HP;</acronym
-></glossterm>
-                        <glossdef
-><para
->Abreviere pentru <emphasis
->H</emphasis
->ewlett-<emphasis
->Packard</emphasis
->, una din primele companii care au distribuit driver-e Linux de imprimantă. Ceva mai recent, ea a lansat pachetul de drivere "HPIJS", ce include codul sursă şi o licenţă liberă. Este primul producător care a făcut acest lucru. HPIJS suportă foarte multe modele recente de imprimante InkJet şi DeskJet. </para>
+                        <glossterm><acronym>&HP;</acronym></glossterm>
+                        <glossdef><para>Abreviere pentru <emphasis>H</emphasis>ewlett-<emphasis>Packard</emphasis>, una din primele companii care au distribuit driver-e Linux de imprimantă. Ceva mai recent, ea a lansat pachetul de drivere "HPIJS", ce include codul sursă şi o licenţă liberă. Este primul producător care a făcut acest lucru. HPIJS suportă foarte multe modele recente de imprimante InkJet şi DeskJet. </para>
                         </glossdef>
                 </glossentry>
 
 
                 <glossentry id="gloss-hpgl">
-                        <glossterm
-><acronym
->&HP;/GL</acronym
-></glossterm>
-                        <glossdef
-><para
->Abreviere pentru <emphasis
->&HP;</emphasis
-> <emphasis
->G</emphasis
->raphical <emphasis
->L</emphasis
->anguage, un limbaj de imprimare &HP; utilizat în principal de plotere. Multe aplicaţii CAD (Computer Aided Design) generează pentru tipărire fişiere &HP;/GL.</para>
-<glossseealso otherterm="gloss-escp"
->ESC/P</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-pcl"
->PCL</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-postscript"
->&PostScript;</glossseealso
-> </glossdef>
+                        <glossterm><acronym>&HP;/GL</acronym></glossterm>
+                        <glossdef><para>Abreviere pentru <emphasis>&HP;</emphasis> <emphasis>G</emphasis>raphical <emphasis>L</emphasis>anguage, un limbaj de imprimare &HP; utilizat în principal de plotere. Multe aplicaţii CAD (Computer Aided Design) generează pentru tipărire fişiere &HP;/GL.</para>
+<glossseealso otherterm="gloss-escp">ESC/P</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-pcl">PCL</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-postscript">&PostScript;</glossseealso> </glossdef>
                 </glossentry>
 
                 <glossentry id="gloss-hpjetdirectprotocol">
-                        <glossterm
->Protocol &HP; JetDirect</glossterm>
-                        <glossdef
-><para
->Un termen promovat de &HP; pentru a descrie propria implementare a transferului de date de tipărit către imprimantă folosind de fapt protocolul "AppSocket" (cunoscut şi sub denumirea "Tipărire Directă TCP/IP").</para>
-<glossseealso otherterm="gloss-appsocketprotocol"
->Protocol AppSocket</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-directtcpipprinting"
->Tipărire Directă TCP/IP</glossseealso
-> </glossdef>
+                        <glossterm>Protocol &HP; JetDirect</glossterm>
+                        <glossdef><para>Un termen promovat de &HP; pentru a descrie propria implementare a transferului de date de tipărit către imprimantă folosind de fapt protocolul "AppSocket" (cunoscut şi sub denumirea "Tipărire Directă TCP/IP").</para>
+<glossseealso otherterm="gloss-appsocketprotocol">Protocol AppSocket</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-directtcpipprinting">Tipărire Directă TCP/IP</glossseealso> </glossdef>
                 </glossentry>
 
 		<glossentry id="gloss-ietf">
-                        <glossterm
-><acronym
->IETF</acronym
-></glossterm>
-                        <glossdef
-><para
->Abreviere pentru <emphasis
->I</emphasis
->nternet <emphasis
->E</emphasis
->ngineering <emphasis
->T</emphasis
->ask <emphasis
->F</emphasis
->orce, un consiliu de experţi în Internet, software şi hardware care discută noi tehnologii de interconectare şi adesea ajung la concluzii care sînt privite de mulţi ca standarde. "TCP/IP" este cel mai faimos exemplu. Standardele IETF, precum şi ciornele, discuţiile, ideile şi tutoriale utile sînt prezentate în scris în faimoasele serii de "RFC"-uri, care sînt disponibile publicului şi sînt incluse în majoritatea distribuţiilor de Linux şi BSD.</para>
-<glossseealso otherterm="gloss-ipp"
->IPP</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-pwg"
->PWG</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-rfc"
->RFC</glossseealso
-> </glossdef>
+                        <glossterm><acronym>IETF</acronym></glossterm>
+                        <glossdef><para>Abreviere pentru <emphasis>I</emphasis>nternet <emphasis>E</emphasis>ngineering <emphasis>T</emphasis>ask <emphasis>F</emphasis>orce, un consiliu de experţi în Internet, software şi hardware care discută noi tehnologii de interconectare şi adesea ajung la concluzii care sînt privite de mulţi ca standarde. "TCP/IP" este cel mai faimos exemplu. Standardele IETF, precum şi ciornele, discuţiile, ideile şi tutoriale utile sînt prezentate în scris în faimoasele serii de "RFC"-uri, care sînt disponibile publicului şi sînt incluse în majoritatea distribuţiilor de Linux şi BSD.</para>
+<glossseealso otherterm="gloss-ipp">IPP</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-pwg">PWG</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-rfc">RFC</glossseealso> </glossdef>
                 </glossentry>
 
                 <glossentry id="gloss-ipp">
-                        <glossterm
-><acronym
->IPP</acronym
-></glossterm>
-                        <glossdef
-><para
->Abreviere pentru <emphasis
->I</emphasis
->nternet <emphasis
->P</emphasis
->rinting <emphasis
->P</emphasis
->rotocol, definit într-o serie de RFC-uri acceptate de IETF cu remarca "standard propus". A fost proiectat de PWG. -- IPP este o modalitate complet nouă pentru tipărirea în reţea dar utilizează cîteva metode cunoscute şi dovedite ca bune pentru transferul propriu-zis al datelor: HTTP 1.1! Evitînd "să reinventeze roata" şi bazîndu-se pe un standard Internet existent şi robust, IPP este capabil să capteze în cadrul său de lucru şi alte mecanisme HTTP standard compatibile: * mecanismele de autentificare Basic, Digest sau cu certificat; * criptarea datelor transferate cu SSL sau TLS; * LDAP pentru serviciu de director (pentru a publica date către imprimante sau reţea, opţiuni de dispozitiv, driver-e, costuri, sau pentru a verifica parolele cînd se execută autentificarea). </para>
-<glossseealso otherterm="gloss-cups"
->&CUPS;</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-pwg"
->PWG</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-ietf"
->IETF</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-rfc"
->RFC</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-tls"
->TLS</glossseealso
-> </glossdef>
+                        <glossterm><acronym>IPP</acronym></glossterm>
+                        <glossdef><para>Abreviere pentru <emphasis>I</emphasis>nternet <emphasis>P</emphasis>rinting <emphasis>P</emphasis>rotocol, definit într-o serie de RFC-uri acceptate de IETF cu remarca "standard propus". A fost proiectat de PWG. -- IPP este o modalitate complet nouă pentru tipărirea în reţea dar utilizează cîteva metode cunoscute şi dovedite ca bune pentru transferul propriu-zis al datelor: HTTP 1.1! Evitînd "să reinventeze roata" şi bazîndu-se pe un standard Internet existent şi robust, IPP este capabil să capteze în cadrul său de lucru şi alte mecanisme HTTP standard compatibile: * mecanismele de autentificare Basic, Digest sau cu certificat; * criptarea datelor transferate cu SSL sau TLS; * LDAP pentru serviciu de director (pentru a publica date către imprimante sau reţea, opţiuni de dispozitiv, driver-e, costuri, sau pentru a verifica parolele cînd se execută autentificarea). </para>
+<glossseealso otherterm="gloss-cups">&CUPS;</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-pwg">PWG</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-ietf">IETF</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-rfc">RFC</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-tls">TLS</glossseealso> </glossdef>
                 </glossentry>
 
                 <glossentry id="gloss-tdeprint">
-                        <glossterm
-><acronym
->TDEPrint</acronym
-></glossterm>
-                        <glossdef
-><para
->Funcţionalităţile noi de tipărire ale &kde; de la versiunea 2.2 sînt reprezentate de mai multe module care translatează caracteristicile şi setările diferitelor subsisteme de tipărire (&CUPS;, LPR/LPD în stil BSD, RLPR...) în ferestre şi dialoguri grafice &kde; drăguţe pentru a uşura folosirea lor. Cel mai important la utilizarea zi de zi este "kprinter", noua interfaţă grafică a comenzii de tipărire. -- Observaţie: TDEPrint <emphasis
->nu</emphasis
-> implementează propriul mecanism de spooling sau de procesare &PostScript;. Pentru aceste funcţii el se bazează pe <emphasis
->subsistemul de tipărire</emphasis
-> selectat. Totuşi, peste această fundaţie îşi adaugă şi ceva propriu... </para>
-<glossseealso otherterm="gloss-bsdstyleprinting"
->Tipărire în stil BSD</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-cups"
->&CUPS;</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-kprinter"
->kprinter</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-tdeprinthandbook"
->Manualul TDEPrint</glossseealso
-> </glossdef>
+                        <glossterm><acronym>TDEPrint</acronym></glossterm>
+                        <glossdef><para>Funcţionalităţile noi de tipărire ale &kde; de la versiunea 2.2 sînt reprezentate de mai multe module care translatează caracteristicile şi setările diferitelor subsisteme de tipărire (&CUPS;, LPR/LPD în stil BSD, RLPR...) în ferestre şi dialoguri grafice &kde; drăguţe pentru a uşura folosirea lor. Cel mai important la utilizarea zi de zi este "kprinter", noua interfaţă grafică a comenzii de tipărire. -- Observaţie: TDEPrint <emphasis>nu</emphasis> implementează propriul mecanism de spooling sau de procesare &PostScript;. Pentru aceste funcţii el se bazează pe <emphasis>subsistemul de tipărire</emphasis> selectat. Totuşi, peste această fundaţie îşi adaugă şi ceva propriu... </para>
+<glossseealso otherterm="gloss-bsdstyleprinting">Tipărire în stil BSD</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-cups">&CUPS;</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-kprinter">kprinter</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-tdeprinthandbook">Manualul TDEPrint</glossseealso> </glossdef>
                 </glossentry>
 
 
                 <glossentry id="gloss-tdeprinthandbook">
-                        <glossterm
-><acronym
->Manualul TDEPrint...</acronym
-></glossterm>
-                        <glossdef
-><para
->...este numele documentului de referinţă care descrie utilizatorilor şi administratorilor funcţiile TDEPrint. Îl puteţi afişa în Konqueror dacă introduceţi "help:/tdeprint" în cîmpul de adresă. <ulink url="http://printing.kde.org/"
->Site-ul de web TDEPrint</ulink
-> este sursa versiunilor actualizate ale acestei documentaţii, cît şi pentru versiunile PDF ale ei ce pot fi tipărite la o calitate deosebită. Este scris şi întreţinut de Kurt Pfeifle. </para>
-                                <glossseealso otherterm="gloss-cupsfaq"
->&CUPS;-FAQ</glossseealso>
+                        <glossterm><acronym>Manualul TDEPrint...</acronym></glossterm>
+                        <glossdef><para>...este numele documentului de referinţă care descrie utilizatorilor şi administratorilor funcţiile TDEPrint. Îl puteţi afişa în Konqueror dacă introduceţi "help:/tdeprint" în cîmpul de adresă. <ulink url="http://printing.kde.org/">Site-ul de web TDEPrint</ulink> este sursa versiunilor actualizate ale acestei documentaţii, cît şi pentru versiunile PDF ale ei ce pot fi tipărite la o calitate deosebită. Este scris şi întreţinut de Kurt Pfeifle. </para>
+                                <glossseealso otherterm="gloss-cupsfaq">&CUPS;-FAQ</glossseealso>
                         </glossdef>
                 </glossentry>
 
                 <glossentry id="gloss-kprinter">
-                        <glossterm
->kprinter</glossterm>
-                        <glossdef
-><para
-><emphasis
->kprinter</emphasis
-> este noul utilitar de printare sofisticat care este utilizat nativ de toate aplicaţiile &kde;. Contrar unor păreri greşite, <emphasis
->kprinter</emphasis
-> <emphasis
->nu</emphasis
-> este un legat numai de &CUPS;, ci suportă şi multe alte subsisteme de tipărire. Puteţi schimba "din zbor" la alt subsistem, între două lucrări de tipărit, fără nici o reconfigurare. Bineînţeles că datorită funcţiilor puternice din &CUPS; <emphasis
->kprinter</emphasis
-> este recomandat să fie utilizat cu interfaţa &CUPS;. <emphasis
->kprinter</emphasis
-> este succesorul lui "qtcups" care nu mai este dezvoltat la ora actuală. El a moştenit cele mai bune caracteristici din qtcups şi a adăugat multe altele noi. FOARTE IMPORTANT: puteţi folosi <emphasis
->kprinter</emphasis
-> cu toate funcţiile sale şi în aplicaţiile non-&kde; ce permit o comandă de tipărire personalizată, cum sînt de exemplu gv, Acrobat Reader, Netscape, Mozilla, Galeon, StarOffice, OpenOffice şi toate programele GNOME. <emphasis
->kprinter</emphasis
-> se poate comporta ca utilitar de sine stătător, pornit dintr-un terminal X sau o "mini-linie de comandă" pentru a tipări mai multe fişiere diferite, din foldere diferite, cu formate diferite, într-o singură lucrare şi simultan, fără a fi necesară deschiderea fişierelor în aplicaţiile asociate! Formatele de fişiere suportate sînt &PostScript;, PDF, text internaţional şi ASCII, precum şi multe formate grafice populare: PNG, TIFF, JPEG, PNM, Sun RASTER &etc; </para>
-                                <glossseealso otherterm="gloss-qtcups"
->QtCUPS</glossseealso>
+                        <glossterm>kprinter</glossterm>
+                        <glossdef><para><emphasis>kprinter</emphasis> este noul utilitar de printare sofisticat care este utilizat nativ de toate aplicaţiile &kde;. Contrar unor păreri greşite, <emphasis>kprinter</emphasis> <emphasis>nu</emphasis> este un legat numai de &CUPS;, ci suportă şi multe alte subsisteme de tipărire. Puteţi schimba "din zbor" la alt subsistem, între două lucrări de tipărit, fără nici o reconfigurare. Bineînţeles că datorită funcţiilor puternice din &CUPS; <emphasis>kprinter</emphasis> este recomandat să fie utilizat cu interfaţa &CUPS;. <emphasis>kprinter</emphasis> este succesorul lui "qtcups" care nu mai este dezvoltat la ora actuală. El a moştenit cele mai bune caracteristici din qtcups şi a adăugat multe altele noi. FOARTE IMPORTANT: puteţi folosi <emphasis>kprinter</emphasis> cu toate funcţiile sale şi în aplicaţiile non-&kde; ce permit o comandă de tipărire personalizată, cum sînt de exemplu gv, Acrobat Reader, Netscape, Mozilla, Galeon, StarOffice, OpenOffice şi toate programele GNOME. <emphasis>kprinter</emphasis> se poate comporta ca utilitar de sine stătător, pornit dintr-un terminal X sau o "mini-linie de comandă" pentru a tipări mai multe fişiere diferite, din foldere diferite, cu formate diferite, într-o singură lucrare şi simultan, fără a fi necesară deschiderea fişierelor în aplicaţiile asociate! Formatele de fişiere suportate sînt &PostScript;, PDF, text internaţional şi ASCII, precum şi multe formate grafice populare: PNG, TIFF, JPEG, PNM, Sun RASTER &etc; </para>
+                                <glossseealso otherterm="gloss-qtcups">QtCUPS</glossseealso>
                         </glossdef>
                 </glossentry>
 
                 <glossentry id="gloss-lexmark">
-                        <glossterm
-><acronym
->Lexmark</acronym
-></glossterm>
-                        <glossdef
-><para
->A fost una dintre primele companii care au distribuit propriile driver-e de imprimantă Linux pentru unele din modelele lor. Totuşi, acele driver-e sînt prezente numai în format binar (codul sursă nu este disponibil) şi de aceea nu pot fi integrate în proiecte cu surse deschise pentru tipărire. </para>
+                        <glossterm><acronym>Lexmark</acronym></glossterm>
+                        <glossdef><para>A fost una dintre primele companii care au distribuit propriile driver-e de imprimantă Linux pentru unele din modelele lor. Totuşi, acele driver-e sînt prezente numai în format binar (codul sursă nu este disponibil) şi de aceea nu pot fi integrate în proiecte cu surse deschise pentru tipărire. </para>
                         </glossdef>
                 </glossentry>
 
                 <glossentry id="gloss-linuxprintingorg">
-                        <glossterm
->Linuxprinting.org</glossterm>
-                        <glossdef
-><para
->Linuxprinting.org = nu este numai pentru Linux. Toate sistemele de operare de tip &UNIX;, precum *BSD şi UNIX-urile comerciale, pot beneficia de informaţiile de pe acest site. El găzduieşte proiectul Foomatic, care ţinteşte să dezvolte un "set de utilitare de configurare pentru driver-e şi spool-ere de tipărire" (Meta Print Spool and Driver Configuration Toolset), care prin intermediul unei interfeţe comune este capabil să configureze subsisteme de tipărire diferite şi driver-ele lor necesare. Acesta va avea abilitatea de a transfera toate cozile, toate fişiere de imprimante şi configurare de la un spool-er la altul fără un nou efort de configurare. -- Pe acest site este administrată şi Baza de Date de Imprimante, o colecţie de informaţii despre driver-e şi dispozitive care permite oricăruia să găsească date despre cele mai noi modele de imprimante şi să genereze pe loc fişiere de configurare pentru orice combinaţie spool-er/driver/dispozitiv cunoscută că merge cu unul din subsistemele de tipărire Linux sau &UNIX;. </para>
-                                <glossseealso otherterm="gloss-linuxprintingdatabase"
->Baza de date Linuxprinting</glossseealso>
+                        <glossterm>Linuxprinting.org</glossterm>
+                        <glossdef><para>Linuxprinting.org = nu este numai pentru Linux. Toate sistemele de operare de tip &UNIX;, precum *BSD şi UNIX-urile comerciale, pot beneficia de informaţiile de pe acest site. El găzduieşte proiectul Foomatic, care ţinteşte să dezvolte un "set de utilitare de configurare pentru driver-e şi spool-ere de tipărire" (Meta Print Spool and Driver Configuration Toolset), care prin intermediul unei interfeţe comune este capabil să configureze subsisteme de tipărire diferite şi driver-ele lor necesare. Acesta va avea abilitatea de a transfera toate cozile, toate fişiere de imprimante şi configurare de la un spool-er la altul fără un nou efort de configurare. -- Pe acest site este administrată şi Baza de Date de Imprimante, o colecţie de informaţii despre driver-e şi dispozitive care permite oricăruia să găsească date despre cele mai noi modele de imprimante şi să genereze pe loc fişiere de configurare pentru orice combinaţie spool-er/driver/dispozitiv cunoscută că merge cu unul din subsistemele de tipărire Linux sau &UNIX;. </para>
+                                <glossseealso otherterm="gloss-linuxprintingdatabase">Baza de date Linuxprinting</glossseealso>
                         </glossdef>
                 </glossentry>
 
 
                 <glossentry id="gloss-linuxprintingdatabase">
-                        <glossterm
-><acronym
->Baza de Date Linuxprinting.org</acronym
-></glossterm>
-                        <glossdef
-><para
->O bază de date ce conţine imprimantele şi driver-ele lor asociate, o mulţime de informaţii şi documentaţii. La ora actuală oferă unele utilitare pentru integrarea uşoară a acestor driver-e într-un sisteme dat. Dintre acestea, setul de utilitare "Foomatic" utilizează baza de date pentru generarea "din zbor" a configuraţiilor de lucru pentru modelul dumneavoastră de imprimantă şi subsistemul de tipărire ales. </para>
-                                <glossseealso otherterm="gloss-foomatic"
->Foomatic</glossseealso>
+                        <glossterm><acronym>Baza de Date Linuxprinting.org</acronym></glossterm>
+                        <glossdef><para>O bază de date ce conţine imprimantele şi driver-ele lor asociate, o mulţime de informaţii şi documentaţii. La ora actuală oferă unele utilitare pentru integrarea uşoară a acestor driver-e într-un sisteme dat. Dintre acestea, setul de utilitare "Foomatic" utilizează baza de date pentru generarea "din zbor" a configuraţiilor de lucru pentru modelul dumneavoastră de imprimantă şi subsistemul de tipărire ales. </para>
+                                <glossseealso otherterm="gloss-foomatic">Foomatic</glossseealso>
                         </glossdef>
                 </glossentry>
 
                 <glossentry id="gloss-lprlpd">
-                        <glossterm
->Tipărire <acronym
->LPR/LPD</acronym
-></glossterm>
-                        <glossdef
-><para
->LPR == unii îl traduc prin <emphasis
->L</emphasis
->ine <emphasis
->P</emphasis
->rinting <emphasis
->R</emphasis
->equest (cerere la imprimanta de linie), iar alţii ca: <emphasis
->L</emphasis
->ine <emphasis
->P</emphasis
->rinter <emphasis
->R</emphasis
->emote (imprimantă de linie distantă).</para>
-                                <glossseealso otherterm="gloss-bsdstyleprinting"
->Tipărire în stil BSD</glossseealso>
+                        <glossterm>Tipărire <acronym>LPR/LPD</acronym></glossterm>
+                        <glossdef><para>LPR == unii îl traduc prin <emphasis>L</emphasis>ine <emphasis>P</emphasis>rinting <emphasis>R</emphasis>equest (cerere la imprimanta de linie), iar alţii ca: <emphasis>L</emphasis>ine <emphasis>P</emphasis>rinter <emphasis>R</emphasis>emote (imprimantă de linie distantă).</para>
+                                <glossseealso otherterm="gloss-bsdstyleprinting">Tipărire în stil BSD</glossseealso>
                         </glossdef>
                 </glossentry>
 
                 <glossentry id="gloss-magicfilter">
-                        <glossterm
->Magicfilter</glossterm>
-                        <glossdef
-><para
->Similar cu APSfilter, Magicfilter oferă funcţii de recunoaştere automată a tipului de fişier şi, bazat pe acest lucru, conversia automată a fişierului la un format tipăribil, în funcţie de imprimanta ţintă.</para>
-                                <glossseealso otherterm="gloss-apsfilter"
->APSfilter</glossseealso>
+                        <glossterm>Magicfilter</glossterm>
+                        <glossdef><para>Similar cu APSfilter, Magicfilter oferă funcţii de recunoaştere automată a tipului de fişier şi, bazat pe acest lucru, conversia automată a fişierului la un format tipăribil, în funcţie de imprimanta ţintă.</para>
+                                <glossseealso otherterm="gloss-apsfilter">APSfilter</glossseealso>
                         </glossdef>
                 </glossentry>
 
                 <glossentry id="gloss-mimetypes">
-                        <glossterm
->Tipuri &MIME;</glossterm>
-                        <glossdef
-><para
->Abreviere pentru <emphasis
->M</emphasis
->ultipurpose (sau Multimedia) <emphasis
->I</emphasis
->nternet <emphasis
->M</emphasis
->ail <emphasis
->E</emphasis
->xtensions (Extensii pentru Poşta Internet cu scop General). Tipurile &MIME; au fost utilizate pentru prima dată să permită transportul datelor binare (de exemplu fişiere grafice ataşate la e-mail-uri) prin conexiunile de poştă electronică care în mod normal transmiteau numai caractere ASCII: datele trebuiau codate în reprezentare ASCII. Mai tîrziu acest concept a fost extins pentru a descrie un format de date independent de platformă, dar în acelaşi timp într-un mod neambiguu. Din experienţa cu &Windows;, fiecare ştie că extensia .doc este asociată fişierelor &Microsoft; Word. Pe platforma &Windows; există ambiguitate: extensiile .doc mai sînt utilizate şi pentru fişiere text obişnuite sau pentru cele Adobe Framemaker. Şi dacă un fişier Word real este redenumit la o extensie diferită, nu mai poate fi deschis de programul asociat. Fişierele corelate prin &MIME; poartă în ele un şir de date de recunoaştere ce descrie formatul fişierului bazat pe o schemă <emphasis
->categorie_principală/subcategorie</emphasis
->. Înăuntrul IPP, fişierele de tipărit sînt de asemenea descrise utilizînd schema de tipuri &MIME;. Aceste tipuri sînt înregistrate la organizaţia IANA (Internet Assigning Numbers <emphasis
->Association</emphasis
->) pentru a fi siguri că nu există duplicate şi conflicte. &CUPS; are propriile tipuri &MIME; înregistrate, ca de exemplu <emphasis
->application/vnd.cups-raster</emphasis
-> (pentru formatul intern &CUPS; de imagine raster). </para>
-<glossseealso otherterm="gloss-cups"
->&CUPS;</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-easysoftwareproducts"
->Easy Software Products</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-espprintpro"
->ESP PrintPro</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-gimpprint"
->Gimp-Print</glossseealso
-> </glossdef>
+                        <glossterm>Tipuri &MIME;</glossterm>
+                        <glossdef><para>Abreviere pentru <emphasis>M</emphasis>ultipurpose (sau Multimedia) <emphasis>I</emphasis>nternet <emphasis>M</emphasis>ail <emphasis>E</emphasis>xtensions (Extensii pentru Poşta Internet cu scop General). Tipurile &MIME; au fost utilizate pentru prima dată să permită transportul datelor binare (de exemplu fişiere grafice ataşate la e-mail-uri) prin conexiunile de poştă electronică care în mod normal transmiteau numai caractere ASCII: datele trebuiau codate în reprezentare ASCII. Mai tîrziu acest concept a fost extins pentru a descrie un format de date independent de platformă, dar în acelaşi timp într-un mod neambiguu. Din experienţa cu &Windows;, fiecare ştie că extensia .doc este asociată fişierelor &Microsoft; Word. Pe platforma &Windows; există ambiguitate: extensiile .doc mai sînt utilizate şi pentru fişiere text obişnuite sau pentru cele Adobe Framemaker. Şi dacă un fişier Word real este redenumit la o extensie diferită, nu mai poate fi deschis de programul asociat. Fişierele corelate prin &MIME; poartă în ele un şir de date de recunoaştere ce descrie formatul fişierului bazat pe o schemă <emphasis>categorie_principală/subcategorie</emphasis>. Înăuntrul IPP, fişierele de tipărit sînt de asemenea descrise utilizînd schema de tipuri &MIME;. Aceste tipuri sînt înregistrate la organizaţia IANA (Internet Assigning Numbers <emphasis>Association</emphasis>) pentru a fi siguri că nu există duplicate şi conflicte. &CUPS; are propriile tipuri &MIME; înregistrate, ca de exemplu <emphasis>application/vnd.cups-raster</emphasis> (pentru formatul intern &CUPS; de imagine raster). </para>
+<glossseealso otherterm="gloss-cups">&CUPS;</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-easysoftwareproducts">Easy Software Products</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-espprintpro">ESP PrintPro</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-gimpprint">Gimp-Print</glossseealso> </glossdef>
                 </glossentry>
 
                 <glossentry id="gloss-pcl">
-                        <glossterm
-><acronym
->PCL</acronym
-></glossterm>
-                        <glossdef
-><para
->Abreviere pentru <emphasis
->P</emphasis
->rinter <emphasis
->C</emphasis
->ontrol <emphasis
->L</emphasis
->anguage, un limbaj de imprimante dezvoltat de &HP;. PCL a început în versiunea 1 ca un simplu set de comenzi pentru tipărirea ASCII. La ora actuală, în versiunea PCL6 şi PCL-X, este capabil de tipărire grafică şi color -- totuşi în afara zonei &Microsoft; &Windows; şi &HP-UX; (Varianta &HP; de &UNIX;), nu prea este utilizat...</para>
-<glossseealso otherterm="gloss-escp"
->ESC/P</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-hpgl"
->&HP;/GL</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-pdl"
->PDL</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-postscript"
->&PostScript;</glossseealso
-> </glossdef>
+                        <glossterm><acronym>PCL</acronym></glossterm>
+                        <glossdef><para>Abreviere pentru <emphasis>P</emphasis>rinter <emphasis>C</emphasis>ontrol <emphasis>L</emphasis>anguage, un limbaj de imprimante dezvoltat de &HP;. PCL a început în versiunea 1 ca un simplu set de comenzi pentru tipărirea ASCII. La ora actuală, în versiunea PCL6 şi PCL-X, este capabil de tipărire grafică şi color -- totuşi în afara zonei &Microsoft; &Windows; şi &HP-UX; (Varianta &HP; de &UNIX;), nu prea este utilizat...</para>
+<glossseealso otherterm="gloss-escp">ESC/P</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-hpgl">&HP;/GL</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-pdl">PDL</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-postscript">&PostScript;</glossseealso> </glossdef>
                 </glossentry>
 
                 <glossentry id="gloss-pdl">
-                        <glossterm
-><acronym
->PDL</acronym
-></glossterm>
-                        <glossdef
-><para
->Abreviere pentru <emphasis
->P</emphasis
->age <emphasis
->D</emphasis
->escription <emphasis
->L</emphasis
->anguage (Limbaj de Descriere a Paginii). PDL descrie, într-un mod abstract, o reprezentare grafică a paginii. - Înainte de a fi transferat în toner sau cerneală pe hîrtie, un PDL trebuie să fie mai întîi "interpretat". În &UNIX;, cel mai important PDL este &PostScript;. </para>
-<glossseealso otherterm="gloss-escp"
->ESC/P</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-hpgl"
->&HP;/GL</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-pcl"
->PCL</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-postscript"
->&PostScript;</glossseealso
-> </glossdef>
+                        <glossterm><acronym>PDL</acronym></glossterm>
+                        <glossdef><para>Abreviere pentru <emphasis>P</emphasis>age <emphasis>D</emphasis>escription <emphasis>L</emphasis>anguage (Limbaj de Descriere a Paginii). PDL descrie, într-un mod abstract, o reprezentare grafică a paginii. - Înainte de a fi transferat în toner sau cerneală pe hîrtie, un PDL trebuie să fie mai întîi "interpretat". În &UNIX;, cel mai important PDL este &PostScript;. </para>
+<glossseealso otherterm="gloss-escp">ESC/P</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-hpgl">&HP;/GL</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-pcl">PCL</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-postscript">&PostScript;</glossseealso> </glossdef>
                 </glossentry>
 
                 <glossentry id="gloss-pixel">
-                        <glossterm
->Pixel</glossterm>
-                        <glossdef
-><para
->Abreviere pentru <emphasis
->Pic</emphasis
->ture <emphasis
->El</emphasis
->ement (Element de Imagine). Acest termen descrie cea mai mică parte a unei imagini raster (tipărită pe hîrtie sau afişată pe un monitor cu tub catodic sau cu cristale lichide). Deoarece orice reprezentare grafică sau de imagine pe acele tipuri de dispozitive de ieşire este compusă din pixeli, valorile "ppi" (pixel per inch) şi &dpi; (dots per inch - puncte per inch) sînt unele dintre cele mai importante caracteristici pentru calitatea generală şi rezoluţia unei imagini.</para>
-<glossseealso otherterm="gloss-filter"
->Filtru</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-ghostscript"
->Ghostscript</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-postscript"
->&PostScript;</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-raster"
->Raster</glossseealso
-> </glossdef>
+                        <glossterm>Pixel</glossterm>
+                        <glossdef><para>Abreviere pentru <emphasis>Pic</emphasis>ture <emphasis>El</emphasis>ement (Element de Imagine). Acest termen descrie cea mai mică parte a unei imagini raster (tipărită pe hîrtie sau afişată pe un monitor cu tub catodic sau cu cristale lichide). Deoarece orice reprezentare grafică sau de imagine pe acele tipuri de dispozitive de ieşire este compusă din pixeli, valorile "ppi" (pixel per inch) şi &dpi; (dots per inch - puncte per inch) sînt unele dintre cele mai importante caracteristici pentru calitatea generală şi rezoluţia unei imagini.</para>
+<glossseealso otherterm="gloss-filter">Filtru</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-ghostscript">Ghostscript</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-postscript">&PostScript;</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-raster">Raster</glossseealso> </glossdef>
                 </glossentry>
 
                 <glossentry id="gloss-pjl">
-                        <glossterm
-><acronym
->PJL</acronym
-></glossterm>
-                        <glossdef
-><para
->Abreviere pentru <emphasis
->P</emphasis
->rint <emphasis
->J</emphasis
->ob <emphasis
->L</emphasis
->anguage (Limbaj Lucrare Imprimantă). Dezvoltat de &HP; pentru a controla şi influenţa setările implicite şi per-lucrare ale imprimantei. Nu este utilizat numai cu imprimantele PCL de la &HP;. Şi multe imprimante &PostScript; şi de alt tip înţeleg comenzile PJL trimise către ele din mijlocul unei lucrări de tipărit sau ca semnal separat.</para>
-                                <glossseealso otherterm="gloss-pcl"
->PCL</glossseealso>
+                        <glossterm><acronym>PJL</acronym></glossterm>
+                        <glossdef><para>Abreviere pentru <emphasis>P</emphasis>rint <emphasis>J</emphasis>ob <emphasis>L</emphasis>anguage (Limbaj Lucrare Imprimantă). Dezvoltat de &HP; pentru a controla şi influenţa setările implicite şi per-lucrare ale imprimantei. Nu este utilizat numai cu imprimantele PCL de la &HP;. Şi multe imprimante &PostScript; şi de alt tip înţeleg comenzile PJL trimise către ele din mijlocul unei lucrări de tipărit sau ca semnal separat.</para>
+                                <glossseealso otherterm="gloss-pcl">PCL</glossseealso>
                         </glossdef>
                 </glossentry>
 
                 <glossentry id="gloss-postscript">
-                        <glossterm
->&PostScript;</glossterm>
-                        <glossdef
-><para
->&PostScript; (prescurtat de cele mai multe ori "PS") este standardul de-facto pentru tipărire în lumea &UNIX;. A fost dezvoltat de Adobe şi licenţiat producătorilor de imprimante şi celor de software. Deoarece specificaţiile &PostScript; au fost publicate de Adobe, există şi implementări "terţe" de generare &PostScript; şi interpretoare software &PostScript; (unul dintre cele mai cunoscute în lumea software-ului liber este Ghostscript, un interpretor PS extrem de puternic). </para>
-<glossseealso otherterm="gloss-escp"
->ESC/P</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-hpgl"
->&HP;/GL</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-pcl"
->PCL</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-ppd"
->PPD</glossseealso
-> </glossdef>
+                        <glossterm>&PostScript;</glossterm>
+                        <glossdef><para>&PostScript; (prescurtat de cele mai multe ori "PS") este standardul de-facto pentru tipărire în lumea &UNIX;. A fost dezvoltat de Adobe şi licenţiat producătorilor de imprimante şi celor de software. Deoarece specificaţiile &PostScript; au fost publicate de Adobe, există şi implementări "terţe" de generare &PostScript; şi interpretoare software &PostScript; (unul dintre cele mai cunoscute în lumea software-ului liber este Ghostscript, un interpretor PS extrem de puternic). </para>
+<glossseealso otherterm="gloss-escp">ESC/P</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-hpgl">&HP;/GL</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-pcl">PCL</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-ppd">PPD</glossseealso> </glossdef>
                 </glossentry>
 
                 <glossentry id="gloss-ppd">
-                        <glossterm
-><acronym
->PPD</acronym
-></glossterm>
-                        <glossdef
-><para
->Abreviere pentru <emphasis
->P</emphasis
->ostScript <emphasis
->P</emphasis
->rinter <emphasis
->D</emphasis
->escription; (Descriere Imprimantă PostScript). PPD-urile sînt fişiere ASCII ce stochează toate informaţiile despre capabilităţile speciale ale unei imprimante, plus definiţiile comenziilor (PostScript sau PJL) de a apela anumite funcţii (de exemplu duplexarea). Aşa cum relevă şi explicaţia acronimului, PPD-urile au fost la început utilizate pentru imprimante &PostScript;. &CUPS; a extins conceptul PPD pentru toate tipurile de imprimante. PPD-urile pentru imprimante &PostScript; sînt oferite de producătorii de imprimante. Ele pot fi utilizate cu &CUPS; şi TDEPrint pentru a avea acces la toate funcţiile oricărei imprimante &PostScript;. Echipa TDEPrint vă recomandă să utilizaţi un PPD care a fost scris pentru &Microsoft; Windows NT. PPD-urile pentru imprimantele non-PostScript <emphasis
->necesită</emphasis
-> un "filtru" însoţitor pentru a procesa fişierele &PostScript; de tipărit într-un format acceptat de dispozitivul non-PostScript ţintă. Acele combinaţii PPD/filtru nu sînt (încă) disponibile de la producători. După iniţiativa programatorilor &CUPS; de a folosi PPD-uri, comunitatea software-ului liber a fost suficient de creativă de a veni rapid cu suport pentru majoritatea modelelor de imprimante recente, cu PPD-uri şi filtre Ghostscript clasice. Observaţie: calitatea tipăririi variază de la "aspect fotografic de înaltă calitate" (utilizînd Gimp-Print cu aproape toate modelele inkjet Epson) pînă la "greu de citit" (utilizînd filtre Ghostscript apelate de Foomatic pentru modele declarate "paperweight" în baza de date Linuxprinting.org). </para>
-<glossseealso otherterm="gloss-cups"
->&CUPS;</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-linuxprintingorg"
->Linuxprinting.org</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-postscript"
->&PostScript;</glossseealso
-> </glossdef>
+                        <glossterm><acronym>PPD</acronym></glossterm>
+                        <glossdef><para>Abreviere pentru <emphasis>P</emphasis>ostScript <emphasis>P</emphasis>rinter <emphasis>D</emphasis>escription; (Descriere Imprimantă PostScript). PPD-urile sînt fişiere ASCII ce stochează toate informaţiile despre capabilităţile speciale ale unei imprimante, plus definiţiile comenziilor (PostScript sau PJL) de a apela anumite funcţii (de exemplu duplexarea). Aşa cum relevă şi explicaţia acronimului, PPD-urile au fost la început utilizate pentru imprimante &PostScript;. &CUPS; a extins conceptul PPD pentru toate tipurile de imprimante. PPD-urile pentru imprimante &PostScript; sînt oferite de producătorii de imprimante. Ele pot fi utilizate cu &CUPS; şi TDEPrint pentru a avea acces la toate funcţiile oricărei imprimante &PostScript;. Echipa TDEPrint vă recomandă să utilizaţi un PPD care a fost scris pentru &Microsoft; Windows NT. PPD-urile pentru imprimantele non-PostScript <emphasis>necesită</emphasis> un "filtru" însoţitor pentru a procesa fişierele &PostScript; de tipărit într-un format acceptat de dispozitivul non-PostScript ţintă. Acele combinaţii PPD/filtru nu sînt (încă) disponibile de la producători. După iniţiativa programatorilor &CUPS; de a folosi PPD-uri, comunitatea software-ului liber a fost suficient de creativă de a veni rapid cu suport pentru majoritatea modelelor de imprimante recente, cu PPD-uri şi filtre Ghostscript clasice. Observaţie: calitatea tipăririi variază de la "aspect fotografic de înaltă calitate" (utilizînd Gimp-Print cu aproape toate modelele inkjet Epson) pînă la "greu de citit" (utilizînd filtre Ghostscript apelate de Foomatic pentru modele declarate "paperweight" în baza de date Linuxprinting.org). </para>
+<glossseealso otherterm="gloss-cups">&CUPS;</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-linuxprintingorg">Linuxprinting.org</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-postscript">&PostScript;</glossseealso> </glossdef>
                 </glossentry>
 
                 <glossentry id="gloss-PPD-O-Matic">
-                        <glossterm
->PPD-O-Matic</glossterm>
-                        <glossdef
-><para
->PPD-O-Matic este un set de scripturi Perl care rulează pe serverul de web Linuxprinting.org şi pot fi utilizate direct pentru a genera PPD-uri pentru orice imprimantă despre care se ştie că poate tipări cu Ghostscript. Aceste PPD-uri pot fi ataşate la &CUPS;/TDEPrint, precum şi la aplicaţii ce utilizează PPD-uri,  precum StarOffice, pentru a determina toţi parametri necesari lucrărilor de tipărit. La ora actuală este recomandat să utilizaţi "PPD-O-Matic" în loc de vechiul &CUPS;-O-Matic. Pentru a genera un PPD, vizitaţi <ulink url="http://www.linuxprinting.org/printer_list.cgi" 
->baza de date de imprimante</ulink
->, selectaţi modelul imprimantei dumneavoastră, daţi clic pe legătură pentru a afişa filtrele Ghostscript disponibile pentru acea imprimantă, selectaţi unul, daţi clic pe "generează" şi la final salvaţi fişierul pe calculatorul dumneavoastră. Nu uitaţi să citiţi instrucţiunile. Verificaţi că pe sistemul dumneavoastră aveţi instalat Ghostscript şi filtrul pe care l-aţi ales la generarea PPD-ului. </para>
-<glossseealso otherterm="gloss-postscript"
->&PostScript;</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-cups-o-matic"
->&CUPS;-O-Matic</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-linuxprintingorg"
->Linuxprinting.org</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-foomatic"
->Foomatic</glossseealso
-> </glossdef>
+                        <glossterm>PPD-O-Matic</glossterm>
+                        <glossdef><para>PPD-O-Matic este un set de scripturi Perl care rulează pe serverul de web Linuxprinting.org şi pot fi utilizate direct pentru a genera PPD-uri pentru orice imprimantă despre care se ştie că poate tipări cu Ghostscript. Aceste PPD-uri pot fi ataşate la &CUPS;/TDEPrint, precum şi la aplicaţii ce utilizează PPD-uri,  precum StarOffice, pentru a determina toţi parametri necesari lucrărilor de tipărit. La ora actuală este recomandat să utilizaţi "PPD-O-Matic" în loc de vechiul &CUPS;-O-Matic. Pentru a genera un PPD, vizitaţi <ulink url="http://www.linuxprinting.org/printer_list.cgi" >baza de date de imprimante</ulink>, selectaţi modelul imprimantei dumneavoastră, daţi clic pe legătură pentru a afişa filtrele Ghostscript disponibile pentru acea imprimantă, selectaţi unul, daţi clic pe "generează" şi la final salvaţi fişierul pe calculatorul dumneavoastră. Nu uitaţi să citiţi instrucţiunile. Verificaţi că pe sistemul dumneavoastră aveţi instalat Ghostscript şi filtrul pe care l-aţi ales la generarea PPD-ului. </para>
+<glossseealso otherterm="gloss-postscript">&PostScript;</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-cups-o-matic">&CUPS;-O-Matic</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-linuxprintingorg">Linuxprinting.org</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-foomatic">Foomatic</glossseealso> </glossdef>
                 </glossentry>
 
                 <glossentry id="gloss-printcap">
-                        <glossterm
->printcap</glossterm>
-                        <glossdef
-><para
->La sistemele de tipărire în stil BSD, fişierul "printcap" conţine informaţiile de configurare. Demonul de tipărire citeşte acest fişier pentru a afla ce imprimante există, ce filtre să utilizeze pentru fiecare, unde sînt folderele de spool, dacă se utilizează pagini banner şi aşa mai departe. Unele aplicaţii au nevoie să citească fişierul printcap file ca să afle numele imprimantelor existente în sistem. </para>
-                                <glossseealso otherterm="gloss-bsdstyleprinting"
->Tipărire în stil BSD</glossseealso>
+                        <glossterm>printcap</glossterm>
+                        <glossdef><para>La sistemele de tipărire în stil BSD, fişierul "printcap" conţine informaţiile de configurare. Demonul de tipărire citeşte acest fişier pentru a afla ce imprimante există, ce filtre să utilizeze pentru fiecare, unde sînt folderele de spool, dacă se utilizează pagini banner şi aşa mai departe. Unele aplicaţii au nevoie să citească fişierul printcap file ca să afle numele imprimantelor existente în sistem. </para>
+                                <glossseealso otherterm="gloss-bsdstyleprinting">Tipărire în stil BSD</glossseealso>
                         </glossdef>
                 </glossentry>
   
 
                 <glossentry id="gloss-printermib">
-                        <glossterm
-><acronym
->MIB</acronym
-> imprimantă</glossterm>
-                        <glossdef
-><para
->Abreviere pentru <emphasis
->Printer</emphasis
->-<emphasis
->M</emphasis
->anagement <emphasis
->I</emphasis
->nformation <emphasis
->B</emphasis
->ase ( (MIB Imprimantă). Un fişier MIB defineşte setul de parametri care sînt memoraţi în imprimantă pentru a fi accesaţi din reţea. Acest lucru este util dacă trebuie administrat un număr mare de imprimante de reţea (în unele cazuri, mii) cu ajutorul SNMP (Simple Network Management Protocol - Protocol Simplu de Administrare în Reţea).</para>
-<glossseealso otherterm="gloss-pwg"
->PWG</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-snmp"
->SNMP</glossseealso
-> </glossdef>
+                        <glossterm><acronym>MIB</acronym> imprimantă</glossterm>
+                        <glossdef><para>Abreviere pentru <emphasis>Printer</emphasis>-<emphasis>M</emphasis>anagement <emphasis>I</emphasis>nformation <emphasis>B</emphasis>ase ( (MIB Imprimantă). Un fişier MIB defineşte setul de parametri care sînt memoraţi în imprimantă pentru a fi accesaţi din reţea. Acest lucru este util dacă trebuie administrat un număr mare de imprimante de reţea (în unele cazuri, mii) cu ajutorul SNMP (Simple Network Management Protocol - Protocol Simplu de Administrare în Reţea).</para>
+<glossseealso otherterm="gloss-pwg">PWG</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-snmp">SNMP</glossseealso> </glossdef>
                 </glossentry>
   
                 <glossentry id="gloss-pwg">
-                        <glossterm
-><acronym
->PWG</acronym
-></glossterm>
-                        <glossdef
-><para
->Abreviere pentru <emphasis
->P</emphasis
->rinter <emphasis
->W</emphasis
->orking <emphasis
->G</emphasis
->roup (Grupul de Lucru pentru Imprimante). PWG este o asociaţie de firme din industria imprimantelor care, în anii trecuţi, a dezvoltat mai multe standarde pentru tipărirea în reţea. Acestea au fost mai tîrziu acceptate de IETF ca standarde RFC, de exemplu "Printer-MIB" şi IPP.</para>
-<glossseealso otherterm="gloss-postscript"
->&PostScript;</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-ipp"
->IPP</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-printermib"
->MIB imprimantă</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-snmp"
->SNMP</glossseealso
-> </glossdef>
+                        <glossterm><acronym>PWG</acronym></glossterm>
+                        <glossdef><para>Abreviere pentru <emphasis>P</emphasis>rinter <emphasis>W</emphasis>orking <emphasis>G</emphasis>roup (Grupul de Lucru pentru Imprimante). PWG este o asociaţie de firme din industria imprimantelor care, în anii trecuţi, a dezvoltat mai multe standarde pentru tipărirea în reţea. Acestea au fost mai tîrziu acceptate de IETF ca standarde RFC, de exemplu "Printer-MIB" şi IPP.</para>
+<glossseealso otherterm="gloss-postscript">&PostScript;</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-ipp">IPP</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-printermib">MIB imprimantă</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-snmp">SNMP</glossseealso> </glossdef>
                 </glossentry>
 
                 <glossentry id="gloss-printtdeioslave">
-                        <glossterm
->Dispozitiv de I/E print:/</glossterm>
-                        <glossdef
-><para
->Dacă utilizaţi o sintaxă precum "print:/...", aveţi acces rapid la resursele TDEPrint. Dacă scrieţi "print:/manager" în bara de locaţie Konqueror, va fi afişată interfaţa administrativă a TDEPrint. Pentru a obţine acest efect, Konqueror utilizează binecunoscuta tehnologie &kde; "KParts". </para>
-<glossseealso otherterm="gloss-ioslave"
->Dispozitiv de I/E</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-tdeparts"
->KParts</glossseealso
-> </glossdef>
+                        <glossterm>Dispozitiv de I/E print:/</glossterm>
+                        <glossdef><para>Dacă utilizaţi o sintaxă precum "print:/...", aveţi acces rapid la resursele TDEPrint. Dacă scrieţi "print:/manager" în bara de locaţie Konqueror, va fi afişată interfaţa administrativă a TDEPrint. Pentru a obţine acest efect, Konqueror utilizează binecunoscuta tehnologie &kde; "KParts". </para>
+<glossseealso otherterm="gloss-ioslave">Dispozitiv de I/E</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-tdeparts">KParts</glossseealso> </glossdef>
                 </glossentry>
 
 
                 <glossentry id="gloss-printerdatabase">
-                        <glossterm
->Baza de date de imprimante</glossterm>
-                        <glossdef
-><para
->.</para>
-                                <glossseealso otherterm="gloss-linuxprintingdatabase"
->Baza de date Linuxprinting</glossseealso>
+                        <glossterm>Baza de date de imprimante</glossterm>
+                        <glossdef><para>.</para>
+                                <glossseealso otherterm="gloss-linuxprintingdatabase">Baza de date Linuxprinting</glossseealso>
                         </glossdef>
                 </glossentry>
 
                 <glossentry id="gloss-qtcups">
-                        <glossterm
-><acronym
->Qt&CUPS;</acronym
-></glossterm>
-                        <glossdef
-><para
->Qt&CUPS; şi KUPS au fost predecesorii TDEPrint. Acum nu mai sînt folosite şi nu mai sînt dezvoltate. Ceea ce a fost bun în qtcups a fost preluat în "kprinter", noul dialog KDE de tipărire (care a fost îmbunătăţit faţă de qtcups). Tot ce a fost bun la KUPS există acum în Managerul TDEPrint (accesibil din Centrul de Control KDE sau din Konqueror prin URL-ul "print:/manager") -- cu mai multe funcţii şi mai puţine defecte. Fostul dezvoltator KUPS, Michael Goffioul, este acum programator al TDEPrint. </para>
-                                <glossseealso otherterm="gloss-kprinter"
->kprinter</glossseealso>
+                        <glossterm><acronym>Qt&CUPS;</acronym></glossterm>
+                        <glossdef><para>Qt&CUPS; şi KUPS au fost predecesorii TDEPrint. Acum nu mai sînt folosite şi nu mai sînt dezvoltate. Ceea ce a fost bun în qtcups a fost preluat în "kprinter", noul dialog KDE de tipărire (care a fost îmbunătăţit faţă de qtcups). Tot ce a fost bun la KUPS există acum în Managerul TDEPrint (accesibil din Centrul de Control KDE sau din Konqueror prin URL-ul "print:/manager") -- cu mai multe funcţii şi mai puţine defecte. Fostul dezvoltator KUPS, Michael Goffioul, este acum programator al TDEPrint. </para>
+                                <glossseealso otherterm="gloss-kprinter">kprinter</glossseealso>
                         </glossdef>
                 </glossentry>
 
                 <glossentry id="gloss-raster">
-                        <glossterm
->Imagine raster</glossterm>
-                        <glossdef
-><para
->Fiecare imagine de pe un mediu fizic este compusă dintr-un model de puncte individuale în culori şi (probabil) mărimi diferite. Aceasta se numeşte "imagine raster". Ea este opusul unei "imagini vectoriale" unde grafica este descrisă în curbe continue, nuanţe, forme şi zone umplute reprezentate prin formule matematice. Imaginile vectoriale în mod normal au mărimi mult mai mici şi pot fi scalate fără nici un fel de pierderi de informaţie şi calitate --  totuşi nu pot fi afişate direct şi de fiecare dată trebuie "randate" sau "rasterizate" la rezoluţia dorită şi de care este capabil dispozitivul de afişare. Rasterizarea este făcută de un Raster Image Processor (RIP), adeseori programul Ghostscript sau altă aplicaţie de filtrare.</para>
-<glossseealso otherterm="gloss-pixel"
->Pixel</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-ghostscript"
->Ghostscript</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-postscript"
->&PostScript;</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-filter"
->Filtru</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-rip"
->RIP</glossseealso
-> </glossdef>
+                        <glossterm>Imagine raster</glossterm>
+                        <glossdef><para>Fiecare imagine de pe un mediu fizic este compusă dintr-un model de puncte individuale în culori şi (probabil) mărimi diferite. Aceasta se numeşte "imagine raster". Ea este opusul unei "imagini vectoriale" unde grafica este descrisă în curbe continue, nuanţe, forme şi zone umplute reprezentate prin formule matematice. Imaginile vectoriale în mod normal au mărimi mult mai mici şi pot fi scalate fără nici un fel de pierderi de informaţie şi calitate --  totuşi nu pot fi afişate direct şi de fiecare dată trebuie "randate" sau "rasterizate" la rezoluţia dorită şi de care este capabil dispozitivul de afişare. Rasterizarea este făcută de un Raster Image Processor (RIP), adeseori programul Ghostscript sau altă aplicaţie de filtrare.</para>
+<glossseealso otherterm="gloss-pixel">Pixel</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-ghostscript">Ghostscript</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-postscript">&PostScript;</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-filter">Filtru</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-rip">RIP</glossseealso> </glossdef>
                 </glossentry>
 
                 <glossentry id="gloss-rip">
-                        <glossterm
-><acronym
->RIP</acronym
-></glossterm>
-                        <glossdef
-><para
->Abreviere pentru <emphasis
->R</emphasis
->aster <emphasis
->I</emphasis
->mage <emphasis
->P</emphasis
->rocess(or) (Procesor de Imagini Raster). Dacă este utilizat în contextul tipăririi, "RIP" înseamnă o entitate hardware sau software care converteşte &PostScript; (sau alte formate de tipărire care sînt reprezentate într-unul din PDL-urile non-raster) într-un format de imagine raster astfel încît este acceptabil pentru "mecanismul de tipărire" al imprimantei. Cele &PostScript; au propriul RIP de tip PostScript. Un RIP poate sau nu fi localizat în imprimantă. Pentru multe sisteme &UNIX;, Ghostscript este pachetul care oferă funcţia de "RIP implementat în software". El rulează pe calculatorul gazdă şi preprocesează  &PostScript; sau alte data pentru a fi trimise de dispozitivul de tipărit. De aceea există un "sîmbure de adevăr" în expresia "Ghostscript îţi transformă imprimanta într-o maşină &PostScript;", dar nu este corectă în adevăratul sens al cuvîntului.</para>
-<glossseealso otherterm="gloss-filter"
->Filtru</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-ghostscript"
->Ghostscript</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-postscript"
->&PostScript;</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-pdl"
->PDL</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-raster"
->Raster</glossseealso
-> </glossdef>
+                        <glossterm><acronym>RIP</acronym></glossterm>
+                        <glossdef><para>Abreviere pentru <emphasis>R</emphasis>aster <emphasis>I</emphasis>mage <emphasis>P</emphasis>rocess(or) (Procesor de Imagini Raster). Dacă este utilizat în contextul tipăririi, "RIP" înseamnă o entitate hardware sau software care converteşte &PostScript; (sau alte formate de tipărire care sînt reprezentate într-unul din PDL-urile non-raster) într-un format de imagine raster astfel încît este acceptabil pentru "mecanismul de tipărire" al imprimantei. Cele &PostScript; au propriul RIP de tip PostScript. Un RIP poate sau nu fi localizat în imprimantă. Pentru multe sisteme &UNIX;, Ghostscript este pachetul care oferă funcţia de "RIP implementat în software". El rulează pe calculatorul gazdă şi preprocesează  &PostScript; sau alte data pentru a fi trimise de dispozitivul de tipărit. De aceea există un "sîmbure de adevăr" în expresia "Ghostscript îţi transformă imprimanta într-o maşină &PostScript;", dar nu este corectă în adevăratul sens al cuvîntului.</para>
+<glossseealso otherterm="gloss-filter">Filtru</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-ghostscript">Ghostscript</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-postscript">&PostScript;</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-pdl">PDL</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-raster">Raster</glossseealso> </glossdef>
                 </glossentry>
 
 
                 <glossentry id="gloss-rlpr">
-                        <glossterm
-><acronym
->RLPR</acronym
-> (LPR distant)</glossterm>
-                        <glossdef
-><para
->Abreviere pentru <emphasis
->R</emphasis
->emote <emphasis
->L</emphasis
->ine <emphasis
->P</emphasis
->rinting <emphasis
->R</emphasis
->equest (Cerere de Tipărire la Distanţă). Acesta este un sistem de tipărire în stil BSD care nu are nevoie de privilegii de administrator pentru a fi instalat şi nici de un fişier "printcap": toţi parametri pot fi specificaţi în linia de comandă. RLPR este la îndemînă pentru foarte mulţi utilizatori de laptop care lucrează într-un mediu în continuă schimbare. Aceasta deoarece poate fi instalat concurent cu oricare al subsistem de tipărire şi oferă o modalitate rapidă şi flexibilă de a instala o imprimantă cu acces direct prin LPR/LPD. Pentru a uşura şi mai mult utilizarea RLPR, TDEPrint are un "Expert de Adăugare Imprimantă". Comanda kprinter permite în orice moment comutarea "din zbor" la RLPR.</para>
-<glossseealso otherterm="gloss-tdeprint"
->TDEPrint</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-kprinter"
->kprinter</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-printcap"
->printcap</glossseealso
-> </glossdef>
+                        <glossterm><acronym>RLPR</acronym> (LPR distant)</glossterm>
+                        <glossdef><para>Abreviere pentru <emphasis>R</emphasis>emote <emphasis>L</emphasis>ine <emphasis>P</emphasis>rinting <emphasis>R</emphasis>equest (Cerere de Tipărire la Distanţă). Acesta este un sistem de tipărire în stil BSD care nu are nevoie de privilegii de administrator pentru a fi instalat şi nici de un fişier "printcap": toţi parametri pot fi specificaţi în linia de comandă. RLPR este la îndemînă pentru foarte mulţi utilizatori de laptop care lucrează într-un mediu în continuă schimbare. Aceasta deoarece poate fi instalat concurent cu oricare al subsistem de tipărire şi oferă o modalitate rapidă şi flexibilă de a instala o imprimantă cu acces direct prin LPR/LPD. Pentru a uşura şi mai mult utilizarea RLPR, TDEPrint are un "Expert de Adăugare Imprimantă". Comanda kprinter permite în orice moment comutarea "din zbor" la RLPR.</para>
+<glossseealso otherterm="gloss-tdeprint">TDEPrint</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-kprinter">kprinter</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-printcap">printcap</glossseealso> </glossdef>
                 </glossentry>
 
  
                 <glossentry id="gloss-snmp">
-                        <glossterm
-><acronym
->SNMP</acronym
-></glossterm>
-                        <glossdef
-><para
->Abreviere pentru <emphasis
->S</emphasis
->imple <emphasis
->N</emphasis
->etwork <emphasis
->M</emphasis
->anagement <emphasis
->P</emphasis
->rotocol (Protocol Simplu pentru Administrare în Reţea). SNMP este larg utilizat pentru a controla de la distanţă toate tipurile de noduri de reţea (servere, rutere, switch-uri, pasarele, imprimante...).</para>
-<glossseealso otherterm="gloss-pwg"
->PWG</glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-printermib"
->MIB imprimantă</glossseealso
-> </glossdef>
+                        <glossterm><acronym>SNMP</acronym></glossterm>
+                        <glossdef><para>Abreviere pentru <emphasis>S</emphasis>imple <emphasis>N</emphasis>etwork <emphasis>M</emphasis>anagement <emphasis>P</emphasis>rotocol (Protocol Simplu pentru Administrare în Reţea). SNMP este larg utilizat pentru a controla de la distanţă toate tipurile de noduri de reţea (servere, rutere, switch-uri, pasarele, imprimante...).</para>
+<glossseealso otherterm="gloss-pwg">PWG</glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-printermib">MIB imprimantă</glossseealso> </glossdef>
                 </glossentry>
 
 	        <glossentry id="gloss-ssl">
-                        <glossterm
->Criptare <acronym
->SSL(3)</acronym
-></glossterm>
-                        <glossdef
-><para
->Abreviere pentru <emphasis
->S</emphasis
->ecure <emphasis
->S</emphasis
->ocket <emphasis
->L</emphasis
->ayer (Nivel de Socluri Sigure). <acronym
->SSL</acronym
-> este o metodă proprietară de criptare a transferului de date prin HTTP ce a fost dezvoltat de Netscape. La ora actuală este în curs de înlocuire de TLS, un standard al IETF. </para>
-                                <glossseealso otherterm="gloss-tls"
-><acronym
->TLS</acronym
-></glossseealso>
+                        <glossterm>Criptare <acronym>SSL(3)</acronym></glossterm>
+                        <glossdef><para>Abreviere pentru <emphasis>S</emphasis>ecure <emphasis>S</emphasis>ocket <emphasis>L</emphasis>ayer (Nivel de Socluri Sigure). <acronym>SSL</acronym> este o metodă proprietară de criptare a transferului de date prin HTTP ce a fost dezvoltat de Netscape. La ora actuală este în curs de înlocuire de TLS, un standard al IETF. </para>
+                                <glossseealso otherterm="gloss-tls"><acronym>TLS</acronym></glossseealso>
                         </glossdef>
                 </glossentry>
 
 
 	        <glossentry id="gloss-spooling">
-                        <glossterm
-><acronym
->SPOOL</acronym
->ing</glossterm>
-                        <glossdef
-><para
->Abreviere pentru <emphasis
->S</emphasis
->ynchronous <emphasis
->P</emphasis
->eripheral <emphasis
->O</emphasis
->perations <emphasis
->O</emphasis
->n<emphasis
->L</emphasis
->ine. <acronym
->SPOOL</acronym
-> permite aplicaţiilor ce tipăresc (şi utilizatorilor) să-şi continue activitate deoarece grija tipării este preluată de <acronym
->demonul</acronym
-> de sistem, care salvează fişierul într-o locaţie temporară pînă cînd imprimanta este pregătită să-l tipărească. </para>
-                                <glossseealso otherterm="gloss-daemon"
-><acronym
->Demon</acronym
-></glossseealso>
+                        <glossterm><acronym>SPOOL</acronym>ing</glossterm>
+                        <glossdef><para>Abreviere pentru <emphasis>S</emphasis>ynchronous <emphasis>P</emphasis>eripheral <emphasis>O</emphasis>perations <emphasis>O</emphasis>n<emphasis>L</emphasis>ine. <acronym>SPOOL</acronym> permite aplicaţiilor ce tipăresc (şi utilizatorilor) să-şi continue activitate deoarece grija tipării este preluată de <acronym>demonul</acronym> de sistem, care salvează fişierul într-o locaţie temporară pînă cînd imprimanta este pregătită să-l tipărească. </para>
+                                <glossseealso otherterm="gloss-daemon"><acronym>Demon</acronym></glossseealso>
                         </glossdef>
                 </glossentry>
 
 
 	        <glossentry id="gloss-tls">
-                        <glossterm
->Criptare <acronym
->TLS</acronym
-></glossterm>
-                        <glossdef
-><para
->Abreviere pentru <emphasis
->T</emphasis
->ransport <emphasis
->L</emphasis
->ayer <emphasis
->S</emphasis
->ecurity (Nivel de Transport Securizat). <acronym
->TLS</acronym
-> este un standard de criptare a datelor transferate prin protocolul HTTP 1.1. El este definit în RFC 2246 şi deşi este bazat pe o dezvoltare iniţială a SSL (de la Netscape), nu este complet compatibil cu ea. </para>
-                                <glossseealso otherterm="gloss-ssl"
-><acronym
->SSL(3)</acronym
-></glossseealso>
+                        <glossterm>Criptare <acronym>TLS</acronym></glossterm>
+                        <glossdef><para>Abreviere pentru <emphasis>T</emphasis>ransport <emphasis>L</emphasis>ayer <emphasis>S</emphasis>ecurity (Nivel de Transport Securizat). <acronym>TLS</acronym> este un standard de criptare a datelor transferate prin protocolul HTTP 1.1. El este definit în RFC 2246 şi deşi este bazat pe o dezvoltare iniţială a SSL (de la Netscape), nu este complet compatibil cu ea. </para>
+                                <glossseealso otherterm="gloss-ssl"><acronym>SSL(3)</acronym></glossseealso>
                         </glossdef>
                 </glossentry>
 
 
 	        <glossentry id="gloss-systemVstyleprinting">
-                        <glossterm
->Tipărire în stil System V</glossterm>
-                        <glossdef
-><para
->Aceasta este a doua variantă a tipăririi tradiţionale &UNIX; (faţă de tipărirea în stil BSD). Ea utilizează un set diferit de comenzi (lp, lpadmin,...) faţă de BSD, dar nu se deosebeşte fundamental faţă de el. Totuşi, diferenţa este suficient de mare ca să le facă incompatibile, astfel încît un client BSD nu poate tipări pur şi simplu la un server de tip System V fără a face unele ajustări. IPP este proiectat să rezolve această lipsă şi multe altele. </para>
-<glossseealso otherterm="gloss-bsdstyleprinting"
-><acronym
->Tipărire în stil BSD</acronym
-></glossseealso
-> <glossseealso otherterm="gloss-ipp"
-><acronym
->IPP</acronym
-></glossseealso
-> </glossdef>
+                        <glossterm>Tipărire în stil System V</glossterm>
+                        <glossdef><para>Aceasta este a doua variantă a tipăririi tradiţionale &UNIX; (faţă de tipărirea în stil BSD). Ea utilizează un set diferit de comenzi (lp, lpadmin,...) faţă de BSD, dar nu se deosebeşte fundamental faţă de el. Totuşi, diferenţa este suficient de mare ca să le facă incompatibile, astfel încît un client BSD nu poate tipări pur şi simplu la un server de tip System V fără a face unele ajustări. IPP este proiectat să rezolve această lipsă şi multe altele. </para>
+<glossseealso otherterm="gloss-bsdstyleprinting"><acronym>Tipărire în stil BSD</acronym></glossseealso> <glossseealso otherterm="gloss-ipp"><acronym>IPP</acronym></glossseealso> </glossdef>
                 </glossentry>
 
                 <glossentry id="gloss-turboprint">
-                        <glossterm
->TurboPrint</glossterm>
-                        <glossdef
-><para
->O aplicaţie shareware ce asigură o tipărire de calitate fotografică pentru multe imprimante inkjet. Este util dacă nu puteţi găsi un driver pentru imprimanta dumneavoastră. Poate fi ataşat într-un sistem tradiţional Ghostscript sau într-unul modern &CUPS;.</para>
-                                <glossseealso otherterm="gloss-gimpprint"
->Gimp-Print</glossseealso>
+                        <glossterm>TurboPrint</glossterm>
+                        <glossdef><para>O aplicaţie shareware ce asigură o tipărire de calitate fotografică pentru multe imprimante inkjet. Este util dacă nu puteţi găsi un driver pentru imprimanta dumneavoastră. Poate fi ataşat într-un sistem tradiţional Ghostscript sau într-unul modern &CUPS;.</para>
+                                <glossseealso otherterm="gloss-gimpprint">Gimp-Print</glossseealso>
                         </glossdef>
                 </glossentry>
 
                 <glossentry id="gloss-xpp">
-                        <glossterm
-><acronym
->XPP</acronym
-></glossterm>
-                        <glossdef
-><para
->Abreviere pentru <emphasis
->X</emphasis
-> <emphasis
->P</emphasis
->rinting <emphasis
->P</emphasis
->anel. <acronym
->XPP</acronym
-> a fost prima comandă grafică gratuită de tipărire pentru &CUPS;, scrisă de Till Kamppeter şi în anumite privinţe se aseamănă cu utilitarul "kprinter" din &kde;.</para>
+                        <glossterm><acronym>XPP</acronym></glossterm>
+                        <glossdef><para>Abreviere pentru <emphasis>X</emphasis> <emphasis>P</emphasis>rinting <emphasis>P</emphasis>anel. <acronym>XPP</acronym> a fost prima comandă grafică gratuită de tipărire pentru &CUPS;, scrisă de Till Kamppeter şi în anumite privinţe se aseamănă cu utilitarul "kprinter" din &kde;.</para>
                         </glossdef>
                 </glossentry>
 <!--
                 <glossentry id="gloss-1">
-                        <glossterm
->xxxx</glossterm>
-                        <glossdef
-><para
->.</para>
-                                <glossseealso otherterm="gloss-1"
->xyz</glossseealso>
+                        <glossterm>xxxx</glossterm>
+                        <glossdef><para>.</para>
+                                <glossseealso otherterm="gloss-1">xyz</glossseealso>
                         </glossdef>
                 </glossentry>
 
                 <glossentry id="gloss-3">
-                        <glossterm
->xxxx</glossterm>
-                        <glossdef
-><para
->.</para>
-                                <glossseealso otherterm="gloss-1"
->xyz</glossseealso>
+                        <glossterm>xxxx</glossterm>
+                        <glossdef><para>.</para>
+                                <glossseealso otherterm="gloss-1">xyz</glossseealso>
                         </glossdef>
                 </glossentry>
 
                 <glossentry id="gloss-4">
-                        <glossterm
->xxxx</glossterm>
-                        <glossdef
-><para
->.</para>
-                                <glossseealso otherterm="gloss-1"
->xyz</glossseealso>
+                        <glossterm>xxxx</glossterm>
+                        <glossdef><para>.</para>
+                                <glossseealso otherterm="gloss-1">xyz</glossseealso>
                         </glossdef>
                 </glossentry>
 -->
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/khelpcenter/contact.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/khelpcenter/contact.docbook
index 203a0c5c5c2..3b7dc9d9c44 100644
--- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/khelpcenter/contact.docbook
+++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/khelpcenter/contact.docbook
@@ -1,100 +1,48 @@
 <chapter id="contact-the-kde-team">
-<chapterinfo
-><date
->2002-01-18</date
-> <releaseinfo
->3.00.00</releaseinfo
-> </chapterinfo>
-<title
->Contactarea echipei &kde;</title>
+<chapterinfo><date>2002-01-18</date> <releaseinfo>3.00.00</releaseinfo> </chapterinfo>
+<title>Contactarea echipei &kde;</title>
 <anchor id="contact"/>
 
 <sect1 id="contact-mailinglists">
-<title
->Liste de discuţii</title>
+<title>Liste de discuţii</title>
 
-<para
->&kde; are mai multe liste de discuţii. Mai jos aveţi dată lista lor. Articolele vechi pot fi găsite în <ulink url="http://lists.kde.org"
->arhiva listelor de discuţii</ulink
->.</para>
+<para>&kde; are mai multe liste de discuţii. Mai jos aveţi dată lista lor. Articolele vechi pot fi găsite în <ulink url="http://lists.kde.org">arhiva listelor de discuţii</ulink>.</para>
 
 <variablelist>
 
 <varlistentry>
-<term
-><ulink url="http://mail.kde.org/mailman/listinfo/kde"
->kde</ulink
-></term>
-<listitem
-><para
->Pentru discuţii generale, unde utilizatorii se ajută unii pe alţii.</para
-></listitem>
+<term><ulink url="http://mail.kde.org/mailman/listinfo/kde">kde</ulink></term>
+<listitem><para>Pentru discuţii generale, unde utilizatorii se ajută unii pe alţii.</para></listitem>
 </varlistentry>
 
 <varlistentry>
-<term
-><ulink url="http://mail.kde.org/mailman/listinfo/kde-announce"
->kde-announce</ulink
-></term>
-<listitem
-><para
->Anunţarea noilor aplicaţii &kde;</para
-></listitem>
+<term><ulink url="http://mail.kde.org/mailman/listinfo/kde-announce">kde-announce</ulink></term>
+<listitem><para>Anunţarea noilor aplicaţii &kde;</para></listitem>
 </varlistentry>
 
 <varlistentry>
-<term
-><ulink url="http://mail.kde.org/mailman/listinfo/kde-devel"
->kde-devel</ulink
-></term>
-<listitem
-><para
->Pentru programatori.</para
-></listitem>
+<term><ulink url="http://mail.kde.org/mailman/listinfo/kde-devel">kde-devel</ulink></term>
+<listitem><para>Pentru programatori.</para></listitem>
 </varlistentry>
 
 <varlistentry>
-<term
-><ulink url="http://mail.kde.org/mailman/listinfo/kde-artists"
->kde-artists</ulink
-></term>
-<listitem
-><para
->Crearea iconiţelor şi a altor elemente grafice.</para
-></listitem>
+<term><ulink url="http://mail.kde.org/mailman/listinfo/kde-artists">kde-artists</ulink></term>
+<listitem><para>Crearea iconiţelor şi a altor elemente grafice.</para></listitem>
 </varlistentry>
 
 <varlistentry>
-<term
-><ulink url="http://mail.kde.org/mailman/listinfo/kde-doc-english"
->kde-doc-english</ulink
-></term>
-<listitem
-><para
->Pentru persoane interesate în scrierea de documentaţie &kde;.</para
-></listitem>
+<term><ulink url="http://mail.kde.org/mailman/listinfo/kde-doc-english">kde-doc-english</ulink></term>
+<listitem><para>Pentru persoane interesate în scrierea de documentaţie &kde;.</para></listitem>
 </varlistentry>
 
 <varlistentry>
-<term
-><ulink url="http://mail.kde.org/mailman/listinfo/tde-i18n-doc"
->tde-i18n-doc</ulink
-></term>
-<listitem
-><para
->Aspectele internaţionalizării şi documentaţiei.</para
-></listitem>
+<term><ulink url="http://mail.kde.org/mailman/listinfo/tde-i18n-doc">tde-i18n-doc</ulink></term>
+<listitem><para>Aspectele internaţionalizării şi documentaţiei.</para></listitem>
 </varlistentry>
 
 <varlistentry>
-<term
-><ulink url="http://i18n.kde.org/teams/"
->http://i18n.kde.org/teams/</ulink
-></term>
-<listitem
-><para
->Pentru informaţii despre localizare, care pot include liste de discuţii şi site-uri de web, vizitaţi pagina echipelor de traducere menţionată în URL-ul de mai sus.</para
-></listitem>
+<term><ulink url="http://i18n.kde.org/teams/">http://i18n.kde.org/teams/</ulink></term>
+<listitem><para>Pentru informaţii despre localizare, care pot include liste de discuţii şi site-uri de web, vizitaţi pagina echipelor de traducere menţionată în URL-ul de mai sus.</para></listitem>
 </varlistentry>
 
 </variablelist>
@@ -102,117 +50,58 @@
 </sect1>
 
 <sect1 id="contact-developers">
-<title
->Contactarea programatorilor &kde;</title>
+<title>Contactarea programatorilor &kde;</title>
 
-<para
->În această pagină găsiţi legături către site-uri care au legătură cu Proiectul &kde;.</para>
+<para>În această pagină găsiţi legături către site-uri care au legătură cu Proiectul &kde;.</para>
 
-<para
->Mediul Grafic K este dezvoltat de un grup mare de programatori răspîndiţi în toată lumea. Canalul nostru de comunicare este Internetul. Pentru întrebări generale este foarte indicat să întrebaţi pe listele de discuţii menţionate în <link  linkend="contact-mailinglists"
->secţiunea precedentă</link
->, iar adresele de contact ale programatorilor individuali le găsiţi în documentaţia programelor dezvoltate de ei.</para>
+<para>Mediul Grafic K este dezvoltat de un grup mare de programatori răspîndiţi în toată lumea. Canalul nostru de comunicare este Internetul. Pentru întrebări generale este foarte indicat să întrebaţi pe listele de discuţii menţionate în <link  linkend="contact-mailinglists">secţiunea precedentă</link>, iar adresele de contact ale programatorilor individuali le găsiţi în documentaţia programelor dezvoltate de ei.</para>
 
-<para
->Vă rugăm să vizitaţi pagina <ulink url="http://www.kde.org/contact/representatives.html"
->Reprezentanţelor Oficiale</ulink
-> pentru a face cereri oficiale Proiectului &kde; (&eg; interviuri).</para>
+<para>Vă rugăm să vizitaţi pagina <ulink url="http://www.kde.org/contact/representatives.html">Reprezentanţelor Oficiale</ulink> pentru a face cereri oficiale Proiectului &kde; (&eg; interviuri).</para>
 
-<para
->Mai multe informaţii despre &kde; găsiţi la &kde-http;.</para>
+<para>Mai multe informaţii despre &kde; găsiţi la &kde-http;.</para>
 
-<para
-><anchor id="links"/>Iată mai jos alte site-uri &kde;:</para>
+<para><anchor id="links"/>Iată mai jos alte site-uri &kde;:</para>
 
 <variablelist>
 <varlistentry>
-<term
-><ulink url="http://www.kde.org"
->www.kde.org</ulink
-></term>
-<listitem
-><para
->Site-ul oficial al proiectului &kde;</para
-></listitem>
+<term><ulink url="http://www.kde.org">www.kde.org</ulink></term>
+<listitem><para>Site-ul oficial al proiectului &kde;</para></listitem>
 </varlistentry>
 
 <varlistentry>
-<term
-><ulink url="http://developer.kde.org"
->developer.kde.org</ulink
-></term>
-<listitem
-><para
->Centrul programatorilor &kde;</para
-></listitem>
+<term><ulink url="http://developer.kde.org">developer.kde.org</ulink></term>
+<listitem><para>Centrul programatorilor &kde;</para></listitem>
 </varlistentry>
 
 <varlistentry>
-<term
-><ulink url="http://webcvs.kde.org"
->webcvs.kde.org</ulink
-></term>
-<listitem
-><para
->O interfaţă web către depozitul CVS al &kde;</para
-></listitem>
+<term><ulink url="http://webcvs.kde.org">webcvs.kde.org</ulink></term>
+<listitem><para>O interfaţă web către depozitul CVS al &kde;</para></listitem>
 </varlistentry>
 
 <varlistentry>
-<term
-><ulink url="http://i18n.kde.org"
->i18n.kde.org</ulink
-></term>
-<listitem
-><para
->Serverul de documentaţie şi internaţionalizare al &kde;</para
-></listitem>
+<term><ulink url="http://i18n.kde.org">i18n.kde.org</ulink></term>
+<listitem><para>Serverul de documentaţie şi internaţionalizare al &kde;</para></listitem>
 </varlistentry>
 
 <varlistentry>
-<term
-><ulink url="ftp://ftp.kde.org"
->ftp.kde.org</ulink
-></term>
-<listitem
-><para
->Serverul principal de FTP al &kde;. Vizitaţi legătura de mai jos pentru a obţine un site oglindă în zona dumneavoastră geografică.</para
-></listitem>
+<term><ulink url="ftp://ftp.kde.org">ftp.kde.org</ulink></term>
+<listitem><para>Serverul principal de FTP al &kde;. Vizitaţi legătura de mai jos pentru a obţine un site oglindă în zona dumneavoastră geografică.</para></listitem>
 </varlistentry>
 
 <varlistentry>
-<term
-><ulink
-url="http://www.kde.org/mirrors"
->www.kde.org/mirrors</ulink
-></term
-> 
-<listitem
-><para
->Site-urile web şi &FTP; oglindă ale &kde;</para
-></listitem>
+<term><ulink
+url="http://www.kde.org/mirrors">www.kde.org/mirrors</ulink></term> 
+<listitem><para>Site-urile web şi &FTP; oglindă ale &kde;</para></listitem>
 </varlistentry>
 
 <varlistentry>
-<term
-><ulink url="http://www.kde-apps.org"
->www.kde-apps.org</ulink
-></term>
-<listitem
-><para
->Un director de aplicaţii &kde;.</para
-></listitem>
+<term><ulink url="http://www.kde-apps.org">www.kde-apps.org</ulink></term>
+<listitem><para>Un director de aplicaţii &kde;.</para></listitem>
 </varlistentry>
 
 <varlistentry>
-<term
-><ulink url="http://www.kde-look.org"
->www.kde-look.org</ulink
-></term>
-<listitem
-><para
->Tematici &kde;, iconiţe şi alte lucruri pentru a schimba aspectul mediului dumeavoastră grafic.</para
-></listitem>
+<term><ulink url="http://www.kde-look.org">www.kde-look.org</ulink></term>
+<listitem><para>Tematici &kde;, iconiţe şi alte lucruri pentru a schimba aspectul mediului dumeavoastră grafic.</para></listitem>
 </varlistentry>
 </variablelist>
 
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/khelpcenter/help.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/khelpcenter/help.docbook
index 7583f804736..7dc6a2852f8 100644
--- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/khelpcenter/help.docbook
+++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/khelpcenter/help.docbook
@@ -1,183 +1,88 @@
 <chapter id="help-system-user-manual">
-<chapterinfo
-><date
->2002-02-03</date
-> <releaseinfo
->0.08.00</releaseinfo
-> </chapterinfo>
-<title
->Manualul &khelpcenter;</title>
+<chapterinfo><date>2002-02-03</date> <releaseinfo>0.08.00</releaseinfo> </chapterinfo>
+<title>Manualul &khelpcenter;</title>
 <anchor id="help"/>
 
 <sect1 id="help-introduction">
-<title
->Sistemul de ajutor &kde;</title>
+<title>Sistemul de ajutor &kde;</title>
 	
-<para
->Sistemul de ajutor &kde; este proiectat să facă accesarea sistemelor de ajutor &UNIX; clasice (<application
->man</application
-> şi <application
->info</application
->), la fel de simplă ca utilizarea sistemului de documentaţie nativ &kde; (&XML;). </para>
+<para>Sistemul de ajutor &kde; este proiectat să facă accesarea sistemelor de ajutor &UNIX; clasice (<application>man</application> şi <application>info</application>), la fel de simplă ca utilizarea sistemului de documentaţie nativ &kde; (&XML;). </para>
 	
-<para
->Toate aplicaţiile &kde; de bază vin cu documentaţia aferentă, mulţumită Echipei de Documentare. Dacă doriţi să daţi o mînă de ajutor, pentru mai multe informaţii vă rugăm să-i scrieţi coordonatorului Echipei de Documentare, Lauri Watts, la  <email
->lauri@kde.org</email
->. Nu este necesară experienţă, ci numai entuziasm şi răbdare. </para>
-
-<para
->Dacă doriţi să ajutaţi la traducerea documentaţiei &kde; în limba dumneavoastră, coordinatorul traducerilor este Thomas Diehl, <email
->thd@kde.org</email
->, care va aprecia de asemenea acest efort. În secţiunea <link linkend="contact"
->Contact</link
-> a acestui document veţi găsi mai multe informaţii, iar pe <ulink url="http://i18n.kde.org"
->site-ul Internationalizării &kde;</ulink
->, inclusiv coordinatorii echipelor de traducere a fiecărei limbi. </para>
+<para>Toate aplicaţiile &kde; de bază vin cu documentaţia aferentă, mulţumită Echipei de Documentare. Dacă doriţi să daţi o mînă de ajutor, pentru mai multe informaţii vă rugăm să-i scrieţi coordonatorului Echipei de Documentare, Lauri Watts, la  <email>lauri@kde.org</email>. Nu este necesară experienţă, ci numai entuziasm şi răbdare. </para>
+
+<para>Dacă doriţi să ajutaţi la traducerea documentaţiei &kde; în limba dumneavoastră, coordinatorul traducerilor este Thomas Diehl, <email>thd@kde.org</email>, care va aprecia de asemenea acest efort. În secţiunea <link linkend="contact">Contact</link> a acestui document veţi găsi mai multe informaţii, iar pe <ulink url="http://i18n.kde.org">site-ul Internationalizării &kde;</ulink>, inclusiv coordinatorii echipelor de traducere a fiecărei limbi. </para>
 
 <sect2 id="installation">
-<title
->Instalare</title>
+<title>Instalare</title>
 
-<para
->&khelpcenter; este parte integrală a instalării de bază a &kde;, şi vine cu fiecare copie a mediului &kde;. El poate fi găsit în pachetul tdebase şi este disponibil la &kde-ftp;. </para>
+<para>&khelpcenter; este parte integrală a instalării de bază a &kde;, şi vine cu fiecare copie a mediului &kde;. El poate fi găsit în pachetul tdebase şi este disponibil la &kde-ftp;. </para>
 
 </sect2>
 </sect1>
 
 <sect1 id="invoking-help">
-<title
->Obţinerea de ajutor</title>
-
-<para
->&khelpcenter; poate fi executat în diferite moduri: </para>
-
-<variablelist
-> 
-<varlistentry
-> 
-<term
->Din meniul <guimenu
->Ajutor</guimenu
-></term
-> 
-<listitem>
-<para
->Cel mai adesea va fi probabil dintr-o aplicaţie. Alegeţi <menuchoice
-><guimenu
->Ajutor</guimenu
-> <guimenuitem
->Cuprins</guimenuitem
-></menuchoice
-> pentru a deschide fişierul de ajutor al aplicaţiei la pagina cu cuprinsul. </para>
+<title>Obţinerea de ajutor</title>
+
+<para>&khelpcenter; poate fi executat în diferite moduri: </para>
+
+<variablelist> 
+<varlistentry> 
+<term>Din meniul <guimenu>Ajutor</guimenu></term> 
+<listitem>
+<para>Cel mai adesea va fi probabil dintr-o aplicaţie. Alegeţi <menuchoice><guimenu>Ajutor</guimenu> <guimenuitem>Cuprins</guimenuitem></menuchoice> pentru a deschide fişierul de ajutor al aplicaţiei la pagina cu cuprinsul. </para>
 </listitem>
 </varlistentry>
 
 <varlistentry>
-<term
->Din meniul <guimenu
->K</guimenu
-></term>
+<term>Din meniul <guimenu>K</guimenu></term>
 <listitem>
-<para
->Alegeţi iconiţa <guiicon
->K</guiicon
-> mare din panou şi selectaţi <guimenuitem
->Ajutor</guimenuitem
-> pentru a deschide &khelpcenter; la pagina de întîmpinare implicită. </para>
-</listitem
-> 
+<para>Alegeţi iconiţa <guiicon>K</guiicon> mare din panou şi selectaţi <guimenuitem>Ajutor</guimenuitem> pentru a deschide &khelpcenter; la pagina de întîmpinare implicită. </para>
+</listitem> 
 </varlistentry>
 
 <varlistentry>
-<term
->Din panou</term>
+<term>Din panou</term>
 <listitem>
-<para
->Implicit, panoul &kicker; conţine o iconiţă pentru execuţia &khelpcenter;. La fel ca mai sus, este afişată pagina de întîmpinare. </para>
-</listitem
-> 
+<para>Implicit, panoul &kicker; conţine o iconiţă pentru execuţia &khelpcenter;. La fel ca mai sus, este afişată pagina de întîmpinare. </para>
+</listitem> 
 </varlistentry>
 
 <varlistentry>
-<term
->Din linia de comandă</term>
+<term>Din linia de comandă</term>
 <listitem>
-<para
->&khelpcenter; poate fi pornit utilizînd un &URL; pentru a afişa un fişier. Au fost adăugate &URL;-uri şi pentru paginile <command
->info</command
-> şi <command
->man</command
->. Le puteţi utiliza astfel: </para
-> 
+<para>&khelpcenter; poate fi pornit utilizînd un &URL; pentru a afişa un fişier. Au fost adăugate &URL;-uri şi pentru paginile <command>info</command> şi <command>man</command>. Le puteţi utiliza astfel: </para> 
 
 <variablelist>
 <varlistentry>
-<term
->Un fişier de ajutor de aplicaţie</term>
-<listitem>
-<para
-><command
->khelpcenter</command
-> <option
->help:/<replaceable
->kedit</replaceable
-></option
-> </para>
-<para
->Deschide fişierul de ajutor &kedit; la cuprins. </para>
+<term>Un fişier de ajutor de aplicaţie</term>
+<listitem>
+<para><command>khelpcenter</command> <option>help:/<replaceable>kedit</replaceable></option> </para>
+<para>Deschide fişierul de ajutor &kedit; la cuprins. </para>
 </listitem>
 </varlistentry>
 
 <varlistentry>
-<term
->Un &URL; local</term>
-<listitem
-><para
-><command
->khelpcenter</command
-> <option
->file:/ <replaceable
->usr/local/src/qt/html/index.html</replaceable
-></option
-> </para>
+<term>Un &URL; local</term>
+<listitem><para><command>khelpcenter</command> <option>file:/ <replaceable>usr/local/src/qt/html/index.html</replaceable></option> </para>
 </listitem>
 </varlistentry>
 
 <varlistentry>
-<term
->O pagină de manual</term>
+<term>O pagină de manual</term>
 <listitem>
-<para
-><command
->khelpcenter</command
-> <option
->man:/<replaceable
->strcpy</replaceable
-></option
-> </para>
+<para><command>khelpcenter</command> <option>man:/<replaceable>strcpy</replaceable></option> </para>
 </listitem>
 </varlistentry>
 
 <varlistentry>
-<term
->O pagină INFO</term>
+<term>O pagină INFO</term>
 <listitem>
-<para
-><command
->khelpcenter</command
-> <option
->info:/<replaceable
->gcc</replaceable
-></option
-> </para>
+<para><command>khelpcenter</command> <option>info:/<replaceable>gcc</replaceable></option> </para>
 </listitem>
 </varlistentry>
 </variablelist>
 
-<para
->Execuţia <command
->khelpcenter</command
-> fără parametrii determină afişarea paginii de întîmpinare. </para>
+<para>Execuţia <command>khelpcenter</command> fără parametrii determină afişarea paginii de întîmpinare. </para>
 </listitem>
 </varlistentry>
 
@@ -185,200 +90,104 @@
 </sect1>
 
 <sect1 id="interface-basics">
-<title
->Interfaţa &khelpcenter;</title>
-
-<para
->Interfaţa &khelpcenter; este formată din două panouri. </para>
-
-<para
->Meniurile şi de bara de unelte sînt explicate detaliat în <xref linkend="menu-and-toolbar-ref"/>. </para>
-
-<para
->Documentele pot conţine propriile lor unelte de navigare ce vă permit să vă deplasaţi fie secvenţial, utilizînd legăturile <guilabel
->Înainte</guilabel
->, <guilabel
->Înapoi</guilabel
-> şi <guilabel
->Acasă</guilabel
->, fie într-un mod mai puţin structurat folosind hiperlegăturile. </para>
-
-<para
->Legăturile vă pot tranporta în părţi diferite ale aceluiaşi document sau într-un document diferit. Puteţi utiliza iconiţele <guiicon
->Înapoi</guiicon
-> (săgeata stînga) sau <guiicon
->Înainte</guiicon
-> (săgeata dreapta) din bara de unelte pentru a vă deplasa prin documentele vizitate în această sesiune. </para
-> 
-
-<para
->Cele două paneluri afişează cuprinsul sistemului de ajutor şi fişierele de ajutor propriu-zise, în stînga şi respectiv în dreapta. </para>
+<title>Interfaţa &khelpcenter;</title>
+
+<para>Interfaţa &khelpcenter; este formată din două panouri. </para>
+
+<para>Meniurile şi de bara de unelte sînt explicate detaliat în <xref linkend="menu-and-toolbar-ref"/>. </para>
+
+<para>Documentele pot conţine propriile lor unelte de navigare ce vă permit să vă deplasaţi fie secvenţial, utilizînd legăturile <guilabel>Înainte</guilabel>, <guilabel>Înapoi</guilabel> şi <guilabel>Acasă</guilabel>, fie într-un mod mai puţin structurat folosind hiperlegăturile. </para>
+
+<para>Legăturile vă pot tranporta în părţi diferite ale aceluiaşi document sau într-un document diferit. Puteţi utiliza iconiţele <guiicon>Înapoi</guiicon> (săgeata stînga) sau <guiicon>Înainte</guiicon> (săgeata dreapta) din bara de unelte pentru a vă deplasa prin documentele vizitate în această sesiune. </para> 
+
+<para>Cele două paneluri afişează cuprinsul sistemului de ajutor şi fişierele de ajutor propriu-zise, în stînga şi respectiv în dreapta. </para>
 
 <sect2 id="contents-pane">
-<title
->Panoul <guilabel
->Cuprinsului</guilabel
-></title>
-
-<para
->Panoul <guilabel
->Cuprins</guilabel
-> din &khelpcenter; este afişat în partea stîngă a ferestrei. Aşa cum intuiţi, puteţi muta bara despărţitoare pentru a citi confortabil oricare din cele două paneluri. </para
-> 
-
-<para
->Panoul <guilabel
->Cuprins</guilabel
-> este la rîndul lui împărţit în două subferestre, una conţinînd un <link linkend="contents-menu"
->menu</link
-> care arată informaţiile de ajutor cunoscute de către &khelpcenter;, iar cealaltă <link linkend="kde-glossary"
->glosarul</link
-> de termeni &kde;. </para>
+<title>Panoul <guilabel>Cuprinsului</guilabel></title>
+
+<para>Panoul <guilabel>Cuprins</guilabel> din &khelpcenter; este afişat în partea stîngă a ferestrei. Aşa cum intuiţi, puteţi muta bara despărţitoare pentru a citi confortabil oricare din cele două paneluri. </para> 
+
+<para>Panoul <guilabel>Cuprins</guilabel> este la rîndul lui împărţit în două subferestre, una conţinînd un <link linkend="contents-menu">menu</link> care arată informaţiile de ajutor cunoscute de către &khelpcenter;, iar cealaltă <link linkend="kde-glossary">glosarul</link> de termeni &kde;. </para>
 
 <sect3 id="contents-menu">
-<title
->Meniul <guilabel
->Cuprinsului</guilabel
-></title>
+<title>Meniul <guilabel>Cuprinsului</guilabel></title>
 
-<para
-><guilabel
->Cuprinsul</guilabel
-> conţine următorii itemi impliciţi: </para
-> 
+<para><guilabel>Cuprinsul</guilabel> conţine următorii itemi impliciţi: </para> 
 
 <variablelist>
 <varlistentry>
-<term
-><guilabel
->Introducere</guilabel
-></term>
-<listitem
-><para
->Bine aţi venit în &kde; - o introducere în Mediul Grafic K.</para
-></listitem>
+<term><guilabel>Introducere</guilabel></term>
+<listitem><para>Bine aţi venit în &kde; - o introducere în Mediul Grafic K.</para></listitem>
 </varlistentry>
 
 <varlistentry>
-<term
-><guilabel
->Introducere în &kde;</guilabel
-></term>
+<term><guilabel>Introducere în &kde;</guilabel></term>
 <listitem>
-<para
->Ghidul de iniţiere rapidă în &kde;. Conţine un tur al interfeţei &kde;, informaţii de ajutor specifice şi sfaturi care vă arată cum să lucraţi în mod inteligent cu &kde;. </para>
+<para>Ghidul de iniţiere rapidă în &kde;. Conţine un tur al interfeţei &kde;, informaţii de ajutor specifice şi sfaturi care vă arată cum să lucraţi în mod inteligent cu &kde;. </para>
 </listitem>
 </varlistentry>
 
 <varlistentry>
-<term
-><guilabel
->Manualul utilizatorului &kde;</guilabel
-></term>
+<term><guilabel>Manualul utilizatorului &kde;</guilabel></term>
 <listitem>
-<para
->Manualul utilizatorului &kde; este o explorare în detaliu ce include instalarea, configurarea, personalizarea şi utilizarea lui. </para>
-</listitem
-> 
+<para>Manualul utilizatorului &kde; este o explorare în detaliu ce include instalarea, configurarea, personalizarea şi utilizarea lui. </para>
+</listitem> 
 </varlistentry>
 
 <varlistentry>
-<term
-><guilabel
->Manualele aplicaţiilor</guilabel
-></term>
+<term><guilabel>Manualele aplicaţiilor</guilabel></term>
 <listitem>
-<para
->Documentaţia nativă a aplicaţiilor &kde;. Toate aceste aplicaţii au documentaţia în format &XML;, care este convertită în <acronym
->HTML</acronym
-> atunci cînd o citiţi. Această secţiune listează toate aplicaţiile &kde; cu o scurtă descriere şi o legătură către documentaţia completă. </para>
-<para
->Aplicaţiile sînt afişate într-o structură arborescentă care aminteşte de structura implicită a meniului <guimenu
->K</guimenu
->, ceea ce uşurează găsirea aplicaţiei căutate. </para>
-</listitem
-> 
+<para>Documentaţia nativă a aplicaţiilor &kde;. Toate aceste aplicaţii au documentaţia în format &XML;, care este convertită în <acronym>HTML</acronym> atunci cînd o citiţi. Această secţiune listează toate aplicaţiile &kde; cu o scurtă descriere şi o legătură către documentaţia completă. </para>
+<para>Aplicaţiile sînt afişate într-o structură arborescentă care aminteşte de structura implicită a meniului <guimenu>K</guimenu>, ceea ce uşurează găsirea aplicaţiei căutate. </para>
+</listitem> 
 </varlistentry>
 
 <varlistentry>
-<term
-><guilabel
->Pagini de manuale &UNIX;</guilabel
-></term>
+<term><guilabel>Pagini de manuale &UNIX;</guilabel></term>
 <listitem>
-<para
->Paginile de manual &UNIX; reprezintă formatul tradiţional de documentaţie de pe sistemele &UNIX;. Majoritatea programelor din sistemul dumneavoastră au o pagină de manual. În plus, există pagini de manual şi pentru funcţiile de programare şi formatul fişierelor de configurare ale sistemului. </para>
-</listitem
-> 
+<para>Paginile de manual &UNIX; reprezintă formatul tradiţional de documentaţie de pe sistemele &UNIX;. Majoritatea programelor din sistemul dumneavoastră au o pagină de manual. În plus, există pagini de manual şi pentru funcţiile de programare şi formatul fişierelor de configurare ale sistemului. </para>
+</listitem> 
 </varlistentry>
 
 <varlistentry>
-<term
-><guilabel
->Răsforire pagini Info</guilabel
-></term>
+<term><guilabel>Răsforire pagini Info</guilabel></term>
 <listitem>
-<para
->Documentaţia TeXinfo este utilizată de foarte multe aplicaţii &GNU; printre care <command
->gcc</command
-> (compilatorul de C/C++), <command
->emacs</command
-> şi multe altele. </para>
+<para>Documentaţia TeXinfo este utilizată de foarte multe aplicaţii &GNU; printre care <command>gcc</command> (compilatorul de C/C++), <command>emacs</command> şi multe altele. </para>
 </listitem>
 </varlistentry>
 
 <varlistentry>
-<term
-><guilabel
->Tutoriale</guilabel
-></term>
+<term><guilabel>Tutoriale</guilabel></term>
 <listitem>
-<para
->Tutoriale scurte, informaţionale sau orientate pe rezolvarea unei operaţii. </para>
+<para>Tutoriale scurte, informaţionale sau orientate pe rezolvarea unei operaţii. </para>
 </listitem>
 </varlistentry>
 
 <varlistentry>
-<term
-><guilabel
->R.I.F. &kde;</guilabel
-></term>
+<term><guilabel>R.I.F. &kde;</guilabel></term>
 <listitem>
-<para
->Răspunsuri la Întrebări Frecvente (R.I.F.) - întrebări despre &kde; puse frecvent şi răspunsurile la ele. </para>
+<para>Răspunsuri la Întrebări Frecvente (R.I.F.) - întrebări despre &kde; puse frecvent şi răspunsurile la ele. </para>
 </listitem>
 </varlistentry>
 
 <varlistentry>
-<term
-><guilabel
->&kde; pe Internet</guilabel
-></term>
+<term><guilabel>&kde; pe Internet</guilabel></term>
 <listitem>
-<para
->Legături către &kde; pe Internet, atît site-ul oficial &kde;, cît şi alte site-uri utile. </para>
+<para>Legături către &kde; pe Internet, atît site-ul oficial &kde;, cît şi alte site-uri utile. </para>
 </listitem>
 </varlistentry>
 
 <varlistentry>
-<term
-><guilabel
->Informaţii de contact</guilabel
-></term>
+<term><guilabel>Informaţii de contact</guilabel></term>
 <listitem>
-<para
->Informaţii despre modalitatea de contactare a programatorilor &kde; şi subscrierea la listele de discuţii &kde;. </para>
+<para>Informaţii despre modalitatea de contactare a programatorilor &kde; şi subscrierea la listele de discuţii &kde;. </para>
 </listitem>
 </varlistentry>
 
 <varlistentry>
-<term
-><guilabel
->Ajutorarea &kde;</guilabel
-></term>
+<term><guilabel>Ajutorarea &kde;</guilabel></term>
 <listitem>
-<para
->Cum să ajutaţi şi cum să vă implicaţi. </para>
+<para>Cum să ajutaţi şi cum să vă implicaţi. </para>
 </listitem>
 </varlistentry>
 </variablelist>
@@ -386,24 +195,14 @@
 </sect3>
 <!-- 
 <sect3 id="search">
-<title
->The <guilabel
->Search</guilabel
-> tab</title>
+<title>The <guilabel>Search</guilabel> tab</title>
 
 <para>
-Searching requires you have the <application
->ht://Dig</application>
+Searching requires you have the <application>ht://Dig</application>
 application installed.  Information on installing and configuring the
 search index is available in the document.  Configuration of the search
 index is performed in the &kcontrol;, by choosing
-<menuchoice
-><guisubmenu
->Help</guisubmenu
-><guimenuitem
->Index</guimenuitem
-></menuchoice
->,
+<menuchoice><guisubmenu>Help</guisubmenu><guimenuitem>Index</guimenuitem></menuchoice>,
 and detailed help is available from this module.
 </para>
 
@@ -415,172 +214,77 @@ up and configured.
 <para>
 Searching the help files is fairly intuitive, enter the word(s) you wish
 to search for in the text box, choose your options (if any), and press
-<guibutton
->Search</guibutton
->.  The results display in the viewer pane
+<guibutton>Search</guibutton>.  The results display in the viewer pane
 to the right.
 </para>
 
-<para
->The options available are:</para>
+<para>The options available are:</para>
 
 <variablelist>
 <varlistentry>
-<term
-><guilabel
->Method</guilabel
-></term>
+<term><guilabel>Method</guilabel></term>
 <listitem>
 <para>
 Choose how to search for multiple words.  If you choose
-<guilabel
->and</guilabel
->, results are returned only if all your search
-terms are included in the page. <guilabel
->or</guilabel
-> returns results
-if <emphasis
->any</emphasis
-> of the search terms are found, and
-<guilabel
->boolean</guilabel
-> lets you search using a combination.
-</para
-> 
+<guilabel>and</guilabel>, results are returned only if all your search
+terms are included in the page. <guilabel>or</guilabel> returns results
+if <emphasis>any</emphasis> of the search terms are found, and
+<guilabel>boolean</guilabel> lets you search using a combination.
+</para> 
 <para>
-Boolean syntax lets you use the operators <literal
->AND</literal
->,
-<literal
->OR</literal
-> and <literal
->NOT</literal
-> to create complex
+Boolean syntax lets you use the operators <literal>AND</literal>,
+<literal>OR</literal> and <literal>NOT</literal> to create complex
 searches. Some examples:</para>
 <variablelist>
 <varlistentry>
-<term
-><userinput
->cat and dog</userinput
-></term>
-<listitem
-><para
->Searches for pages which have both the words
-<userinput
->cat</userinput
-> and <userinput
->dog</userinput
-> in them.  Pages with
-only one or the other will not be returned.</para
-></listitem>
-</varlistentry>
-<varlistentry>
-<term
-><userinput
->cat not dog</userinput
-></term>
-<listitem
-><para
->Searches for pages with <userinput
->cat</userinput
-> in them, but
-only returns the ones that don't have the word <userinput
->dog</userinput
-> in
-them.</para
-></listitem>
-</varlistentry>
-<varlistentry>
-<term
-><userinput
->cat or (dog not nose)</userinput
-></term>
-<listitem
-><para
->Searches for pages which contain <userinput
->cat</userinput
->, and
-for pages which contain <userinput
->dog</userinput
-> but don't contain
-<userinput
->nose</userinput
->.  Pages which contain both
-<userinput
->cat</userinput
-> and <userinput
->nose</userinput
-> would be returned,
-pages containing all three words would not.</para
-></listitem
-> 
+<term><userinput>cat and dog</userinput></term>
+<listitem><para>Searches for pages which have both the words
+<userinput>cat</userinput> and <userinput>dog</userinput> in them.  Pages with
+only one or the other will not be returned.</para></listitem>
+</varlistentry>
+<varlistentry>
+<term><userinput>cat not dog</userinput></term>
+<listitem><para>Searches for pages with <userinput>cat</userinput> in them, but
+only returns the ones that don't have the word <userinput>dog</userinput> in
+them.</para></listitem>
+</varlistentry>
+<varlistentry>
+<term><userinput>cat or (dog not nose)</userinput></term>
+<listitem><para>Searches for pages which contain <userinput>cat</userinput>, and
+for pages which contain <userinput>dog</userinput> but don't contain
+<userinput>nose</userinput>.  Pages which contain both
+<userinput>cat</userinput> and <userinput>nose</userinput> would be returned,
+pages containing all three words would not.</para></listitem> 
 </varlistentry>
 </variablelist>
-<para
->If your searches are not returning the results you expect, check
+<para>If your searches are not returning the results you expect, check
 carefully you haven't excluded the wrong search term with an errand
-<literal
->NOT</literal
-> or a stray brace.</para
-></listitem>
-</varlistentry>
-<varlistentry>
-<term
-><guilabel
->Max. results</guilabel
-></term>
-<listitem
-><para
->Determines the maximum number of results returned from your
-search.</para
-></listitem>
-</varlistentry>
-<varlistentry>
-<term
-><guilabel
->Format</guilabel
-></term>
-<listitem
-><para
->Decide if you want just a short link to the page
+<literal>NOT</literal> or a stray brace.</para></listitem>
+</varlistentry>
+<varlistentry>
+<term><guilabel>Max. results</guilabel></term>
+<listitem><para>Determines the maximum number of results returned from your
+search.</para></listitem>
+</varlistentry>
+<varlistentry>
+<term><guilabel>Format</guilabel></term>
+<listitem><para>Decide if you want just a short link to the page
 containing your search terms, or do you want a longer
-summary.</para
-></listitem
-> 
-</varlistentry>
-<varlistentry>
-<term
-><guilabel
->Sort</guilabel
-></term>
-<listitem
-><para
->Sort the results in order of <guilabel
->Score</guilabel
-> (how
+summary.</para></listitem> 
+</varlistentry>
+<varlistentry>
+<term><guilabel>Sort</guilabel></term>
+<listitem><para>Sort the results in order of <guilabel>Score</guilabel> (how
 closely your search terms were matched,) alphabetically by
-<guilabel
->Title</guilabel
-> or by <guilabel
->Date</guilabel
->.  Selecting the
-<guilabel
->Reverse order</guilabel
-> check box, naturally enough, reverses the
-sort order of the results.</para
-></listitem>
-</varlistentry>
-<varlistentry>
-<term
-><guilabel
->Update index</guilabel
-></term>
-<listitem
-><para
->Update the search index, to incorporate new documents,
+<guilabel>Title</guilabel> or by <guilabel>Date</guilabel>.  Selecting the
+<guilabel>Reverse order</guilabel> check box, naturally enough, reverses the
+sort order of the results.</para></listitem>
+</varlistentry>
+<varlistentry>
+<term><guilabel>Update index</guilabel></term>
+<listitem><para>Update the search index, to incorporate new documents,
 or if you think your database is incomplete or damaged.  This may take
-some time.</para
-></listitem>
+some time.</para></listitem>
 </varlistentry>
 </variablelist>
 </sect3>
@@ -589,209 +293,118 @@ some time.</para
 </sect2>
 
 <sect2 id="man-and-info">
-<title
->Secţiunile <application
->Man</application
-> şi <application
->Info</application
-></title>
+<title>Secţiunile <application>Man</application> şi <application>Info</application></title>
 
-<para
->Paginile de manual reprezintă documetaţia standard &UNIX; şi este utilizată de zeci de ani pe acest tip de sisteme de operare. Ele sînt extrem de complete şi sînt cel mai bun loc unde să obţineţi informaţii despre cele mai multe din comenziile şi aplicaţiile &UNIX;. Cînd cineva se exprimă cu acronimul <quote
->RTFM</quote
->, documentul  la care se referă este adesea o pagină de manual &UNIX;.</para>
+<para>Paginile de manual reprezintă documetaţia standard &UNIX; şi este utilizată de zeci de ani pe acest tip de sisteme de operare. Ele sînt extrem de complete şi sînt cel mai bun loc unde să obţineţi informaţii despre cele mai multe din comenziile şi aplicaţiile &UNIX;. Cînd cineva se exprimă cu acronimul <quote>RTFM</quote>, documentul  la care se referă este adesea o pagină de manual &UNIX;.</para>
 
-<para
->Paginile de manual nu sînt perfecte. Ele tind să fie foarte amănunţite, dar şi foarte tehnice, fiind scrise adeseori de programatori pentru alţi programatori. În anumite cazuri acest lucru le face neprietenoase, dacă nu chiar imposibil de înţeles pentru utilizatorii obişnuiţi. Cu toate acestea ele sînt cea mai bună sursă de informaţii solide pentru cele mai multe din aplicaţiile de linie de comandă şi, adeseori, chiar şi unica sursă.</para>
+<para>Paginile de manual nu sînt perfecte. Ele tind să fie foarte amănunţite, dar şi foarte tehnice, fiind scrise adeseori de programatori pentru alţi programatori. În anumite cazuri acest lucru le face neprietenoase, dacă nu chiar imposibil de înţeles pentru utilizatorii obişnuiţi. Cu toate acestea ele sînt cea mai bună sursă de informaţii solide pentru cele mai multe din aplicaţiile de linie de comandă şi, adeseori, chiar şi unica sursă.</para>
 
-<para
->Dacă v-aţi întrebat vreodată ce reprezintă numărul pe care îl folosesc cei care scriu man(1), trebuie să ştiţi că acesta este secţiunea în care se află pagina de manual. Puteţi observa că &khelpcenter; utilizează numerele pentru a împărţi cantitatea foarte mare de pagini de manual după secţiunea în care se află. În acest mod vă este mult mai uşor să navigaţi căutînd pagina de manual care vă interesează.</para>
+<para>Dacă v-aţi întrebat vreodată ce reprezintă numărul pe care îl folosesc cei care scriu man(1), trebuie să ştiţi că acesta este secţiunea în care se află pagina de manual. Puteţi observa că &khelpcenter; utilizează numerele pentru a împărţi cantitatea foarte mare de pagini de manual după secţiunea în care se află. În acest mod vă este mult mai uşor să navigaţi căutînd pagina de manual care vă interesează.</para>
 
-<para
->De asemenea vă stau la dispoziţia paginile Info, care intenţionează să înlocuiască sistemul de pagini de manual. Responsabilii unor anumite aplicaţii nu mai lucrează la actualizarea paginilor de manual &UNIX;.Astfel, dacă există în acelaşi timp o pagină de manual şi una Info, este foarte probabil ca cea Info să fie mai recentă.  Cele mai multe dintre aplicaţii au ori pe una ori pe cealaltă. Dacă aplicaţia pentru care căutaţi ajutor este un utilitar &GNU;, este mai mult ca sigur că veţi găsi o pagină Info, şi nu o pagină de manual &UNIX;.</para>
+<para>De asemenea vă stau la dispoziţia paginile Info, care intenţionează să înlocuiască sistemul de pagini de manual. Responsabilii unor anumite aplicaţii nu mai lucrează la actualizarea paginilor de manual &UNIX;.Astfel, dacă există în acelaşi timp o pagină de manual şi una Info, este foarte probabil ca cea Info să fie mai recentă.  Cele mai multe dintre aplicaţii au ori pe una ori pe cealaltă. Dacă aplicaţia pentru care căutaţi ajutor este un utilitar &GNU;, este mai mult ca sigur că veţi găsi o pagină Info, şi nu o pagină de manual &UNIX;.</para>
 
 <sect3 id="navigation">
-<title
->Navigarea prin paginile <application
->Info</application
-></title>
-
-<para
->Documentele Info sînt aranjate ierarhic, unde fiecare pagină se numeşte nod. Toate acest documente au un nod <guilabel
->Top</guilabel
->, adică  pagina de întîmpinare. Oricînd vă puteţi întoarce în pagina <guilabel
->Top</guilabel
-> a unui document Info dacă daţi clic pe  <guilabel
->Top</guilabel
->.</para>
-
-<para
-><guibutton
->Prev</guibutton
-> şi <guibutton
->Next</guibutton
-> sînt utilizate la deplasarea către pagina precedentă şi respectiv următoarea pe nivelul curent din ierarhie.</para>
-
-<para
->Dacă daţi clic pe un item de meniu dintr-un document, veţi ajunge pe un nivel mai jos în ierarhie. Vă puteţi deplasa la un nivel superior dacă apăsaţi pe <guibutton
->Sus</guibutton
->.</para>
-
-<para
->Man este tratat similar cu Info, unde indexul secţiunii este nodul "Top", iar fiecare pagină de manual este poziţionată cu un nivel mai jos. Manualele &UNIX; sînt structurate ca o singură pagină.</para>
+<title>Navigarea prin paginile <application>Info</application></title>
+
+<para>Documentele Info sînt aranjate ierarhic, unde fiecare pagină se numeşte nod. Toate acest documente au un nod <guilabel>Top</guilabel>, adică  pagina de întîmpinare. Oricînd vă puteţi întoarce în pagina <guilabel>Top</guilabel> a unui document Info dacă daţi clic pe  <guilabel>Top</guilabel>.</para>
+
+<para><guibutton>Prev</guibutton> şi <guibutton>Next</guibutton> sînt utilizate la deplasarea către pagina precedentă şi respectiv următoarea pe nivelul curent din ierarhie.</para>
+
+<para>Dacă daţi clic pe un item de meniu dintr-un document, veţi ajunge pe un nivel mai jos în ierarhie. Vă puteţi deplasa la un nivel superior dacă apăsaţi pe <guibutton>Sus</guibutton>.</para>
+
+<para>Man este tratat similar cu Info, unde indexul secţiunii este nodul "Top", iar fiecare pagină de manual este poziţionată cu un nivel mai jos. Manualele &UNIX; sînt structurate ca o singură pagină.</para>
 
 </sect3>
 </sect2>
 
 <sect2 id="kde-glossary">
-<title
->Glosarul &kde;</title>
+<title>Glosarul &kde;</title>
 
-<para
->Glosarul reprezintă un punct de referinţă rapid unde puteţi căuta definiţii de cuvinte care nu vă sînt familiare. Domeniul variază de la termeni specifici aplicaţiilor şi tehnologiilor &kde; pînă la cei specifici mediului de lucru &UNIX;. </para>
+<para>Glosarul reprezintă un punct de referinţă rapid unde puteţi căuta definiţii de cuvinte care nu vă sînt familiare. Domeniul variază de la termeni specifici aplicaţiilor şi tehnologiilor &kde; pînă la cei specifici mediului de lucru &UNIX;. </para>
 
-<para
->În panoul din stînga puteţi vedea o structură arborescentă cu două ramuri: <guilabel
->Alfabetic</guilabel
-> sau <guilabel
->După subiect</guilabel
->. Ambele conţin aceleaşi înregistrări, dar sortate diferit pentru a vă uşura găsirea termenului căutat. </para>
+<para>În panoul din stînga puteţi vedea o structură arborescentă cu două ramuri: <guilabel>Alfabetic</guilabel> sau <guilabel>După subiect</guilabel>. Ambele conţin aceleaşi înregistrări, dar sortate diferit pentru a vă uşura găsirea termenului căutat. </para>
 
-<para
->Navigaţi în arborele din stînga şi itemii pe care îi selectaţi vor fi afişaţi în partea dreaptă. </para>
+<para>Navigaţi în arborele din stînga şi itemii pe care îi selectaţi vor fi afişaţi în partea dreaptă. </para>
 
 </sect2>
 
 <sect2 id="menu-and-toolbar-ref">
-<title
->Meniurile şi bara de unelte</title>
+<title>Meniurile şi bara de unelte</title>
 
-<para
->&khelpcenter; are o interfaţă minimală pentru a vă permite să vă concenţraţi pe obţinerea de ajutor, în loc să învăţaţi cum să-l utilizaţi. </para>
+<para>&khelpcenter; are o interfaţă minimală pentru a vă permite să vă concenţraţi pe obţinerea de ajutor, în loc să învăţaţi cum să-l utilizaţi. </para>
 
-<para
->Iconiţele disponibile în bara de unelte sînt următoarele: </para>
+<para>Iconiţele disponibile în bara de unelte sînt următoarele: </para>
 
 <variablelist>
-<title
->Iconiţele barei de unelte</title>
+<title>Iconiţele barei de unelte</title>
 
 <varlistentry>
 
-<term
-><guiicon
->Înapoi</guiicon
-></term>
+<term><guiicon>Înapoi</guiicon></term>
 <listitem>
-<para
->Vă aduce în pagina pe care aţi citit-o mai înainte.</para>
+<para>Vă aduce în pagina pe care aţi citit-o mai înainte.</para>
 </listitem>
 </varlistentry>
 
 <varlistentry>
-<term
-><guiicon
->Înainte</guiicon
-></term>
+<term><guiicon>Înainte</guiicon></term>
 <listitem>
-<para
->Merge înainte o pagină. Această iconiţă este activă numai dacă aţi folosit deja iconiţa <guiicon
->Înapoi</guiicon
->.</para
-></listitem>
+<para>Merge înainte o pagină. Această iconiţă este activă numai dacă aţi folosit deja iconiţa <guiicon>Înapoi</guiicon>.</para></listitem>
 </varlistentry>
 
 <varlistentry>
-<term
-><guiicon
->Tipăreşte</guiicon
-></term>
+<term><guiicon>Tipăreşte</guiicon></term>
 <listitem>
-<para
->Tipăreşte conţinutul paginii curente. </para>
+<para>Tipăreşte conţinutul paginii curente. </para>
 </listitem>
 </varlistentry>
 
 <varlistentry>
-<term
-><guiicon
->Caută</guiicon
-></term>
+<term><guiicon>Caută</guiicon></term>
 <listitem>
-<para
->Caută un cuvînt sau cuvinte în pagina curentă. </para>
+<para>Caută un cuvînt sau cuvinte în pagina curentă. </para>
 </listitem>
 </varlistentry>
 
 <varlistentry>
-<term
-><guiicon
->Măreşte fontul</guiicon
-></term>
+<term><guiicon>Măreşte fontul</guiicon></term>
 <listitem>
-<para
->Creşte mărimea textului în panoul de vizualizare. </para>
+<para>Creşte mărimea textului în panoul de vizualizare. </para>
 </listitem>
 </varlistentry>
 
 <varlistentry>
-<term
-><guiicon
->Micşorează fontul</guiicon
-></term>
+<term><guiicon>Micşorează fontul</guiicon></term>
 <listitem>
-<para
->Scade mărimea textului în panoul de vizualizare. Această iconiţă este activată numai dacă aţi mărit textul mai înainte. </para>
+<para>Scade mărimea textului în panoul de vizualizare. Această iconiţă este activată numai dacă aţi mărit textul mai înainte. </para>
 </listitem>
 </varlistentry>
 
 </variablelist>
 
-<para
->Meniul conţine următoarele înregistrări: </para>
+<para>Meniul conţine următoarele înregistrări: </para>
 
 <variablelist>
 <varlistentry>
-<term
-><guimenu
->Fişier</guimenu
-></term>
+<term><guimenu>Fişier</guimenu></term>
 <listitem>
 
 <variablelist>
 <varlistentry>
 <term>
-<menuchoice
-><guimenu
->Fişier</guimenu
-> <guimenuitem
->Tipăreşte...</guimenuitem
-> </menuchoice>
+<menuchoice><guimenu>Fişier</guimenu> <guimenuitem>Tipăreşte...</guimenuitem> </menuchoice>
 </term>
 <listitem>
-<para
->Tipăreşte conţinutul paginii curente. </para>
+<para>Tipăreşte conţinutul paginii curente. </para>
 </listitem>
 </varlistentry>
 
 <varlistentry>
 <term>
-<menuchoice
-><shortcut
-> <keycombo action="simul"
->&Ctrl;<keycap
->Q</keycap
-></keycombo
-> </shortcut
-> <guimenu
->Fişier</guimenu
-> <guimenuitem
->Termină</guimenuitem
-> </menuchoice>
+<menuchoice><shortcut> <keycombo action="simul">&Ctrl;<keycap>Q</keycap></keycombo> </shortcut> <guimenu>Fişier</guimenu> <guimenuitem>Termină</guimenuitem> </menuchoice>
 </term>
 <listitem>
-<para
->Închide şi iese din &khelpcenter; </para>
+<para>Închide şi iese din &khelpcenter; </para>
 </listitem>
 </varlistentry>
 </variablelist>
@@ -799,52 +412,23 @@ some time.</para
 </varlistentry>
 
 <varlistentry>
-<term
-><guimenu
->Editare</guimenu
-></term>
+<term><guimenu>Editare</guimenu></term>
 <listitem>
 
 <variablelist>
 <varlistentry>
-<term
-><menuchoice
-><shortcut
-> <keycombo action="simul"
->&Ctrl;<keycap
->A</keycap
-></keycombo
-></shortcut
-> <guimenu
->Editare</guimenu
-> <guimenuitem
->Selectează tot</guimenuitem
-> </menuchoice>
+<term><menuchoice><shortcut> <keycombo action="simul">&Ctrl;<keycap>A</keycap></keycombo></shortcut> <guimenu>Editare</guimenu> <guimenuitem>Selectează tot</guimenuitem> </menuchoice>
 </term>
 <listitem>
-<para
->Selectează tot textul din pagina curentă. </para>
+<para>Selectează tot textul din pagina curentă. </para>
 </listitem>
 </varlistentry>
 
 <varlistentry>
-<term
-><menuchoice
-><shortcut
-> <keycombo action="simul"
->&Ctrl;<keycap
->F</keycap
-></keycombo
-></shortcut
-> <guimenu
->Editare</guimenu
-> <guimenuitem
->Caută...</guimenuitem
-> </menuchoice>
+<term><menuchoice><shortcut> <keycombo action="simul">&Ctrl;<keycap>F</keycap></keycombo></shortcut> <guimenu>Editare</guimenu> <guimenuitem>Caută...</guimenuitem> </menuchoice>
 </term>
 <listitem>
-<para
->Caută un cuvînt sau cuvinte în pagina curentă. </para>
+<para>Caută un cuvînt sau cuvinte în pagina curentă. </para>
 </listitem>
 </varlistentry>
 </variablelist>
@@ -852,43 +436,22 @@ some time.</para
 </varlistentry>
 
 <varlistentry>
-<term
-><guimenu
->Vizualizare</guimenu
-></term>
+<term><guimenu>Vizualizare</guimenu></term>
 <listitem>
 <variablelist>
 <varlistentry>
-<term
-><menuchoice
-><guimenu
->Vizualizare</guimenu
-> <guimenuitem
->Afişează sursa documentului</guimenuitem
-> </menuchoice>
+<term><menuchoice><guimenu>Vizualizare</guimenu> <guimenuitem>Afişează sursa documentului</guimenuitem> </menuchoice>
 </term>
 <listitem>
-<para
->Afişează codul sursă <acronym
->HTML</acronym
-> al paginii pe care o vedeţi în acel moment. </para>
+<para>Afişează codul sursă <acronym>HTML</acronym> al paginii pe care o vedeţi în acel moment. </para>
 </listitem>
 </varlistentry>
 
 <varlistentry>
-<term
-><menuchoice
-><guimenu
->Vizualizare</guimenu
-> <guisubmenu
->Setează codarea</guisubmenu
-> </menuchoice>
+<term><menuchoice><guimenu>Vizualizare</guimenu> <guisubmenu>Setează codarea</guisubmenu> </menuchoice>
 </term>
 <listitem>
-<para
->Schimbă codarea paginii curente. În mod normal setare implicită <guimenuitem
->Auto</guimenuitem
-> ar trebui să fie suficientă, dar dacă aveţi probleme cu citirea unor pagini scrise în limbaje altele decît engleza, s-ar putea să fie necesar să alegeţi setarea corespunzătoare. </para>
+<para>Schimbă codarea paginii curente. În mod normal setare implicită <guimenuitem>Auto</guimenuitem> ar trebui să fie suficientă, dar dacă aveţi probleme cu citirea unor pagini scrise în limbaje altele decît engleza, s-ar putea să fie necesar să alegeţi setarea corespunzătoare. </para>
 </listitem>
 </varlistentry>
 </variablelist>
@@ -896,68 +459,36 @@ some time.</para
 </varlistentry>
 
 <varlistentry>
-<term
-><menuchoice
-><guimenu
->Du-te</guimenu
-> <guimenuitem
->Înapoi</guimenuitem
-></menuchoice
-></term>
+<term><menuchoice><guimenu>Du-te</guimenu> <guimenuitem>Înapoi</guimenuitem></menuchoice></term>
 <listitem>
-<para
->Vă întoarce înapoi în pagina precedentă pe care tocmai aţi văzut-o.</para>
+<para>Vă întoarce înapoi în pagina precedentă pe care tocmai aţi văzut-o.</para>
 </listitem>
 </varlistentry>
 
 <varlistentry>
-<term
-><menuchoice
-><guimenu
->Du-te</guimenu
-> <guimenuitem
->Înainte</guimenuitem
-> </menuchoice
-></term>
+<term><menuchoice><guimenu>Du-te</guimenu> <guimenuitem>Înainte</guimenuitem> </menuchoice></term>
 <listitem>
-<para
->Dacă mai devreme v-aţi deplasat înapoi cu iconiţa "Înapoi" sau din meniu, puteţi să mergeţi din nou înapoi cu acest item de meniu.</para>
+<para>Dacă mai devreme v-aţi deplasat înapoi cu iconiţa "Înapoi" sau din meniu, puteţi să mergeţi din nou înapoi cu acest item de meniu.</para>
 </listitem>
 </varlistentry>
 
 <varlistentry>
-<term
-><menuchoice
-><guimenu
->Du-te</guimenu
-> <guimenuitem
->...</guimenuitem
-> </menuchoice
-></term>
+<term><menuchoice><guimenu>Du-te</guimenu> <guimenuitem>...</guimenuitem> </menuchoice></term>
 <listitem>
-<para
->În partea de jos a meniului <guimenu
->Du-te</guimenu
-> puteţi vedea o listă istorică a ultimelor pagini pe care le-aţi vizitat. Dacă selectaţi un item din istoric veţi fi transportat direct la acea pagină.</para>
-</listitem
-></varlistentry
-></variablelist>
+<para>În partea de jos a meniului <guimenu>Du-te</guimenu> puteţi vedea o listă istorică a ultimelor pagini pe care le-aţi vizitat. Dacă selectaţi un item din istoric veţi fi transportat direct la acea pagină.</para>
+</listitem></varlistentry></variablelist>
 
 </sect2>
 
 </sect1>
 
 <sect1 id="credits">
-<title
->Autori şi licenţe</title>
+<title>Autori şi licenţe</title>
 
-<para
->&khelpcenter;</para>
+<para>&khelpcenter;</para>
 
-<para
->Dezvoltat pentru prima oară de &Matthias.Elter; &Matthias.Elter.mail;</para>
-<para
->Responsabilul actual este &Cornelius.Schumacher; &Cornelius.Schumacher.mail;</para>
+<para>Dezvoltat pentru prima oară de &Matthias.Elter; &Matthias.Elter.mail;</para>
+<para>Responsabilul actual este &Cornelius.Schumacher; &Cornelius.Schumacher.mail;</para>
 &underFDL; &underGPL; </sect1>
 </chapter>
 
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/khelpcenter/index.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/khelpcenter/index.docbook
index 6cfb40b406d..d5764a90d9c 100644
--- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/khelpcenter/index.docbook
+++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/khelpcenter/index.docbook
@@ -24,51 +24,37 @@ available, unless only references to the top page are needed, which is doubtful.
   <!ENTITY kde-kcontrol-doc SYSTEM "../kcontrol/index.html" NDATA SGML>
   <!ENTITY kde-kfm-doc SYSTEM "../konqueror/index.html" NDATA SGML>
   <!ENTITY kde-kwm-doc SYSTEM "../kwm/index.html" NDATA SGML>
-  <!-- ENTITY man SYSTEM "." NDATA LINESPECIFIC
-> - to be changed ; should be 
+  <!-- ENTITY man SYSTEM "." NDATA LINESPECIFIC> - to be changed ; should be 
 the reference to the apropos file in this case, but I cannot really imagine 
 putting all manual pages into FPIs or system identifiers, so we'll have to find 
 a way round it. (FF) -->
   <!ENTITY kappname "&khelpcenter;">
-  <!ENTITY % Romanian "INCLUDE"
-> <!-- change language only here -->
+  <!ENTITY % Romanian "INCLUDE"> <!-- change language only here -->
   <!ENTITY % addindex "IGNORE">
 ]>
 
 <book lang="&language;">
 <bookinfo>
-<title
->Centrul de ajutor &kde;</title>
+<title>Centrul de ajutor &kde;</title>
 <authorgroup>
-<corpauthor
->Echipa &kde;</corpauthor>
+<corpauthor>Echipa &kde;</corpauthor>
 &tradClaudiuCostin; &coreIulianaCostin; 
 </authorgroup>
-<date
->2002-01-18</date>
-<releaseinfo
->3.00.00</releaseinfo>
+<date>2002-01-18</date>
+<releaseinfo>3.00.00</releaseinfo>
 
 <abstract>
-<para
->&kde; este un mediu grafic puternic pentru staţii de lucru &UNIX;. Un mediu &kde; combină uşurinţa de utilizare, funcţionalităţile contemporane şi excelentul aspect grafic cu superioritatea tehnologică a sistemului de operare &UNIX;.</para>
+<para>&kde; este un mediu grafic puternic pentru staţii de lucru &UNIX;. Un mediu &kde; combină uşurinţa de utilizare, funcţionalităţile contemporane şi excelentul aspect grafic cu superioritatea tehnologică a sistemului de operare &UNIX;.</para>
 </abstract>
 
 <keywordset>
-<keyword
->KDE</keyword>
-<keyword
->tdebase</keyword>
-<keyword
->khelpcenter</keyword>
-<keyword
->kdehelp</keyword>
-<keyword
->ajutor</keyword>
-<keyword
->centrul de ajutor</keyword>
-<keyword
->Centrul de Ajutor KDE</keyword>
+<keyword>KDE</keyword>
+<keyword>tdebase</keyword>
+<keyword>khelpcenter</keyword>
+<keyword>kdehelp</keyword>
+<keyword>ajutor</keyword>
+<keyword>centrul de ajutor</keyword>
+<keyword>Centrul de Ajutor KDE</keyword>
 </keywordset>
 </bookinfo>
 
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/khelpcenter/support.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/khelpcenter/support.docbook
index 3a192ae5494..4ddf769d926 100644
--- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/khelpcenter/support.docbook
+++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/khelpcenter/support.docbook
@@ -1,101 +1,63 @@
 <chapter id="supporting-kde">
-<chapterinfo
-><date
->2002-03-04</date
-> <releaseinfo
->2.02.00</releaseinfo
-> </chapterinfo>
-<title
->Cum să ajutaţi Proiectul &kde;</title>
+<chapterinfo><date>2002-03-04</date> <releaseinfo>2.02.00</releaseinfo> </chapterinfo>
+<title>Cum să ajutaţi Proiectul &kde;</title>
 <anchor id="support"/>
 
 <sect1 id="supporting-kde-introduction">
-<title
->Cum să ajutaţi Proiectul &kde;</title>
+<title>Cum să ajutaţi Proiectul &kde;</title>
 
-<para
->Dacă sînteţi nou în &kde;, atunci acest proiect v-ar putea părea o mare maşinărie. Fără îndoială, &kde; nu mai este de mult un proiect mic. Totuşi, este important să realizaţi că este uşor <quote
->să vă remarcaţi</quote
-> în lumea &kde;. </para>
+<para>Dacă sînteţi nou în &kde;, atunci acest proiect v-ar putea părea o mare maşinărie. Fără îndoială, &kde; nu mai este de mult un proiect mic. Totuşi, este important să realizaţi că este uşor <quote>să vă remarcaţi</quote> în lumea &kde;. </para>
 
-<para
->Întotdeauna va fi nevoie de programatori dedicaţi, artişti grafici, ingineri de sunet. Veniţi la bordul acestui incitant proiect internaţional şi faceţi-vă un nume în lumea software-ului.</para>
+<para>Întotdeauna va fi nevoie de programatori dedicaţi, artişti grafici, ingineri de sunet. Veniţi la bordul acestui incitant proiect internaţional şi faceţi-vă un nume în lumea software-ului.</para>
 
-<para
->De-a lungul timpului veţi avea ocazia de a va face nenumăraţi prieteni şi cunoştinţe de pe întreg mapamondul. Faptul că de munca dumneavoastră va beneficia un număr impresionant de utilizatori, precum şi evoluţia inegalabilă a proiectului, vor constitui motive de satisfacţie greu de exprimat în cuvinte. Alăturaţi-vă şi ajutaţi Proiectul &kde; şi porniţi în cea mai palpitantă călătorie spre o platformă de calcul alternativă deschisă şi liberă. </para>
+<para>De-a lungul timpului veţi avea ocazia de a va face nenumăraţi prieteni şi cunoştinţe de pe întreg mapamondul. Faptul că de munca dumneavoastră va beneficia un număr impresionant de utilizatori, precum şi evoluţia inegalabilă a proiectului, vor constitui motive de satisfacţie greu de exprimat în cuvinte. Alăturaţi-vă şi ajutaţi Proiectul &kde; şi porniţi în cea mai palpitantă călătorie spre o platformă de calcul alternativă deschisă şi liberă. </para>
 
 </sect1>
 
 <sect1 id="supporting-kde-get-started">
-<title
->Cum să începeţi</title>
+<title>Cum să începeţi</title>
 
 <itemizedlist>
 
-<listitem
-><para
->Subscrieţi la <link linkend="contact"
->listele de discuţii &kde;</link
-> care vă interesează. </para
-></listitem>
-
-<listitem
-><para
->Citiţi arhivele <ulink url="http://lists.kde.org"
->listelor de discuţii</ulink
-> pentru a lua pulsul dezvoltării &kde;. </para
-></listitem>
-
-<listitem
-><para
->Învăţaţi cum să programaţi utilizînd cadrul de lucru pentru aplicaţii &kde; şi alăturaţi-vă prietenoasei comunităţi de programatori &kde;. </para
-></listitem>
+<listitem><para>Subscrieţi la <link linkend="contact">listele de discuţii &kde;</link> care vă interesează. </para></listitem>
+
+<listitem><para>Citiţi arhivele <ulink url="http://lists.kde.org">listelor de discuţii</ulink> pentru a lua pulsul dezvoltării &kde;. </para></listitem>
+
+<listitem><para>Învăţaţi cum să programaţi utilizînd cadrul de lucru pentru aplicaţii &kde; şi alăturaţi-vă prietenoasei comunităţi de programatori &kde;. </para></listitem>
 
 </itemizedlist>
 
 </sect1>
 
 <sect1 id="supporting-kde-financial-support">
-<title
->Ajutorarea financiară</title>
+<title>Ajutorarea financiară</title>
 
-<para
->Echipa &kde; lucrează din greu pentru a vă oferi cel mai bun mediu grafic pentru sisteme de operare &UNIX;. &kde; este şi va fi întotdeauna disponibil gratuit, pînă la ultima linie a codului sursă. Oricine îl poate modifica şi distribui. Dacă utilizaţi şi vă bucuraţi de &kde;, gîndiţi-vă dacă aţi putea ajuta financiar proiectul. &kde; este în permanentă nevoie de fonduri pentru a-şi finanţa operaţiile sale. </para>
+<para>Echipa &kde; lucrează din greu pentru a vă oferi cel mai bun mediu grafic pentru sisteme de operare &UNIX;. &kde; este şi va fi întotdeauna disponibil gratuit, pînă la ultima linie a codului sursă. Oricine îl poate modifica şi distribui. Dacă utilizaţi şi vă bucuraţi de &kde;, gîndiţi-vă dacă aţi putea ajuta financiar proiectul. &kde; este în permanentă nevoie de fonduri pentru a-şi finanţa operaţiile sale. </para>
 
-<para
->Dacă programul dumeavoastră încărcat nu vă permite să vă implicaţi activ în dezvoltarea &kde;, vă rugăm să luaţi în considerare ajutorarea financiară a &kde;, trimiţînd o donaţie la: </para>
+<para>Dacă programul dumeavoastră încărcat nu vă permite să vă implicaţi activ în dezvoltarea &kde;, vă rugăm să luaţi în considerare ajutorarea financiară a &kde;, trimiţînd o donaţie la: </para>
 
-<para
->Puteţi trimite cecuri S.U.A obişnuite la următoarea adresă: </para>
+<para>Puteţi trimite cecuri S.U.A obişnuite la următoarea adresă: </para>
 
-<literallayout
->K Desktop Environment e.V.
+<literallayout>K Desktop Environment e.V.
 Mirko Boehm
 2029 Chadds Ford Drive
 Reston, VA 20191
 USA
 </literallayout>
 
-<para
->Scrieţi "KDE e.V. - Mirko Boehm" în linia "Pay to the order of...". </para>
+<para>Scrieţi "KDE e.V. - Mirko Boehm" în linia "Pay to the order of...". </para>
 
-<para
->Din Europa, aţi putea trimite donaţia la (ţineţi cont de taxe dacă îi trimiteţi din afara Germaniei): </para>
+<para>Din Europa, aţi putea trimite donaţia la (ţineţi cont de taxe dacă îi trimiteţi din afara Germaniei): </para>
 
-<literallayout
->K Desktop Environment e.V.
+<literallayout>K Desktop Environment e.V.
 Account-Nr. 0 66 64 46
 BLZ 200 700 24
 Deutsche Bank 24
 </literallayout>
 
-<para
->Dacă aveţi întrebări vă rugăm să îl contactaţi pe Mirko Boehm <email
->kde-ev-treasurer@kde.org</email
->. </para>
+<para>Dacă aveţi întrebări vă rugăm să îl contactaţi pe Mirko Boehm <email>kde-ev-treasurer@kde.org</email>. </para>
 
-<para
->Contribuţia dumneavoastră va fi foarte apreciată. Vă mulţumim! </para>
+<para>Contribuţia dumneavoastră va fi foarte apreciată. Vă mulţumim! </para>
 
 </sect1>
 </chapter>
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/khelpcenter/welcome.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/khelpcenter/welcome.docbook
index 7cf893fe63e..a8437edff65 100644
--- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/khelpcenter/welcome.docbook
+++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/khelpcenter/welcome.docbook
@@ -1,95 +1,50 @@
 <chapter id="welcome-to-kde">
-<chapterinfo
-><date
->2002-01-18</date
-> <releaseinfo
->3.00.00</releaseinfo
-> </chapterinfo>
-<title
->Bine aţi venit în &kde;</title>
+<chapterinfo><date>2002-01-18</date> <releaseinfo>3.00.00</releaseinfo> </chapterinfo>
+<title>Bine aţi venit în &kde;</title>
 <anchor id="welcome"/>
 
-<para
-> <emphasis
->Echipa KDE vă urează bun venit într-un mediu &UNIX; prietenos.</emphasis
-> </para>
+<para> <emphasis>Echipa KDE vă urează bun venit într-un mediu &UNIX; prietenos.</emphasis> </para>
 
 <sect1 id="welcome-page">
-<title
->Bine aţi venit în Mediul Grafic K</title>
+<title>Bine aţi venit în Mediul Grafic K</title>
 
 <sect2 id="welcome-information-about-kde">
-<title
->Informaţii despre &kde;</title>
+<title>Informaţii despre &kde;</title>
 
-<para
->&kde; este un mediu grafic puternic pentru staţii de lucru Unix. Un mediu &kde; combină uşurinţa de utilizare, funcţionalităţile contemporane şi aspectul grafic excelent cu superioritatea tehnologică a sistemului de operare &UNIX;. </para>
+<para>&kde; este un mediu grafic puternic pentru staţii de lucru Unix. Un mediu &kde; combină uşurinţa de utilizare, funcţionalităţile contemporane şi aspectul grafic excelent cu superioritatea tehnologică a sistemului de operare &UNIX;. </para>
 
-<para
-><link linkend="what-is-tde"
->Ce este Mediul Grafic K?</link
-></para>
+<para><link linkend="what-is-tde">Ce este Mediul Grafic K?</link></para>
 
-<para
-><link linkend="contact"
->Cum să contactaţi Proiectul &kde;</link
-></para>
+<para><link linkend="contact">Cum să contactaţi Proiectul &kde;</link></para>
 
-<para
-><link linkend="support"
->Cum să ajutaţi Proiectul &kde;</link
-></para>
+<para><link linkend="support">Cum să ajutaţi Proiectul &kde;</link></para>
 
-<para
-><link linkend="links"
->Resurse utile</link
-></para>
+<para><link linkend="links">Resurse utile</link></para>
 
 </sect2>
 
 <sect2 id="welcome-getting-the-most-out-of-kde">
-<title
->Ce-i mai bun în &kde;</title>
+<title>Ce-i mai bun în &kde;</title>
 
 <sect3 id="welcome-general-documentation">
-<title
->Documentaţie generală</title>
+<title>Documentaţie generală</title>
 
-<para
-><ulink url="help:/khelpcenter/quickstart"
->Un ghid de iniţiere rapidă</ulink
-></para>
+<para><ulink url="help:/khelpcenter/quickstart">Un ghid de iniţiere rapidă</ulink></para>
 
-<para
-><ulink url="help:/khelpcenter/userguide"
->Ghidul utilizatorului &kde;</ulink
-></para>
+<para><ulink url="help:/khelpcenter/userguide">Ghidul utilizatorului &kde;</ulink></para>
 
-<para
-><ulink url="help:/khelpcenter/faq"
->Răspunsuri la întrebări frecvente</ulink
-></para>
+<para><ulink url="help:/khelpcenter/faq">Răspunsuri la întrebări frecvente</ulink></para>
 
 </sect3>
 
 <sect3 id="welcome-basic-applications">
-<title
->Aplicaţii de bază</title>
-
-<para
-><ulink url="help:/kicker"
->Panoul</ulink
-></para>
-
-<para
-><ulink url="help:/kcontrol"
->Centrul de Control</ulink
-></para>
-
-<para
-><ulink url="help:/konqueror"
->Managerul de fişiere</ulink
-></para>
+<title>Aplicaţii de bază</title>
+
+<para><ulink url="help:/kicker">Panoul</ulink></para>
+
+<para><ulink url="help:/kcontrol">Centrul de Control</ulink></para>
+
+<para><ulink url="help:/konqueror">Managerul de fişiere</ulink></para>
 
 </sect3>
 </sect2>
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/khelpcenter/whatistde.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/khelpcenter/whatistde.docbook
index 5b628f123f1..4cd4842df9a 100644
--- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/khelpcenter/whatistde.docbook
+++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/khelpcenter/whatistde.docbook
@@ -1,104 +1,55 @@
 <chapter id="what-is-tde">
-<chapterinfo
-><date
->2002-01-18</date
-> <releaseinfo
->3.00.00</releaseinfo
-> </chapterinfo>
-<title
->Ce este &tde;?</title>
+<chapterinfo><date>2002-01-18</date> <releaseinfo>3.00.00</releaseinfo> </chapterinfo>
+<title>Ce este &tde;?</title>
 <anchor id="whatistde"/>
 
 <sect1 id="what-is-tde-introduction">
-<title
->Ce este &tde;?</title>
-
-<para
->&tde; este un mediu grafic. Cu alte cuvinte, &tde; este o colecţie de programe, tehnologii şi documentaţie care încearcă să uşureze munca utilizatorilor de calculatoare. &tde; este proiectat pentru staţii de lucru &UNIX;. El oferă transparenţă de reţea şi o filosofie de lucru contemporană. </para>
-
-<para
->Creatorii Mediului Grafic K sînt un grup mondial de ingineri software. Scopul major al acestui grup de dezvoltare de software liber este să asigure aplicaţii de înaltă calitate, care permit utilizatorului să controleze cu uşurinţă resursele calculatorului.</para>
-
-<para
->&tde; caută să acopere nevoia unui mediu de lucru &UNIX; uşor de utilizat, similar cu mediile grafice din &MacOS; sau &Windows; 95/NT. Instrumentele pentru atingerea acestui scop sînt comunicaţia inter-aplicaţii, reutilizarea componentelor, <emphasis
->drag-and-drop</emphasis
-> generalizat, aspect unitar şi multe altele. Astfel, &tde; vă oferă mult mai mult decît tradiţionalele managere de ferestre &UNIX;.</para>
-
-<para
->Stabilitatea, scalabilitatea şi deschiderea sînt atuurile care, de decenii, au făcut din &UNIX; o alegere nedisputată pentru profesioniştii tehnologiei informaţiei. &tde; este construit în vîrful acestui excelent cadru de lucru şi vă aduce noi şi mult dorite calităţi: uşurinţă, mediu prietenos şi frumuseţe! &tde; a fost primul şi rămîne <quote
->actorul</quote
-> principal care aduce aceste calităţi în &UNIX;. &UNIX;-ul a constituit ani de zile platforma de bază pentru calculatoare server şi instituţii ştiinţifice, dar nu s-a dovedit atractivă pentru utilizatorii obişnuiţi.</para>
-
-<para
->Fără &UNIX; Internetul nu ar exista sau cel puţin ar fi diferit foarte mult faţă de ce este el astăzi. Pînă acum, &UNIX; nu s-a adresat nevoilor utilizatoriilor medii. Acest lucru este o realitate nefericită, deoarece unele implementări de &UNIX; (<ulink url="http://www.linux.org"
->Linux</ulink
->, <ulink url="http://www.freebsd.org"
->FreeBSD</ulink
->, <ulink url="http://www.netbsd.org"
->NetBSD</ulink
-> &etc;) sînt gratuite şi disponibile pe Internet, toate fiind de o excepţională calitate şi stabilitate. </para>
+<title>Ce este &tde;?</title>
+
+<para>&tde; este un mediu grafic. Cu alte cuvinte, &tde; este o colecţie de programe, tehnologii şi documentaţie care încearcă să uşureze munca utilizatorilor de calculatoare. &tde; este proiectat pentru staţii de lucru &UNIX;. El oferă transparenţă de reţea şi o filosofie de lucru contemporană. </para>
+
+<para>Creatorii Mediului Grafic K sînt un grup mondial de ingineri software. Scopul major al acestui grup de dezvoltare de software liber este să asigure aplicaţii de înaltă calitate, care permit utilizatorului să controleze cu uşurinţă resursele calculatorului.</para>
+
+<para>&tde; caută să acopere nevoia unui mediu de lucru &UNIX; uşor de utilizat, similar cu mediile grafice din &MacOS; sau &Windows; 95/NT. Instrumentele pentru atingerea acestui scop sînt comunicaţia inter-aplicaţii, reutilizarea componentelor, <emphasis>drag-and-drop</emphasis> generalizat, aspect unitar şi multe altele. Astfel, &tde; vă oferă mult mai mult decît tradiţionalele managere de ferestre &UNIX;.</para>
+
+<para>Stabilitatea, scalabilitatea şi deschiderea sînt atuurile care, de decenii, au făcut din &UNIX; o alegere nedisputată pentru profesioniştii tehnologiei informaţiei. &tde; este construit în vîrful acestui excelent cadru de lucru şi vă aduce noi şi mult dorite calităţi: uşurinţă, mediu prietenos şi frumuseţe! &tde; a fost primul şi rămîne <quote>actorul</quote> principal care aduce aceste calităţi în &UNIX;. &UNIX;-ul a constituit ani de zile platforma de bază pentru calculatoare server şi instituţii ştiinţifice, dar nu s-a dovedit atractivă pentru utilizatorii obişnuiţi.</para>
+
+<para>Fără &UNIX; Internetul nu ar exista sau cel puţin ar fi diferit foarte mult faţă de ce este el astăzi. Pînă acum, &UNIX; nu s-a adresat nevoilor utilizatoriilor medii. Acest lucru este o realitate nefericită, deoarece unele implementări de &UNIX; (<ulink url="http://www.linux.org">Linux</ulink>, <ulink url="http://www.freebsd.org">FreeBSD</ulink>, <ulink url="http://www.netbsd.org">NetBSD</ulink> &etc;) sînt gratuite şi disponibile pe Internet, toate fiind de o excepţională calitate şi stabilitate. </para>
 
 </sect1>
 
 <sect1 id="what-is-tde-the-desktop">
-<title
->Mediul grafic &tde;</title>
+<title>Mediul grafic &tde;</title>
 
-<para
->Împreună cu o versiune gratuită de &UNIX;, &tde; asigură tuturor o platformă grafică de calcul deschisă şi absolut gratuită pentru lucrul la serviciu şi acasă.</para>
+<para>Împreună cu o versiune gratuită de &UNIX;, &tde; asigură tuturor o platformă grafică de calcul deschisă şi absolut gratuită pentru lucrul la serviciu şi acasă.</para>
 
-<para
->Codul sursă &tde; este gratuit şi aveţi permisiunea de a-l modifica şi distribui.</para>
+<para>Codul sursă &tde; este gratuit şi aveţi permisiunea de a-l modifica şi distribui.</para>
 
-<para
->Deşi va exista întotdeauna loc pentru îmbunătăţiri, credem că am oferit deja o alternativă viabilă la cele mai multe din combinaţiile de sisteme de operare / medii grafice comerciale existente  astăzi. Sperăm ca, împreună cu &UNIX;, &tde; să aducă, în sfîrşit, pentru utilizatorii obişnuiţi, aceeaşi platformă de calcul deschisă, robustă, stabilă şi fără restricţii monopoliste, de care oamenii de ştiinţă şi profesioniştii calculatoarelor s-au bucurat de ani de zile. </para>
+<para>Deşi va exista întotdeauna loc pentru îmbunătăţiri, credem că am oferit deja o alternativă viabilă la cele mai multe din combinaţiile de sisteme de operare / medii grafice comerciale existente  astăzi. Sperăm ca, împreună cu &UNIX;, &tde; să aducă, în sfîrşit, pentru utilizatorii obişnuiţi, aceeaşi platformă de calcul deschisă, robustă, stabilă şi fără restricţii monopoliste, de care oamenii de ştiinţă şi profesioniştii calculatoarelor s-au bucurat de ani de zile. </para>
 
 </sect1>
 
 <sect1 id="what-is-tde-the-development-framework">
-<title
->Cadrul de programare al aplicaţiilor &tde;</title>
+<title>Cadrul de programare al aplicaţiilor &tde;</title>
 
-<para
->&tde; se concentrează pe nevoile utilizatorului, dar este evident că acest efect este mult mai uşor de obţinut dînd programatorilor  unelte de lucru avansate. Codul sursă &tde; conţine şi vine cu unele dintre cele mai bune tehnologii ale erei moderne a calculatoarelor.</para>
+<para>&tde; se concentrează pe nevoile utilizatorului, dar este evident că acest efect este mult mai uşor de obţinut dînd programatorilor  unelte de lucru avansate. Codul sursă &tde; conţine şi vine cu unele dintre cele mai bune tehnologii ale erei moderne a calculatoarelor.</para>
 
-<para
->Dezvoltarea aplicaţiilor sub &UNIX;/X11 s-a dovedit a fi un proces intensiv, extrem de laborios şi plictisitor. &tde; recunoaşte faptul că valoarea unei platforme de calcul este dată de numărul aplicaţiilor de primă clasă disponibile utilizatorilor acelei platforme.</para>
+<para>Dezvoltarea aplicaţiilor sub &UNIX;/X11 s-a dovedit a fi un proces intensiv, extrem de laborios şi plictisitor. &tde; recunoaşte faptul că valoarea unei platforme de calcul este dată de numărul aplicaţiilor de primă clasă disponibile utilizatorilor acelei platforme.</para>
 
-<para
->&tde; defineşte noi tehnologii prin &DCOP; şi KParts, create să ofere o tehnologie de componente orientată pe document. Împreună cu interfaţa completă de programare a librăriilor &tde;, &DCOP;/KParts sînt în competiţie directă cu tehnologii similare precum <abbrev
->MFC</abbrev
->/<abbrev
->COM</abbrev
->/ActiveX de la &Microsoft;. Calitatea excelentă şi înaltul nivel de rafinament al interfeţei &tde; de programare a aplicaţiilor (<acronym
->API</acronym
->) permit programatorilor să se concentreze pe probleme originale şi interesante, în loc să reinventeze roata.</para>
+<para>&tde; defineşte noi tehnologii prin &DCOP; şi KParts, create să ofere o tehnologie de componente orientată pe document. Împreună cu interfaţa completă de programare a librăriilor &tde;, &DCOP;/KParts sînt în competiţie directă cu tehnologii similare precum <abbrev>MFC</abbrev>/<abbrev>COM</abbrev>/ActiveX de la &Microsoft;. Calitatea excelentă şi înaltul nivel de rafinament al interfeţei &tde; de programare a aplicaţiilor (<acronym>API</acronym>) permit programatorilor să se concentreze pe probleme originale şi interesante, în loc să reinventeze roata.</para>
 
 </sect1>
 
 <sect1 id="what-is-tde-the-office-suite">
-<title
->Suita de aplicaţii de birou &tde;</title>
-
-<para
->În forma curentă, pe lîngă aplicaţiile esenţiale, &tde; oferă şi o suită puternică de aplicaţii de birou cunoscută sub numele &koffice;.</para>
-
-<para
->&koffice; este bazat pe tehnologiile &tde; &DCOP;/KParts. La ora actuală, acesta conţine: un procesor de text cu funcţionalităţi DTP (&kword;), o aplicaţie de calcul tabelar (&kspread;) şi programul anexă de grafice (&kchart;), un program de prezentare (&kpresenter;) şi o aplicaţie de desen vectorial (&kontour;). Combinarea acestora este realizată de <application
->Spaţiul de Lucru KOffice</application
->, un cadru integrat pentru a uşura utilizarea componentelor &koffice; împreună.  Componentele adiţionale includ: un client de e-mail, un cititor de ştiri Internet şi o puternică aplicaţie <abbrev
->PIM</abbrev
-> (Personal Information Manager - un organizator de informaţii personale).</para>
-
-<para
->Unele dintre aceste componente sînt în stadiul de dezvoltare "alfa", iar altele sînt deja extrem de puternice. De exemplu, la cel de-al cincilea Congres Internaţional &Linux; din Cologne, Germania, &kpresenter;, aplicaţia de prezentări a &tde; a fost utilizată cu succes pentru a realiza prezentarea Proiectului &tde;. </para>
-
-<para
->Vă invităm să <ulink url="http://www.kde.org"
->învăţaţi mai multe despre &tde;</ulink
-> şi <ulink url="http://koffice.kde.org"
->&koffice;</ulink
->.</para>
+<title>Suita de aplicaţii de birou &tde;</title>
+
+<para>În forma curentă, pe lîngă aplicaţiile esenţiale, &tde; oferă şi o suită puternică de aplicaţii de birou cunoscută sub numele &koffice;.</para>
+
+<para>&koffice; este bazat pe tehnologiile &tde; &DCOP;/KParts. La ora actuală, acesta conţine: un procesor de text cu funcţionalităţi DTP (&kword;), o aplicaţie de calcul tabelar (&kspread;) şi programul anexă de grafice (&kchart;), un program de prezentare (&kpresenter;) şi o aplicaţie de desen vectorial (&kontour;). Combinarea acestora este realizată de <application>Spaţiul de Lucru KOffice</application>, un cadru integrat pentru a uşura utilizarea componentelor &koffice; împreună.  Componentele adiţionale includ: un client de e-mail, un cititor de ştiri Internet şi o puternică aplicaţie <abbrev>PIM</abbrev> (Personal Information Manager - un organizator de informaţii personale).</para>
+
+<para>Unele dintre aceste componente sînt în stadiul de dezvoltare "alfa", iar altele sînt deja extrem de puternice. De exemplu, la cel de-al cincilea Congres Internaţional &Linux; din Cologne, Germania, &kpresenter;, aplicaţia de prezentări a &tde; a fost utilizată cu succes pentru a realiza prezentarea Proiectului &tde;. </para>
+
+<para>Vă invităm să <ulink url="http://www.kde.org">învăţaţi mai multe despre &tde;</ulink> şi <ulink url="http://koffice.kde.org">&koffice;</ulink>.</para>
 
 </sect1>
 </chapter>
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/devices/index.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/devices/index.docbook
index 30f6c5e2844..b775430021d 100644
--- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/devices/index.docbook
+++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/devices/index.docbook
@@ -2,67 +2,44 @@
 <!DOCTYPE article PUBLIC "-//KDE//DTD DocBook XML V4.2-Based Variant V1.1//EN"
 "dtd/kdex.dtd" [
 <!ENTITY % addindex "IGNORE">
-<!ENTITY % Romanian "INCLUDE"
-> <!-- change language only here -->
+<!ENTITY % Romanian "INCLUDE"> <!-- change language only here -->
 ]>
 
 <article lang="&language;">
-<title
->Informaţii despre dispozitive</title>
+<title>Informaţii despre dispozitive</title>
 <articleinfo>
 
 <authorgroup>
-<author
->&Matthias.Hoelzer-Kluepfel;</author>
-<author
->&Helge.Deller;</author>
-<author
->&Duncan.Haldane;</author>
-<author
->&Mike.McBride;</author>
+<author>&Matthias.Hoelzer-Kluepfel;</author>
+<author>&Helge.Deller;</author>
+<author>&Duncan.Haldane;</author>
+<author>&Mike.McBride;</author>
 &tradClaudiuCostin; 
 </authorgroup>
     
-<date
->2002-02-12</date>
-<releaseinfo
->3.00.00</releaseinfo>
+<date>2002-02-12</date>
+<releaseinfo>3.00.00</releaseinfo>
 
 <keywordset>
-<keyword
->KDE</keyword>
-<keyword
->KControl</keyword>
-<keyword
->dispozitiv</keyword>
-<keyword
->informaţii despre sistem</keyword>
+<keyword>KDE</keyword>
+<keyword>KControl</keyword>
+<keyword>dispozitiv</keyword>
+<keyword>informaţii despre sistem</keyword>
 </keywordset>
 </articleinfo>
 
 <sect1>
-<title
->Informaţii despre dispozitive</title>
+<title>Informaţii despre dispozitive</title>
 
-<para
->Această pagină afişează informaţii despre dispozitivele disponibile. </para>
+<para>Această pagină afişează informaţii despre dispozitivele disponibile. </para>
 
 <note>
-<para
->Informaţiile efective afişate depind de sistem. Pe unele sisteme, informaţiile despre dispozitive nu pot fi încă afişate. </para>
+<para>Informaţiile efective afişate depind de sistem. Pe unele sisteme, informaţiile despre dispozitive nu pot fi încă afişate. </para>
 </note>
 
-<para
->În &Linux;, aceste informaţii sînt citite din <filename class="devicefile"
->/proc/devices</filename
-> şi <filename class="devicefile"
->/proc/misc</filename
->, care sînt disponibile numai dacă pseudo-sistemul de fişiere <filename class="directory"
->/proc</filename
-> a fost compilat în kernel. Dispozitivele sînt listate după grup (caracter, bloc sau diverse). Numărul major al dispozitivului este listat şi urmat de o etichetă de identificare. </para>
+<para>În &Linux;, aceste informaţii sînt citite din <filename class="devicefile">/proc/devices</filename> şi <filename class="devicefile">/proc/misc</filename>, care sînt disponibile numai dacă pseudo-sistemul de fişiere <filename class="directory">/proc</filename> a fost compilat în kernel. Dispozitivele sînt listate după grup (caracter, bloc sau diverse). Numărul major al dispozitivului este listat şi urmat de o etichetă de identificare. </para>
 
-<para
->Nu puteţi edita setările afişate aici. </para>
+<para>Nu puteţi edita setările afişate aici. </para>
 
 </sect1>
 </article>
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/dma/index.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/dma/index.docbook
index e86e96057d6..d825cd8d63c 100644
--- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/dma/index.docbook
+++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/dma/index.docbook
@@ -2,93 +2,46 @@
 <!DOCTYPE article PUBLIC "-//KDE//DTD DocBook XML V4.2-Based Variant V1.1//EN"
 "dtd/kdex.dtd" [
 <!ENTITY % addindex "IGNORE">
-<!ENTITY % Romanian "INCLUDE"
-> <!-- change language only here -->
+<!ENTITY % Romanian "INCLUDE"> <!-- change language only here -->
 ]>
 
 <article lang="&language;">
-<title
->Informaţii canale <acronym
->DMA</acronym
-></title>
+<title>Informaţii canale <acronym>DMA</acronym></title>
 <articleinfo>
 
 <authorgroup>
-<author
->&Matthias.Hoelzer-Kluepfel;</author>
-<author
->&Helge.Deller;</author>
-<author
->&Duncan.Haldane;</author>
-<author
->&Mike.McBride;</author>
+<author>&Matthias.Hoelzer-Kluepfel;</author>
+<author>&Helge.Deller;</author>
+<author>&Duncan.Haldane;</author>
+<author>&Mike.McBride;</author>
 &tradClaudiuCostin; 
 </authorgroup>
 
-<date
->2002-02-12</date>
-<releaseinfo
->3.00.00</releaseinfo>
+<date>2002-02-12</date>
+<releaseinfo>3.00.00</releaseinfo>
 
 <keywordset>
-<keyword
->KDE</keyword>
-<keyword
->KControl</keyword>
-<keyword
->DMA</keyword>
-<keyword
->informaţii despre sistem</keyword>
+<keyword>KDE</keyword>
+<keyword>KControl</keyword>
+<keyword>DMA</keyword>
+<keyword>informaţii despre sistem</keyword>
 </keywordset>
 </articleinfo>
 
 <sect1>
-<title
->Informaţii canale <acronym
->DMA</acronym
-></title>
+<title>Informaţii canale <acronym>DMA</acronym></title>
 
-<para
->Această pagină afişează informaţii despre canalele <acronym
->DMA</acronym
-> (Direct Memory Access). Un canal <acronym
->DMA</acronym
-> este o conexiune directă ce permite unui dispozitiv să transfere date din şi către memorie, fără a utiliza microprocesorul. De obicei sistemele cu arhitectură i386 (<acronym
->PC</acronym
->-urile) au 8 canale <acronym
->DMA</acronym
->(de la 0 la 7). </para>
+<para>Această pagină afişează informaţii despre canalele <acronym>DMA</acronym> (Direct Memory Access). Un canal <acronym>DMA</acronym> este o conexiune directă ce permite unui dispozitiv să transfere date din şi către memorie, fără a utiliza microprocesorul. De obicei sistemele cu arhitectură i386 (<acronym>PC</acronym>-urile) au 8 canale <acronym>DMA</acronym>(de la 0 la 7). </para>
 
-<note
-> <para
->Informaţiile efective afişate depind de sistem. Pe anumite sisteme informaţiile despre canalele <acronym
->DMA</acronym
-> nu pot fi încă afişate. </para
-> </note>
+<note> <para>Informaţiile efective afişate depind de sistem. Pe anumite sisteme informaţiile despre canalele <acronym>DMA</acronym> nu pot fi încă afişate. </para> </note>
 
-<para
->În &Linux;, aceste informaţii sînt citite din <filename class="devicefile"
->/proc/dma</filename
->, care este disponibil numai dacă pseudo-sistemul de fişiere <filename class="directory"
->/proc</filename
-> a fost compilat în kernel. </para>
+<para>În &Linux;, aceste informaţii sînt citite din <filename class="devicefile">/proc/dma</filename>, care este disponibil numai dacă pseudo-sistemul de fişiere <filename class="directory">/proc</filename> a fost compilat în kernel. </para>
 
-<para
->Este afişată o listă a tuturor canalelor <acronym
->DMA</acronym
-> înregistrate în acest momemnt (magistrala <acronym
->ISA</acronym
->). Prima coloană afişează canalul <acronym
->DMA</acronym
->, iar a doua coloană dispozitivul care utilizează acel canal. </para>
+<para>Este afişată o listă a tuturor canalelor <acronym>DMA</acronym> înregistrate în acest momemnt (magistrala <acronym>ISA</acronym>). Prima coloană afişează canalul <acronym>DMA</acronym>, iar a doua coloană dispozitivul care utilizează acel canal. </para>
 
-<para
->Canalele <acronym
->DMA</acronym
-> neutilizate nu sînt listate. </para>
+<para>Canalele <acronym>DMA</acronym> neutilizate nu sînt listate. </para>
 
-<para
->Utilizatorul nu poate modifica nici o setare din această pagină. </para>
+<para>Utilizatorul nu poate modifica nici o setare din această pagină. </para>
 
 </sect1>
 </article>
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/index.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/index.docbook
index 07aa9840224..0efec23f812 100644
--- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/index.docbook
+++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/index.docbook
@@ -1,213 +1,113 @@
 <?xml version="1.0" ?>
 <!DOCTYPE book PUBLIC "-//KDE//DTD DocBook XML V4.2-Based Variant V1.1//EN" 
 "dtd/kdex.dtd" [
-<!ENTITY infocenter "<application
->KInfoCenter</application
->">
+<!ENTITY infocenter "<application>KInfoCenter</application>">
 <!ENTITY % addindex "IGNORE">
-<!ENTITY % Romanian "INCLUDE"
-> <!-- change language only here -->
+<!ENTITY % Romanian "INCLUDE"> <!-- change language only here -->
 ]>
 
 <book lang="&language;">
 <bookinfo>
-<title
->Centrul de Informaţii &kde;</title>
+<title>Centrul de Informaţii &kde;</title>
 
 <authorgroup>
-<author
-><firstname
->Michael</firstname
-> <surname
->McBride</surname
-> <affiliation
-><address
-><email
->mpmcbride7@yahoo.com</email
-></address
-></affiliation>
+<author><firstname>Michael</firstname> <surname>McBride</surname> <affiliation><address><email>mpmcbride7@yahoo.com</email></address></affiliation>
 </author>
 </authorgroup>
 
-<date
->2002-07-03</date>
-<releaseinfo
->3.10.00</releaseinfo>
+<date>2002-07-03</date>
+<releaseinfo>3.10.00</releaseinfo>
 
 <abstract>
-<para
->Acest document descrie Centrul de Informaţii &kde;</para>
+<para>Acest document descrie Centrul de Informaţii &kde;</para>
 </abstract>
 
 <keywordset>
-<keyword
->KDE</keyword>
-<keyword
->kinfocenter</keyword>
-<keyword
->sistem</keyword>
-<keyword
->informaţii</keyword>
-<keyword
->modul</keyword>
+<keyword>KDE</keyword>
+<keyword>kinfocenter</keyword>
+<keyword>sistem</keyword>
+<keyword>informaţii</keyword>
+<keyword>modul</keyword>
 </keywordset>
 
 </bookinfo>
 
 <chapter id="introduction">
-<title
->Centrul de Informaţii &kde;</title>
+<title>Centrul de Informaţii &kde;</title>
 
-<para
->Centrul de Informaţii &kde; (referit în continuare <quote
->centrul de informaţii</quote
->) vă oferă o imagine de ansamblu convenabilă şi centralizată a setărilor &kde; şi ale sistemului dumneavoastră. </para>
+<para>Centrul de Informaţii &kde; (referit în continuare <quote>centrul de informaţii</quote>) vă oferă o imagine de ansamblu convenabilă şi centralizată a setărilor &kde; şi ale sistemului dumneavoastră. </para>
 
-<para
->Centrul de informaţii este alcătuit dintr-o combinaţie de module. Fiecare din acestea este o aplicaţie separată, dar centrul de informaţii organizează toate aceste programe într-un loc uşor de accesat. </para>
+<para>Centrul de informaţii este alcătuit dintr-o combinaţie de module. Fiecare din acestea este o aplicaţie separată, dar centrul de informaţii organizează toate aceste programe într-un loc uşor de accesat. </para>
 
 </chapter>
 
 <chapter id="info-center">
-<title
->Utilizarea Centrului de Informaţii &kde;</title>
+<title>Utilizarea Centrului de Informaţii &kde;</title>
 
-<para
->În continuare veţi afla modul în care poate fi utilizat centrul de informaţii ca atare. Pentru informaţii despre modulele individuale citiţi <link linkend="module"
->Modulele Centrului de Informaţii &kde;</link
-> </para>
+<para>În continuare veţi afla modul în care poate fi utilizat centrul de informaţii ca atare. Pentru informaţii despre modulele individuale citiţi <link linkend="module">Modulele Centrului de Informaţii &kde;</link> </para>
 
 <sect1 id="information-center-starting">
-<title
->Pornirea Centrului de Informaţii &kde;</title>
+<title>Pornirea Centrului de Informaţii &kde;</title>
 
-<para
->Centrul de Informaţii &kde; poate fi pornit în trei moduri: </para>
+<para>Centrul de Informaţii &kde; poate fi pornit în trei moduri: </para>
 
-<orderedlist
-> 
+<orderedlist> 
 <listitem>
-<para
->Selectînd <menuchoice
-><guimenu
->Butonul K</guimenu
-> <guisubmenu
->Sistem</guisubmenu
-> <guimenuitem
->Centrul de Informaţii</guimenuitem
-></menuchoice
-> din panoul &kde;. </para>
+<para>Selectînd <menuchoice><guimenu>Butonul K</guimenu> <guisubmenu>Sistem</guisubmenu> <guimenuitem>Centrul de Informaţii</guimenuitem></menuchoice> din panoul &kde;. </para>
 </listitem>
 <listitem>
-<para
->Apăsînd combinaţia de taste <keycombo action="simul"
->&Alt;<keycap
->F2</keycap
-></keycombo
->. </para>
-
-<para
->Va fi deschisă o căsuţă de dialog. Scrieţi <userinput
-><command
->kinfocenter</command
-></userinput
-> şi daţi clic pe butonul <guibutton
->Execută</guibutton
-> sau apăsaţi <keycap
->Enter</keycap
->. </para>
+<para>Apăsînd combinaţia de taste <keycombo action="simul">&Alt;<keycap>F2</keycap></keycombo>. </para>
+
+<para>Va fi deschisă o căsuţă de dialog. Scrieţi <userinput><command>kinfocenter</command></userinput> şi daţi clic pe butonul <guibutton>Execută</guibutton> sau apăsaţi <keycap>Enter</keycap>. </para>
 </listitem>
 
 <listitem>
-<para
->Puteţi scrie <command
->kinfocenter &amp;</command
-> la orice prompt de consolă. </para>
-</listitem
-> 
-</orderedlist
-> 
-
-<para
->Toate aceste trei metode sînt echivalente şi produc acelaşi rezultat. </para>
+<para>Puteţi scrie <command>kinfocenter &amp;</command> la orice prompt de consolă. </para>
+</listitem> 
+</orderedlist> 
+
+<para>Toate aceste trei metode sînt echivalente şi produc acelaşi rezultat. </para>
 
 </sect1>
 
-<sect1 id="information-center-screen"
-> 
-<title
->Fereastra Centrului de Informaţii &kde;</title>
+<sect1 id="information-center-screen"> 
+<title>Fereastra Centrului de Informaţii &kde;</title>
 
-<para
->Cînd porniţi centrul de informaţii, veţi vedea o fereastră ce poate fi împărţită funcţional în trei părţi. </para>
+<para>Cînd porniţi centrul de informaţii, veţi vedea o fereastră ce poate fi împărţită funcţional în trei părţi. </para>
 
-<para
->În partea de sus este bara de meniu. Aceasta vă oferă un acces rapid la cele mai multe din funcţiile Centrului de Informaţii &kde;. Meniurile sînt descrise în secţiunea <link linkend="info-center-menus" 
->Meniurile Centrului de Informaţii &kde;</link
->. </para>
+<para>În partea de sus este bara de meniu. Aceasta vă oferă un acces rapid la cele mai multe din funcţiile Centrului de Informaţii &kde;. Meniurile sînt descrise în secţiunea <link linkend="info-center-menus" >Meniurile Centrului de Informaţii &kde;</link>. </para>
 
-<para
->În partea stîngă este o coloană. Aici este locul unde alegeţi modulul de vizualizat. În secţiunea <link linkend="module-intro"
->Navigarea prin module</link
-> aflaţi cum să parcurgeţi lista de module. </para>
+<para>În partea stîngă este o coloană. Aici este locul unde alegeţi modulul de vizualizat. În secţiunea <link linkend="module-intro">Navigarea prin module</link> aflaţi cum să parcurgeţi lista de module. </para>
 
-<para
->Panoul principal vă arată unele informaţii despre sistem. </para>
+<para>Panoul principal vă arată unele informaţii despre sistem. </para>
 
 <!-- 
 <para>
 In this example, we are running &kde; 2.99, we started &infocenter;
-as user <systemitem class="username"
->adridg</systemitem
->, the computer is
-named <systemitem class="systemname"
->aramis</systemitem
->, it is a
+as user <systemitem class="username">adridg</systemitem>, the computer is
+named <systemitem class="systemname">aramis</systemitem>, it is a
 FreeBSD system, Version 4.4-RELEASE, on a Pentium.
-</para
-> -->
+</para> -->
 
 </sect1>
 
 <sect1 id="info-center-menus">
-<title
->Meniurile Centrului de Informaţii &kde;</title>
+<title>Meniurile Centrului de Informaţii &kde;</title>
 
-<para
->Secţiunea următoare vă prezintă o descriere scurtă a funcţiei fiecărui item de meniu. </para>
+<para>Secţiunea următoare vă prezintă o descriere scurtă a funcţiei fiecărui item de meniu. </para>
 
 <sect2 id="info-center-menu-file">
-<title
->Meniul <guimenu
->Fişier</guimenu
-></title>
+<title>Meniul <guimenu>Fişier</guimenu></title>
 
-<para
->Meniul <guimenu
->Fişier</guimenu
-> are un singur item. </para>
+<para>Meniul <guimenu>Fişier</guimenu> are un singur item. </para>
 
 <variablelist>
 
 <varlistentry>
-<term
-><menuchoice
-><shortcut
-> <keycombo action="simul"
->&Ctrl;<keycap
->Q</keycap
-></keycombo
-> </shortcut
-> <guimenu
->Fişier</guimenu
-> <guimenuitem
->Termină</guimenuitem
-> </menuchoice
-></term>
+<term><menuchoice><shortcut> <keycombo action="simul">&Ctrl;<keycap>Q</keycap></keycombo> </shortcut> <guimenu>Fişier</guimenu> <guimenuitem>Termină</guimenuitem> </menuchoice></term>
 <listitem>
 <para>
-<action
->Închide centrul de informaţii</action>
+<action>Închide centrul de informaţii</action>
 </para>
 </listitem>
 </varlistentry>
@@ -216,47 +116,27 @@ FreeBSD system, Version 4.4-RELEASE, on a Pentium.
 </sect2>
 
 <sect2 id="info-center-menu-help">
-<title
->Meniul <guimenu
->Ajutor</guimenu
-></title>
+<title>Meniul <guimenu>Ajutor</guimenu></title>
 &help.menu.documentation; </sect2>
 
 </sect1>
 
 <sect1 id="info-center-exiting">
-<title
->Ieşirea din Centrul de Informaţii &kde;</title>
+<title>Ieşirea din Centrul de Informaţii &kde;</title>
 
-<para
->Puteţi ieşi din centrul de informaţii în trei moduri: </para>
+<para>Puteţi ieşi din centrul de informaţii în trei moduri: </para>
 
 <itemizedlist>
 <listitem>
-<para
->Selectaţi itemul <menuchoice
-><guimenu
->Fişier</guimenu
-> <guimenuitem
->Termină</guimenuitem
-></menuchoice
-> din bara de meniu. </para>
+<para>Selectaţi itemul <menuchoice><guimenu>Fişier</guimenu> <guimenuitem>Termină</guimenuitem></menuchoice> din bara de meniu. </para>
 </listitem>
 
 <listitem>
-<para
->Apăsaţi combinaţia de taste <keycombo action="simul"
->&Ctrl;<keycap
->Q</keycap
-></keycombo
->. </para>
+<para>Apăsaţi combinaţia de taste <keycombo action="simul">&Ctrl;<keycap>Q</keycap></keycombo>. </para>
 </listitem>
 
 <listitem>
-<para
->Daţi clic pe butonul <guiicon
->Închide</guiicon
-> din bara de titlu a ferestrei centrului de informaţii. </para>
+<para>Daţi clic pe butonul <guiicon>Închide</guiicon> din bara de titlu a ferestrei centrului de informaţii. </para>
 </listitem>
 </itemizedlist>
 
@@ -267,116 +147,61 @@ FreeBSD system, Version 4.4-RELEASE, on a Pentium.
 <!--*****************************************************************-->
 
 <chapter id="module">
-<title
->Modulele Centrului de Informaţii &kde;</title>
+<title>Modulele Centrului de Informaţii &kde;</title>
 
 <sect1 id="module-intro">
-<title
->Navigarea prin module</title>
+<title>Navigarea prin module</title>
 
-<para
->Aceasta este o listă a modulelor de configurare <emphasis
->standard</emphasis
-> (sortate după categorie) disponibile în pachetul <application role="package"
->&kde; de bază</application
->. Este posibil ca în sistemul dumneavoastră să fie mai multe module dacă aţi instalat programe adiţionale. </para>
+<para>Aceasta este o listă a modulelor de configurare <emphasis>standard</emphasis> (sortate după categorie) disponibile în pachetul <application role="package">&kde; de bază</application>. Este posibil ca în sistemul dumneavoastră să fie mai multe module dacă aţi instalat programe adiţionale. </para>
 
 <itemizedlist>
 <listitem>
-<para
-><ulink url="help:/kinfocenter/dma/index.html"
->Canale DMA</ulink
-></para>
+<para><ulink url="help:/kinfocenter/dma/index.html">Canale DMA</ulink></para>
 </listitem>
 <listitem>
-<para
-><ulink url="help:/kinfocenter/devices/index.html"
->Dispozitive</ulink
-></para>
+<para><ulink url="help:/kinfocenter/devices/index.html">Dispozitive</ulink></para>
 </listitem>
 <listitem>
-<para
-><ulink url="help:/kinfocenter/ioports/index.html"
->Porturi de I/E</ulink
-></para>
+<para><ulink url="help:/kinfocenter/ioports/index.html">Porturi de I/E</ulink></para>
 </listitem>
 <listitem>
-<para
-><ulink url="help:/kinfocenter/interrupts/index.html"
->Întreruperi</ulink
-></para>
+<para><ulink url="help:/kinfocenter/interrupts/index.html">Întreruperi</ulink></para>
 </listitem>
 <listitem>
-<para
-><ulink url="help:/kinfocenter/memory/index.html"
->Memoria</ulink
-></para>
+<para><ulink url="help:/kinfocenter/memory/index.html">Memoria</ulink></para>
 </listitem>
 <listitem>
-<para
-><ulink url="help:/kinfocenter/nics/index.html"
->Interfeţe de reţea</ulink
-></para>
+<para><ulink url="help:/kinfocenter/nics/index.html">Interfeţe de reţea</ulink></para>
 </listitem>
 <listitem>
-<para
-><ulink url="help:/kinfocenter/pci/index.html"
->PCI</ulink
-></para>
+<para><ulink url="help:/kinfocenter/pci/index.html">PCI</ulink></para>
 </listitem>
 <listitem>
-<para
-><ulink url="help:/kinfocenter/pcmcia/index.html"
->PCMCIA</ulink
-></para>
+<para><ulink url="help:/kinfocenter/pcmcia/index.html">PCMCIA</ulink></para>
 </listitem>
 <listitem>
-<para
-><ulink url="help:/kinfocenter/partitions/index.html"
->Partiţii</ulink
-></para>
+<para><ulink url="help:/kinfocenter/partitions/index.html">Partiţii</ulink></para>
 </listitem>
 <listitem>
-<para
-><ulink url="help:/kinfocenter/processor/index.html"
->Procesor</ulink
-></para>
+<para><ulink url="help:/kinfocenter/processor/index.html">Procesor</ulink></para>
 </listitem>
 <listitem>
-<para
-><ulink url="help:/kinfocenter/protocols/index.html"
->Protocoale</ulink
-></para>
+<para><ulink url="help:/kinfocenter/protocols/index.html">Protocoale</ulink></para>
 </listitem>
 <listitem>
-<para
-><ulink url="help:/kinfocenter/scsi/index.html"
->SCSI</ulink
-></para>
+<para><ulink url="help:/kinfocenter/scsi/index.html">SCSI</ulink></para>
 </listitem>
 <listitem>
-<para
-><ulink url="help:/kinfocenter/samba/index.html"
->Informaţii de stare SAMBA</ulink
-></para>
+<para><ulink url="help:/kinfocenter/samba/index.html">Informaţii de stare SAMBA</ulink></para>
 </listitem>
 <listitem>
-<para
-><ulink url="help:/kinfocenter/sound/index.html"
->Sunet</ulink
-></para>
+<para><ulink url="help:/kinfocenter/sound/index.html">Sunet</ulink></para>
 </listitem>
 <listitem>
-<para
-><ulink url="help:/kinfocenter/usb/index.html"
->Dispozitive USB</ulink
-></para>
+<para><ulink url="help:/kinfocenter/usb/index.html">Dispozitive USB</ulink></para>
 </listitem>
 <listitem>
-<para
-><ulink url="help:/kinfocenter/xserver/index.html"
->Server X</ulink
-></para>
+<para><ulink url="help:/kinfocenter/xserver/index.html">Server X</ulink></para>
 </listitem>
 </itemizedlist>
 
@@ -387,122 +212,39 @@ FreeBSD system, Version 4.4-RELEASE, on a Pentium.
 </chapter>
 
 <chapter id="credits">
-<title
->Mulţumiri şi licenţa</title>
+<title>Mulţumiri şi licenţa</title>
 
-<para
->Centrul de Informaţii &kde;</para>
-<para
->Program copyright 1997-2001 Dezvoltatorii Centrului de Informaţii &kde;</para>
-<para
->Contributori:</para>
+<para>Centrul de Informaţii &kde;</para>
+<para>Program copyright 1997-2001 Dezvoltatorii Centrului de Informaţii &kde;</para>
+<para>Contributori:</para>
 
 <itemizedlist>
-<listitem
-><para
->Matthias Hoelzer-Kluepfel <email
->hoelzer@kde.org</email
-></para
-></listitem>
-<listitem
-><para
->Matthias Elter <email
->elter@kde.org</email
-></para
-></listitem>
+<listitem><para>Matthias Hoelzer-Kluepfel <email>hoelzer@kde.org</email></para></listitem>
+<listitem><para>Matthias Elter <email>elter@kde.org</email></para></listitem>
 </itemizedlist>
 
-<para
->Documentaţia <trademark class="copyright"
->copyright 2000 Michael McBride</trademark
-> <email
->mpmcbride7@yahoo.com</email
-></para>
+<para>Documentaţia <trademark class="copyright">copyright 2000 Michael McBride</trademark> <email>mpmcbride7@yahoo.com</email></para>
 
-<para
->Contributori:</para>
+<para>Contributori:</para>
 
 <itemizedlist>
-<listitem
-><para
->Paul Campbell <email
->paul@taniwha.com</email
-></para
-></listitem>
-<listitem
-><para
->Helge Deller <email
->deller@kde.org</email
-></para
-></listitem>
-<listitem
-><para
->Mark Donohoe </para
-></listitem>
-<listitem
-><para
->Pat Dowler</para
-></listitem>
-<listitem
-><para
->Duncan Haldane <email
->duncan@kde.org</email
-></para
-></listitem>
-<listitem
-><para
->Steffen Hansen <email
->stefh@mip.ou.dk</email
->.</para
-></listitem>
-<listitem
-><para
->Matthias Hoelzer-Kluepfel <email
->hoelzer@kde.org</email
-></para
-></listitem>
-<listitem
-><para
->Martin Jones <email
->mjones@kde.org</email
-></para
-></listitem>
-<listitem
-><para
->Jost Schenck <email
->jost@schenck.de</email
-></para
-></listitem>
-<listitem
-><para
->Jonathan Singer <email
->jsinger@leeta.net</email
-></para
-></listitem>
-<listitem
-><para
->Thomas Tanghus <email
->tanghus@earthling.net</email
-></para
-></listitem>
-<listitem
-><para
->Krishna Tateneni <email
->tateneni@pluto.njcc.com</email
-></para
-></listitem>
-<listitem
-><para
->Ellis Whitehead <email
->ewhitehe@uni-freiburg.de</email
-></para
-></listitem>
+<listitem><para>Paul Campbell <email>paul@taniwha.com</email></para></listitem>
+<listitem><para>Helge Deller <email>deller@kde.org</email></para></listitem>
+<listitem><para>Mark Donohoe </para></listitem>
+<listitem><para>Pat Dowler</para></listitem>
+<listitem><para>Duncan Haldane <email>duncan@kde.org</email></para></listitem>
+<listitem><para>Steffen Hansen <email>stefh@mip.ou.dk</email>.</para></listitem>
+<listitem><para>Matthias Hoelzer-Kluepfel <email>hoelzer@kde.org</email></para></listitem>
+<listitem><para>Martin Jones <email>mjones@kde.org</email></para></listitem>
+<listitem><para>Jost Schenck <email>jost@schenck.de</email></para></listitem>
+<listitem><para>Jonathan Singer <email>jsinger@leeta.net</email></para></listitem>
+<listitem><para>Thomas Tanghus <email>tanghus@earthling.net</email></para></listitem>
+<listitem><para>Krishna Tateneni <email>tateneni@pluto.njcc.com</email></para></listitem>
+<listitem><para>Ellis Whitehead <email>ewhitehe@uni-freiburg.de</email></para></listitem>
 
 </itemizedlist>
 
-<para
->Traducere de &Claudiu.Costin; &Claudiu.Costin.mail;.</para
-> 
+<para>Traducere de &Claudiu.Costin; &Claudiu.Costin.mail;.</para> 
 &underFDL; &underGPL; </chapter>
 
 </book>
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/interrupts/index.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/interrupts/index.docbook
index 1a058849c00..e956ad51dc7 100644
--- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/interrupts/index.docbook
+++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/interrupts/index.docbook
@@ -2,104 +2,49 @@
 <!DOCTYPE article PUBLIC "-//KDE//DTD DocBook XML V4.2-Based Variant V1.1//EN"
 "dtd/kdex.dtd" [
 <!ENTITY % addindex "IGNORE">
-<!ENTITY % Romanian "INCLUDE"
-> <!-- change language only here -->
+<!ENTITY % Romanian "INCLUDE"> <!-- change language only here -->
 ]>
 
 <article lang="&language;">
-<title
->Linii de cerere de întrerupere (<abbrev
->IRQ</abbrev
->)</title>
+<title>Linii de cerere de întrerupere (<abbrev>IRQ</abbrev>)</title>
 <articleinfo>
 
 <authorgroup>
-<author
->&Matthias.Hoelzer-Kluepfel;</author>
-<author
->&Helge.Deller;</author>
-<author
->&Duncan.Haldane;</author>
-<author
->&Mike.McBride;</author>
+<author>&Matthias.Hoelzer-Kluepfel;</author>
+<author>&Helge.Deller;</author>
+<author>&Duncan.Haldane;</author>
+<author>&Mike.McBride;</author>
 &tradClaudiuCostin; 
 </authorgroup>
 
-<date
->2002-02-12</date>
-<releaseinfo
->3.00.00</releaseinfo>
+<date>2002-02-12</date>
+<releaseinfo>3.00.00</releaseinfo>
 
 <keywordset>
-<keyword
->KDE</keyword>
-<keyword
->KControl</keyword>
-<keyword
->IRQ</keyword>
-<keyword
->întreruperi</keyword>
-<keyword
->informaţii despre sistem</keyword>
+<keyword>KDE</keyword>
+<keyword>KControl</keyword>
+<keyword>IRQ</keyword>
+<keyword>întreruperi</keyword>
+<keyword>informaţii despre sistem</keyword>
 </keywordset>
 </articleinfo>
 
 <sect1>
-<title
->Linii de cerere de întrerupere (<abbrev
->IRQ</abbrev
->) utilizate</title>
+<title>Linii de cerere de întrerupere (<abbrev>IRQ</abbrev>) utilizate</title>
 
-<para
->Această pagină afişează informaţii despre liniile de întrerupere folosite şi dispozitivele care le utilizează.</para>
+<para>Această pagină afişează informaţii despre liniile de întrerupere folosite şi dispozitivele care le utilizează.</para>
 
-<para
->Un <acronym
->IRQ</acronym
-> este o linie hardware utilizată într-un <acronym
->PC</acronym
-> de (magistrala <acronym
->ISA</acronym
->) dispozitive precum tastatura, modemuri, plăci de sunet &etc;, pentru a transmite semnale de întrerupere microprocesorului. În acest fel ele indică că sînt gata de a trimite sau accepta date. Din păcate la arhitectura i386 <acronym
->PC</acronym
->) există numai 16 <acronym
->IRQ</acronym
->-uri (0-15) (architectură pentru partajare între dispozitivele <acronym
->ISA</acronym
->).</para>
+<para>Un <acronym>IRQ</acronym> este o linie hardware utilizată într-un <acronym>PC</acronym> de (magistrala <acronym>ISA</acronym>) dispozitive precum tastatura, modemuri, plăci de sunet &etc;, pentru a transmite semnale de întrerupere microprocesorului. În acest fel ele indică că sînt gata de a trimite sau accepta date. Din păcate la arhitectura i386 <acronym>PC</acronym>) există numai 16 <acronym>IRQ</acronym>-uri (0-15) (architectură pentru partajare între dispozitivele <acronym>ISA</acronym>).</para>
 
-<para
->Multe probleme hardware sînt rezultatul conflictelor de <acronym
->IRQ</acronym
->, cînd două dispozitive încearcă să utilizeze acelaşi <acronym
->IRQ</acronym
-> sau software-ul este greşit configurat să utilizeze un <acronym
->IRQ</acronym
-> diferit de cel pentru care este de fapt configurat dispozitivul.</para>
+<para>Multe probleme hardware sînt rezultatul conflictelor de <acronym>IRQ</acronym>, cînd două dispozitive încearcă să utilizeze acelaşi <acronym>IRQ</acronym> sau software-ul este greşit configurat să utilizeze un <acronym>IRQ</acronym> diferit de cel pentru care este de fapt configurat dispozitivul.</para>
 
-<note
-><para
->Datele efective afişate sînt dependente de sistem. Pe anumite sisteme informaţiile despre <acronym
->IRQ</acronym
-> nu pot fi afişate încă.</para
-></note>
+<note><para>Datele efective afişate sînt dependente de sistem. Pe anumite sisteme informaţiile despre <acronym>IRQ</acronym> nu pot fi afişate încă.</para></note>
 
-<para
->În &Linux;, aceste informaţii sînt citite din <filename class="devicefile"
->/proc/devices</filename
-> şi <filename class="devicefile"
->/proc/interrupts</filename
->, care sînt disponibile numai dacă pseudo-sistemul de fişiere <filename class="directory"
->/proc</filename
-> a fost compilat în kernel.</para>
+<para>În &Linux;, aceste informaţii sînt citite din <filename class="devicefile">/proc/devices</filename> şi <filename class="devicefile">/proc/interrupts</filename>, care sînt disponibile numai dacă pseudo-sistemul de fişiere <filename class="directory">/proc</filename> a fost compilat în kernel.</para>
 
-<para
->În prima coloană este afişat numărul <acronym
->IRQ</acronym
->. În cea de-a doua coloană este numărul de întreruperi generate de la pornirea calculatorului. În cea de-a treia puteţi vedea tipul de întrerupere, iar cea de-a patra coloană identifică dispozitivul pentru care este atribuită acea linie de întrerupere.</para>
+<para>În prima coloană este afişat numărul <acronym>IRQ</acronym>. În cea de-a doua coloană este numărul de întreruperi generate de la pornirea calculatorului. În cea de-a treia puteţi vedea tipul de întrerupere, iar cea de-a patra coloană identifică dispozitivul pentru care este atribuită acea linie de întrerupere.</para>
 
-<para
->Utilizatorul nu poate modifica nici o setare din această pagină.</para>
+<para>Utilizatorul nu poate modifica nici o setare din această pagină.</para>
 
 </sect1>
 
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/ioports/index.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/ioports/index.docbook
index 023f805bae3..842d30595b7 100644
--- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/ioports/index.docbook
+++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/ioports/index.docbook
@@ -2,75 +2,49 @@
 <!DOCTYPE article PUBLIC "-//KDE//DTD DocBook XML V4.2-Based Variant V1.1//EN"
 "dtd/kdex.dtd" [
 <!ENTITY % addindex "IGNORE">
-<!ENTITY % Romanian "INCLUDE"
-> <!-- change language only here -->
+<!ENTITY % Romanian "INCLUDE"> <!-- change language only here -->
 ]>
 
 <article lang="&language;">
-<title
->Port de I/E</title>
+<title>Port de I/E</title>
 <articleinfo>
 
 <authorgroup>
-<author
->&Matthias.Hoelzer-Kluepfel;</author>
-<author
->&Helge.Deller;</author>
-<author
->&Duncan.Haldane;</author>
-<author
->&Mike.McBride;</author>
+<author>&Matthias.Hoelzer-Kluepfel;</author>
+<author>&Helge.Deller;</author>
+<author>&Duncan.Haldane;</author>
+<author>&Mike.McBride;</author>
 
 &tradClaudiuCostin; 
 </authorgroup>
 
-<date
->2002-02-12</date>
-<releaseinfo
->3.00.00</releaseinfo>
+<date>2002-02-12</date>
+<releaseinfo>3.00.00</releaseinfo>
 
 <keywordset>
-<keyword
->KDE</keyword>
-<keyword
->KControl</keyword>
-<keyword
->porturi de I/E</keyword>
-<keyword
->informaţii despre sistem</keyword>
+<keyword>KDE</keyword>
+<keyword>KControl</keyword>
+<keyword>porturi de I/E</keyword>
+<keyword>informaţii despre sistem</keyword>
 </keywordset>
 </articleinfo>
 
 <sect1>
-<title
->Informaţii despre porturile de intrare/ieşire</title>
+<title>Informaţii despre porturile de intrare/ieşire</title>
 
-<para
->Această pagină afişează informaţii despre porturile de I/E.</para>
+<para>Această pagină afişează informaţii despre porturile de I/E.</para>
 
-<para
->Porturile de I/E sînt adrese de memorie utilizate de microprocesor pentru comunicaţia directă cu un dispozitiv care i-a trimis un semnal de întrerupere.</para>
+<para>Porturile de I/E sînt adrese de memorie utilizate de microprocesor pentru comunicaţia directă cu un dispozitiv care i-a trimis un semnal de întrerupere.</para>
 
-<para
->Schimbul de comenzi sau date între procesor şi dispozitiv are loc prin intermediul adresei portului de I/E al dispozitivului, care este un număr scris de obicei în format hexazecimal. Două dispozitive nu pot partaja acelaşi port de I/E. Multe dispozitive utilizează mai multe adrese de port de I/E, care sînt exprimante ca domeniu de numere hexazecimale. </para>
+<para>Schimbul de comenzi sau date între procesor şi dispozitiv are loc prin intermediul adresei portului de I/E al dispozitivului, care este un număr scris de obicei în format hexazecimal. Două dispozitive nu pot partaja acelaşi port de I/E. Multe dispozitive utilizează mai multe adrese de port de I/E, care sînt exprimante ca domeniu de numere hexazecimale. </para>
 
-<note
-><para
->Datele propriu-zise afişate sînt dependente de sistem. Pe anumite sisteme informaţiile despre porturile de I/E nu pot fi afişate încă.</para
-></note>
+<note><para>Datele propriu-zise afişate sînt dependente de sistem. Pe anumite sisteme informaţiile despre porturile de I/E nu pot fi afişate încă.</para></note>
 
-<para
->În &Linux;, aceste informaţii sînt citite din <filename class="devicefile"
->/proc/ioports</filename
->, care este disponibil numai dacă pseudo-sistemul de fişiere <filename class="directory"
->/proc</filename
-> a fost compilat în kernel. Aici este afişată o listă a tuturor regiunilor de porturi de I/E care sînt utilizate. </para>
+<para>În &Linux;, aceste informaţii sînt citite din <filename class="devicefile">/proc/ioports</filename>, care este disponibil numai dacă pseudo-sistemul de fişiere <filename class="directory">/proc</filename> a fost compilat în kernel. Aici este afişată o listă a tuturor regiunilor de porturi de I/E care sînt utilizate. </para>
 
-<para
->Prima coloană reprezintă portul de I/E (sau domeniul de porturi), iar cea de-a doua identifică dispozitivul care utilizează aceste porturi.</para>
+<para>Prima coloană reprezintă portul de I/E (sau domeniul de porturi), iar cea de-a doua identifică dispozitivul care utilizează aceste porturi.</para>
 
-<para
->Nu puteţi edita setările afişate aici.</para>
+<para>Nu puteţi edita setările afişate aici.</para>
 
 </sect1>
 </article>
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/memory/index.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/memory/index.docbook
index 8af80294fdc..3697a7efc5a 100644
--- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/memory/index.docbook
+++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/memory/index.docbook
@@ -2,125 +2,73 @@
 <!DOCTYPE article PUBLIC "-//KDE//DTD DocBook XML V4.2-Based Variant V1.1//EN"
 "dtd/kdex.dtd" [
 <!ENTITY % addindex "IGNORE">
-<!ENTITY % Romanian "INCLUDE"
-> <!-- change language only here -->
+<!ENTITY % Romanian "INCLUDE"> <!-- change language only here -->
 ]>
 
 <article lang="&language;">
-<title
->Informaţii despre memorie</title>
+<title>Informaţii despre memorie</title>
 <articleinfo>
 
 <authorgroup>
-<author
->&Mike.McBride;</author>
+<author>&Mike.McBride;</author>
 
 &tradClaudiuCostin; 
 
 </authorgroup>
         
-<date
->2002-02-13</date>
-<releaseinfo
->3.00.00</releaseinfo>
+<date>2002-02-13</date>
+<releaseinfo>3.00.00</releaseinfo>
 
 <keywordset>
-<keyword
->KDE</keyword>
-<keyword
->KControl</keyword>
-<keyword
->memorie</keyword>
-<keyword
->informaţii despre sistem</keyword>
+<keyword>KDE</keyword>
+<keyword>KControl</keyword>
+<keyword>memorie</keyword>
+<keyword>informaţii despre sistem</keyword>
 </keywordset>
 </articleinfo>
 
 <sect1>
-<title
->Informaţii despre memorie</title>
+<title>Informaţii despre memorie</title>
 
-<para
->Acest modul afişează starea curentă a utilizării memoriei. Este actualizată constant şi poate fi foarte util pentru a determina gîtuirile care apar la execuţia anumitor aplicaţii.</para>
+<para>Acest modul afişează starea curentă a utilizării memoriei. Este actualizată constant şi poate fi foarte util pentru a determina gîtuirile care apar la execuţia anumitor aplicaţii.</para>
 
 <sect2 id="memory-intro">
-<title
->Tipuri de memorie</title>
-
-<para
->Primul lucru pe care trebuie să-l înţelegeţi este că există două tipuri de <quote
->memorie</quote
->, disponibilă sistemului de operare şi programelor ce rulează în el.</para>
-
-<para
->Primul tip se numeşte memorie fizică. Ea este memoria pe care sub formă de cipuri de memorie din calculatorul dumneavoastră. Aceasta este memoria <acronym
->RAM</acronym
-> (Random Access Memory - memorie cu acces aleator) pe care aţi primit-o odată cu cumpărarea calculatorului.</para>
-
-<para
->Cel de-al doilea tip de memorie se numeşte virtuală sau "swap". Acest bloc de memorie este de fapt spaţiu alocat pe hard disk. Sistemul de operare rezervă spaţiu pe disc pentru <quote
->spaţiul de swap</quote
->. El poate utiliza această memorie virtuală dacă nu mai are memorie fizică de alocat. Motivul pentru care se numeşte memorie <quote
->swap</quote
-> (interschimb), este că sistemul de operare ia unele date despre care crede că nu mai sînt necesare şi le salvează în acest spaţiu rezervat. Apoi încarcă în memoria fizică eliberată datele de care aveţi nevoie în acel moment. El a<quote
->interschimbat</quote
-> datele inutile momentan cu cele de care aveţi nevoie acum. Memoria virtuală sau "swap" nu este la fel de rapidă ca cea fizică şi de aceea sistemul de operare încearcă să ţină datele (în special datele utilizate mai des) în memoria fizică.</para>
-
-<para
->Memoria totală este suma dintre memoria fizică totală şi cea virtuală.</para>
+<title>Tipuri de memorie</title>
+
+<para>Primul lucru pe care trebuie să-l înţelegeţi este că există două tipuri de <quote>memorie</quote>, disponibilă sistemului de operare şi programelor ce rulează în el.</para>
+
+<para>Primul tip se numeşte memorie fizică. Ea este memoria pe care sub formă de cipuri de memorie din calculatorul dumneavoastră. Aceasta este memoria <acronym>RAM</acronym> (Random Access Memory - memorie cu acces aleator) pe care aţi primit-o odată cu cumpărarea calculatorului.</para>
+
+<para>Cel de-al doilea tip de memorie se numeşte virtuală sau "swap". Acest bloc de memorie este de fapt spaţiu alocat pe hard disk. Sistemul de operare rezervă spaţiu pe disc pentru <quote>spaţiul de swap</quote>. El poate utiliza această memorie virtuală dacă nu mai are memorie fizică de alocat. Motivul pentru care se numeşte memorie <quote>swap</quote> (interschimb), este că sistemul de operare ia unele date despre care crede că nu mai sînt necesare şi le salvează în acest spaţiu rezervat. Apoi încarcă în memoria fizică eliberată datele de care aveţi nevoie în acel moment. El a<quote>interschimbat</quote> datele inutile momentan cu cele de care aveţi nevoie acum. Memoria virtuală sau "swap" nu este la fel de rapidă ca cea fizică şi de aceea sistemul de operare încearcă să ţină datele (în special datele utilizate mai des) în memoria fizică.</para>
+
+<para>Memoria totală este suma dintre memoria fizică totală şi cea virtuală.</para>
 
 </sect2>
 
 <sect2 id="memory-use">
-<title
->Modul informaţii despre memorie</title>
+<title>Modul informaţii despre memorie</title>
 
-<para
->Această fereastră este împărţită în două secţiuni: cea de sus şi cea de jos.</para>
+<para>Această fereastră este împărţită în două secţiuni: cea de sus şi cea de jos.</para>
 
-<para
->Secţiunea de sus afişează memoria fizică totală, memoria fizică totală liberă, memoria partajată şi tampoanele de memorie.</para>
+<para>Secţiunea de sus afişează memoria fizică totală, memoria fizică totală liberă, memoria partajată şi tampoanele de memorie.</para>
 
-<para
->Toate cele patru valori sînt reprezentate ca număr total de octeţi şi ca megaocteţi (1 megaoctet = puţin mai mult de 1.000.000 octeţi)</para>
+<para>Toate cele patru valori sînt reprezentate ca număr total de octeţi şi ca megaocteţi (1 megaoctet = puţin mai mult de 1.000.000 octeţi)</para>
 
-<para
->Secţiunea de jos înfăţişează trei grafice: </para>
+<para>Secţiunea de jos înfăţişează trei grafice: </para>
 
 <itemizedlist>
-<listitem
-><para
-><guilabel
->Memoria totală</guilabel
-> (aceasta este combinaţia dintre memoria fizică şi cea virtuală).</para
-></listitem>
-<listitem
-><para
-><guilabel
->Memoria fizică</guilabel
-></para
-></listitem>
-<listitem
-><para
->Memoria virtuală sau <guilabel
->Spaţiu swap</guilabel
->.</para
-></listitem>
+<listitem><para><guilabel>Memoria totală</guilabel> (aceasta este combinaţia dintre memoria fizică şi cea virtuală).</para></listitem>
+<listitem><para><guilabel>Memoria fizică</guilabel></para></listitem>
+<listitem><para>Memoria virtuală sau <guilabel>Spaţiu swap</guilabel>.</para></listitem>
 </itemizedlist>
 
-<para
->Zonele verzi reprezintă cît e liber, iar cele roşii cît este utilizat.</para>
+<para>Zonele verzi reprezintă cît e liber, iar cele roşii cît este utilizat.</para>
 
-<tip
-><para
->Valorile exacte ale fiecărui tip de memorie nu sînt critice şi se modifică mereu. Cînd evaluaţi valorile uitaţi-vă la evoluţia consumului de memorie.</para>
+<tip><para>Valorile exacte ale fiecărui tip de memorie nu sînt critice şi se modifică mereu. Cînd evaluaţi valorile uitaţi-vă la evoluţia consumului de memorie.</para>
 
-<para
->Are calculatorului dumneavoastră suficient spaţiu liber (zonele verzi)? Dacă nu, atunci creşteţi mărimea memoriei virtuale sau a celei fizice.</para>
+<para>Are calculatorului dumneavoastră suficient spaţiu liber (zonele verzi)? Dacă nu, atunci creşteţi mărimea memoriei virtuale sau a celei fizice.</para>
 
-<para
->Dacă sistemul dumneavoastră se mişcă lent: este ocupată aproape în întregime memoria fizică, iar hard diskul pare să lucreze tot timpul? Acest lucru sugerează ca nu aveţi suficientă memorie fizică şi calculatorul se bazează pe memoria virtuală lentă pentru datele utilizate frecvent. Dacă adăugaţi memorie fizică, atunci viteza calculatorului se va îmbunătăţi considerabil.</para
-></tip>
+<para>Dacă sistemul dumneavoastră se mişcă lent: este ocupată aproape în întregime memoria fizică, iar hard diskul pare să lucreze tot timpul? Acest lucru sugerează ca nu aveţi suficientă memorie fizică şi calculatorul se bazează pe memoria virtuală lentă pentru datele utilizate frecvent. Dacă adăugaţi memorie fizică, atunci viteza calculatorului se va îmbunătăţi considerabil.</para></tip>
 
 </sect2>
 
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/nics/index.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/nics/index.docbook
index 95df7eee137..15508d1a4e9 100644
--- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/nics/index.docbook
+++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/nics/index.docbook
@@ -2,53 +2,38 @@
 <!DOCTYPE article PUBLIC "-//KDE//DTD DocBook XML V4.2-Based Variant V1.1//EN"
 "dtd/kdex.dtd" [
 <!ENTITY % addindex "IGNORE">
-<!ENTITY % Romanian "INCLUDE"
-> <!-- change language only here -->
+<!ENTITY % Romanian "INCLUDE"> <!-- change language only here -->
 ]>
 
 <article lang="&language;">
-<title
->Interfeţe de reţea</title>
+<title>Interfeţe de reţea</title>
 <articleinfo>
 
 <authorgroup>
-<author
->&Lauri.Watts;</author>
+<author>&Lauri.Watts;</author>
 &tradClaudiuCostin; 
 </authorgroup>
 
-<date
->2002-02-11</date>
-<releaseinfo
->3.00.00</releaseinfo>
+<date>2002-02-11</date>
+<releaseinfo>3.00.00</releaseinfo>
 
 <keywordset>
-<keyword
->KDE</keyword>
-<keyword
->KControl</keyword>
-<keyword
->Reţea</keyword>
-<keyword
->Interfeţe</keyword>
+<keyword>KDE</keyword>
+<keyword>KControl</keyword>
+<keyword>Reţea</keyword>
+<keyword>Interfeţe</keyword>
 </keywordset>
 </articleinfo>
 
 <sect1>
 
-<title
->Interfeţe de reţea</title>
+<title>Interfeţe de reţea</title>
 
-<para
->Această pagină afişează informaţii despre interfeţele de reţea instalate în calculatorul dumneavoastră. </para>
+<para>Această pagină afişează informaţii despre interfeţele de reţea instalate în calculatorul dumneavoastră. </para>
 
-<note
-><para
->Informaţiile efective afişate depind de sistemul de operare. Reţineţi că pe anumite sisteme aceste informaţii nu pot fi încă afişate.</para
-></note>
+<note><para>Informaţiile efective afişate depind de sistemul de operare. Reţineţi că pe anumite sisteme aceste informaţii nu pot fi încă afişate.</para></note>
 
-<para
->Nu puteţi edita setările afişate aici.</para>
+<para>Nu puteţi edita setările afişate aici.</para>
 
 
 </sect1>
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/opengl/index.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/opengl/index.docbook
index 2438f017537..39940e74326 100644
--- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/opengl/index.docbook
+++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/opengl/index.docbook
@@ -2,74 +2,42 @@
 <!DOCTYPE article PUBLIC "-//KDE//DTD DocBook XML V4.2-Based Variant V1.1//EN"
 "dtd/kdex.dtd" [
 <!ENTITY % addindex "IGNORE">
-<!ENTITY % Romanian "INCLUDE"
-> <!-- change language only here -->
+<!ENTITY % Romanian "INCLUDE"> <!-- change language only here -->
 ]>
 
 <article lang="&language;">
-<title
-><acronym
->OpenGL</acronym
-></title>
+<title><acronym>OpenGL</acronym></title>
 <articleinfo>
 
 <authorgroup>
-<author
-><personname
-><firstname
->Ilya</firstname
-><surname
->Korniyko</surname
-></personname
-><email
->k_ilya@ukr.net</email
-></author>
+<author><personname><firstname>Ilya</firstname><surname>Korniyko</surname></personname><email>k_ilya@ukr.net</email></author>
 &tradClaudiuCostin; 
 
 </authorgroup>
 
-<date
-></date>
-<releaseinfo
-></releaseinfo>
+<date></date>
+<releaseinfo></releaseinfo>
 
 <keywordset>
-<keyword
->KDE</keyword>
-<keyword
->KControl</keyword>
-<keyword
->OpenGL</keyword>
-<keyword
->informaţii despre sistem</keyword>
+<keyword>KDE</keyword>
+<keyword>KControl</keyword>
+<keyword>OpenGL</keyword>
+<keyword>informaţii despre sistem</keyword>
 </keywordset>
 </articleinfo>
 
 <sect1 id="opengl">
 
-<title
->OpenGL</title>
+<title>OpenGL</title>
 
-<para
->Această pagină afişează informaţii despre implementarea <acronym
->OpenGL</acronym
-> instalată. OpenGL (prescurtare de la "Open Graphics Library") este o interfaţă multiplatformă, independentă de hardware, pentru grafică 3D. </para>
+<para>Această pagină afişează informaţii despre implementarea <acronym>OpenGL</acronym> instalată. OpenGL (prescurtare de la "Open Graphics Library") este o interfaţă multiplatformă, independentă de hardware, pentru grafică 3D. </para>
 
-<para
-><acronym
->GLX</acronym
-> este subsistemul OpenGL pentru X Windows.</para>
+<para><acronym>GLX</acronym> este subsistemul OpenGL pentru X Windows.</para>
 
-<para
-><acronym
->DRI</acronym
-> (Direct Rendering Infrastucture - Infrastructură de Randare Directă) oferă accelerare hardware pentru OpenGL. Trebuie să aveţi o placă video cu accelerator 3D  şi un driver instalat corespunzător.</para>
+<para><acronym>DRI</acronym> (Direct Rendering Infrastucture - Infrastructură de Randare Directă) oferă accelerare hardware pentru OpenGL. Trebuie să aveţi o placă video cu accelerator 3D  şi un driver instalat corespunzător.</para>
  
 
-<para
->Citiţi mai multe pe site-ul oficial OpenGL <ulink url="http://www.opengl.org"
->http://www.opengl.org</ulink
-> </para>
+<para>Citiţi mai multe pe site-ul oficial OpenGL <ulink url="http://www.opengl.org">http://www.opengl.org</ulink> </para>
 
 </sect1>
 
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/partitions/index.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/partitions/index.docbook
index facd09b2bca..8a735fdb79a 100644
--- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/partitions/index.docbook
+++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/partitions/index.docbook
@@ -2,70 +2,44 @@
 <!DOCTYPE article PUBLIC "-//KDE//DTD DocBook XML V4.2-Based Variant V1.1//EN"
 "dtd/kdex.dtd" [
 <!ENTITY % addindex "IGNORE">
-<!ENTITY % Romanian "INCLUDE"
-> <!-- change language only here -->
+<!ENTITY % Romanian "INCLUDE"> <!-- change language only here -->
 ]>
 
 <article lang="&language;">
-<title
->Informaţii despre partiţii</title>
+<title>Informaţii despre partiţii</title>
 <articleinfo>
 
 <authorgroup>
-<author
->&Matthias.Hoelzer-Kluepfel;</author>
-<author
->&Helge.Deller;</author>
-<author
->&Duncan.Haldane;</author>
-<author
->&Mike.McBride;</author>
+<author>&Matthias.Hoelzer-Kluepfel;</author>
+<author>&Helge.Deller;</author>
+<author>&Duncan.Haldane;</author>
+<author>&Mike.McBride;</author>
 &tradClaudiuCostin; 
 </authorgroup>
 
-<date
->2002-02-12</date>
-<releaseinfo
->3.00.00</releaseinfo>
+<date>2002-02-12</date>
+<releaseinfo>3.00.00</releaseinfo>
 
 <keywordset>
-<keyword
->KDE</keyword>
-<keyword
->KControl</keyword>
-<keyword
->partiţie de disc</keyword>
-<keyword
->informaţii despre sistem</keyword>
+<keyword>KDE</keyword>
+<keyword>KControl</keyword>
+<keyword>partiţie de disc</keyword>
+<keyword>informaţii despre sistem</keyword>
 </keywordset>
 </articleinfo>
 
 <sect1>
-<title
->Informaţii despre partiţii</title>
+<title>Informaţii despre partiţii</title>
 
-<para
->Această pagină afişează informaţii despre partiţile de pe hard discurile dumneavoastră.</para>
+<para>Această pagină afişează informaţii despre partiţile de pe hard discurile dumneavoastră.</para>
 
-<note
-><para
->Informaţiile efective afişate depind de sistem. Pe anumite sisteme informaţiile despre magistrala <acronym
->PCI</acronym
-> nu pot fi încă afişate.</para
-></note>
+<note><para>Informaţiile efective afişate depind de sistem. Pe anumite sisteme informaţiile despre magistrala <acronym>PCI</acronym> nu pot fi încă afişate.</para></note>
 
-<para
->În &Linux;, aceste informaţii sînt citite din fişierul <filename class="devicefile"
->/proc/partitions</filename
->, care este disponibil dacă pseudo-sistemul de fişiere <filename class="directory"
->/proc</filename
-> este compilat în kernel (2.1.x sau mai recent).</para>
+<para>În &Linux;, aceste informaţii sînt citite din fişierul <filename class="devicefile">/proc/partitions</filename>, care este disponibil dacă pseudo-sistemul de fişiere <filename class="directory">/proc</filename> este compilat în kernel (2.1.x sau mai recent).</para>
 
-<para
->Primele două coloane reprezintă numerele major şi minor de dispozitiv. Cea de-a treia coloană conţine numărul de blocuri (în mod normal 1 bloc = 1024 octeţi), iar cea de-a patra coloană este eticheta dispozitivului.</para>
+<para>Primele două coloane reprezintă numerele major şi minor de dispozitiv. Cea de-a treia coloană conţine numărul de blocuri (în mod normal 1 bloc = 1024 octeţi), iar cea de-a patra coloană este eticheta dispozitivului.</para>
 
-<para
->Nu puteţi edita setările afişate aici.</para>
+<para>Nu puteţi edita setările afişate aici.</para>
 
 </sect1>
 
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/pci/index.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/pci/index.docbook
index 6791feb7a01..23a3efa829d 100644
--- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/pci/index.docbook
+++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/pci/index.docbook
@@ -2,86 +2,44 @@
 <!DOCTYPE article PUBLIC "-//KDE//DTD DocBook XML V4.2-Based Variant V1.1//EN"
 "dtd/kdex.dtd" [
 <!ENTITY % addindex "IGNORE">
-<!ENTITY % Romanian "INCLUDE"
-> <!-- change language only here -->
+<!ENTITY % Romanian "INCLUDE"> <!-- change language only here -->
 ]>
 
 <article lang="&language;">
-<title
->Magistrala <acronym
->PCI</acronym
-> şi cardurile <acronym
->PCI</acronym
-> instalate</title>
+<title>Magistrala <acronym>PCI</acronym> şi cardurile <acronym>PCI</acronym> instalate</title>
 <articleinfo>
 
 <authorgroup>
-<author
->&Matthias.Hoelzer-Kluepfel;</author>
-<author
->&Helge.Deller;</author>
-<author
->&Duncan.Haldane;</author>
-<author
->&Mike.McBride;</author>
+<author>&Matthias.Hoelzer-Kluepfel;</author>
+<author>&Helge.Deller;</author>
+<author>&Duncan.Haldane;</author>
+<author>&Mike.McBride;</author>
 &tradClaudiuCostin; 
 </authorgroup>
 
-<date
->2002-02-12</date>
-<releaseinfo
->3.00.00</releaseinfo>
+<date>2002-02-12</date>
+<releaseinfo>3.00.00</releaseinfo>
 
 <keywordset>
-<keyword
->KDE</keyword>
-<keyword
->KControl</keyword>
-<keyword
->PCI</keyword>
-<keyword
->informaţii despre sistem</keyword>
+<keyword>KDE</keyword>
+<keyword>KControl</keyword>
+<keyword>PCI</keyword>
+<keyword>informaţii despre sistem</keyword>
 </keywordset>
 </articleinfo>
 
 <sect1 id="pci">
 
-<title
->Magistrala <acronym
->PCI</acronym
-> şi cardurile <acronym
->PCI</acronym
-> instalate</title>
+<title>Magistrala <acronym>PCI</acronym> şi cardurile <acronym>PCI</acronym> instalate</title>
 
-<para
->Această pagină afişează informaţii despre magistrala <acronym
->PCI</acronym
-> şi cardurile <acronym
->PCI</acronym
-> instalate şi alte dispozitive care utilizează magistrala "Peripheral Component Interconnect" (<acronym
->PCI</acronym
->).</para>
+<para>Această pagină afişează informaţii despre magistrala <acronym>PCI</acronym> şi cardurile <acronym>PCI</acronym> instalate şi alte dispozitive care utilizează magistrala "Peripheral Component Interconnect" (<acronym>PCI</acronym>).</para>
 
-<note
-><para
->Informaţiile efective afişate depind de sistem. Pe anumite sisteme informaţiile despre magistrala <acronym
->PCI</acronym
-> nu pot fi încă afişate.</para
-> </note>
+<note><para>Informaţiile efective afişate depind de sistem. Pe anumite sisteme informaţiile despre magistrala <acronym>PCI</acronym> nu pot fi încă afişate.</para> </note>
 
-<para
->În &Linux;, aceste informaţii sînt citite din fişierul <filename class="devicefile"
->/proc/pci</filename
->, care este disponibil dacă pseudo-sistemul de fişiere <filename class="directory"
->/proc</filename
-> este compilat în kernel. Este afişată o listă a tuturor dispozitivelor <acronym
->PCI</acronym
-> detectate la iniţializarea kernelului şi configuraţia lor.</para>
+<para>În &Linux;, aceste informaţii sînt citite din fişierul <filename class="devicefile">/proc/pci</filename>, care este disponibil dacă pseudo-sistemul de fişiere <filename class="directory">/proc</filename> este compilat în kernel. Este afişată o listă a tuturor dispozitivelor <acronym>PCI</acronym> detectate la iniţializarea kernelului şi configuraţia lor.</para>
 
-<para
->Fiecare înregistrare începe cu numărul de magistrală, dispozitiv şi funcţie.</para>
-<para
->Nu puteţi edita setările afişate aici.</para>
+<para>Fiecare înregistrare începe cu numărul de magistrală, dispozitiv şi funcţie.</para>
+<para>Nu puteţi edita setările afişate aici.</para>
 
 </sect1>
 
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/pcmcia/index.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/pcmcia/index.docbook
index 5e251f77f51..c1198711428 100644
--- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/pcmcia/index.docbook
+++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/pcmcia/index.docbook
@@ -2,53 +2,35 @@
 <!DOCTYPE article PUBLIC "-//KDE//DTD DocBook XML V4.2-Based Variant V1.1//EN"
 "dtd/kdex.dtd" [
 <!ENTITY % addindex "IGNORE">
-<!ENTITY % Romanian "INCLUDE"
-> <!-- change language only here -->
+<!ENTITY % Romanian "INCLUDE"> <!-- change language only here -->
 ]>
 
 <article lang="&language;">
-<title
-><acronym
->PCMCIA</acronym
-></title>
+<title><acronym>PCMCIA</acronym></title>
 <articleinfo>
 
 <authorgroup>
-<author
->&Mike.McBride;</author>
+<author>&Mike.McBride;</author>
 &tradClaudiuCostin; 
 </authorgroup>
 
-<date
->2002-02-12</date>
-<releaseinfo
->3.00.00</releaseinfo>
+<date>2002-02-12</date>
+<releaseinfo>3.00.00</releaseinfo>
 
 <keywordset>
-<keyword
->KDE</keyword>
-<keyword
->KControl</keyword>
-<keyword
->Laptop</keyword>
-<keyword
->PCMCIA</keyword>
+<keyword>KDE</keyword>
+<keyword>KControl</keyword>
+<keyword>Laptop</keyword>
+<keyword>PCMCIA</keyword>
 </keywordset>
 </articleinfo>
 
 <sect1 id="pcmcia">
-<title
-><acronym
->PCMCIA</acronym
-></title>
-
-<para
->Acest modul afişează informaţii despre cardurile <acronym
->PCMCIA</acronym
-></para>
-
-<para
->Informaţiile propriu-zise sînt dependente de sistem. Pe cele mai multe dintre sisteme aceste informaţii nu sînt afişate deloc.</para>
+<title><acronym>PCMCIA</acronym></title>
+
+<para>Acest modul afişează informaţii despre cardurile <acronym>PCMCIA</acronym></para>
+
+<para>Informaţiile propriu-zise sînt dependente de sistem. Pe cele mai multe dintre sisteme aceste informaţii nu sînt afişate deloc.</para>
 
 </sect1>
 </article>
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/processor/index.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/processor/index.docbook
index c15cecb619e..04e4edbddce 100644
--- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/processor/index.docbook
+++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/processor/index.docbook
@@ -2,72 +2,45 @@
 <!DOCTYPE article PUBLIC "-//KDE//DTD DocBook XML V4.2-Based Variant V1.1//EN"
 "dtd/kdex.dtd" [
 <!ENTITY % addindex "IGNORE">
-<!ENTITY % Romanian "INCLUDE"
-> <!-- change language only here -->
+<!ENTITY % Romanian "INCLUDE"> <!-- change language only here -->
 ]>
 
 <article lang="&language;">
-<title
->Informaţii despre procesor</title>
+<title>Informaţii despre procesor</title>
 <articleinfo>
 
 <authorgroup>
-<author
->&Matthias.Hoelzer-Kluepfel;</author>
-<author
->&Helge.Deller;</author>
-<author
->&Duncan.Haldane;</author>
-<author
->&Mike.McBride;</author>
+<author>&Matthias.Hoelzer-Kluepfel;</author>
+<author>&Helge.Deller;</author>
+<author>&Duncan.Haldane;</author>
+<author>&Mike.McBride;</author>
 &tradClaudiuCostin; 
 </authorgroup>
 
-<date
->2002-02-12</date>
-<releaseinfo
->3.00.00</releaseinfo>
+<date>2002-02-12</date>
+<releaseinfo>3.00.00</releaseinfo>
 
 <keywordset>
-<keyword
->KDE</keyword>
-<keyword
->KControl</keyword>
-<keyword
->CPU</keyword>
-<keyword
->procesor</keyword>
-<keyword
->informaţii despre sistem</keyword>
+<keyword>KDE</keyword>
+<keyword>KControl</keyword>
+<keyword>CPU</keyword>
+<keyword>procesor</keyword>
+<keyword>informaţii despre sistem</keyword>
 </keywordset>
 </articleinfo>
 
 <sect1 id="processor">
-<title
->Informaţii despre procesor</title>
+<title>Informaţii despre procesor</title>
 
-<para
->Această pagină afişează informaţii despre unitatea centrală de procesare (<acronym
->CPU</acronym
->).</para>
+<para>Această pagină afişează informaţii despre unitatea centrală de procesare (<acronym>CPU</acronym>).</para>
 
-<note
-><para
->Informaţiile propriu-zise afişate sînt dependente de sistem. Pe anumite sisteme informaţiile despre procesor nu pot fi încă afişate.</para
-></note>
+<note><para>Informaţiile propriu-zise afişate sînt dependente de sistem. Pe anumite sisteme informaţiile despre procesor nu pot fi încă afişate.</para></note>
 
-<para
->În &Linux;, aceste informaţii sînt citite din <filename class="devicefile"
->/proc/cpuinfo</filename
->, care este disponibil numai dacă pseudo-sistemul de fişiere <filename class="directory"
->/proc</filename
-> a fost compilat în kernel.</para>
+<para>În &Linux;, aceste informaţii sînt citite din <filename class="devicefile">/proc/cpuinfo</filename>, care este disponibil numai dacă pseudo-sistemul de fişiere <filename class="directory">/proc</filename> a fost compilat în kernel.</para>
 
-<para
->Informaţiile efective afişate depind de microprocesoarele din sistemul dumneavoastră, dar fereastra este organizată în două coloane. În prima coloană este parametrul, iar în a doua coloană valoarea.</para>
+<para>Informaţiile efective afişate depind de microprocesoarele din sistemul dumneavoastră, dar fereastra este organizată în două coloane. În prima coloană este parametrul, iar în a doua coloană valoarea.</para>
 
-<para
->Utilizatorul nu poate modifica nici o setare din această pagină.</para>
+<para>Utilizatorul nu poate modifica nici o setare din această pagină.</para>
 
 </sect1>
 
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/protocols/index.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/protocols/index.docbook
index 291c33b991c..70b94d170ad 100644
--- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/protocols/index.docbook
+++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/protocols/index.docbook
@@ -2,45 +2,33 @@
 <!DOCTYPE article PUBLIC "-//KDE//DTD DocBook XML V4.2-Based Variant V1.1//EN"
 "dtd/kdex.dtd" [
 <!ENTITY % addindex "IGNORE">
-<!ENTITY % Romanian "INCLUDE"
-> <!-- change language only here -->
+<!ENTITY % Romanian "INCLUDE"> <!-- change language only here -->
 ]>
 
 <article lang="&language;">
-<title
->Protocoale</title>
+<title>Protocoale</title>
 
 <articleinfo>
 <authorgroup>
-<author
->&Lauri.Watts;</author>
+<author>&Lauri.Watts;</author>
 &tradClaudiuCostin; 
 </authorgroup>
 
 <keywordset>
-<keyword
->KDE</keyword>
-<keyword
->Protocoale</keyword>
-<keyword
->Dispozitive de I/E</keyword>
+<keyword>KDE</keyword>
+<keyword>Protocoale</keyword>
+<keyword>Dispozitive de I/E</keyword>
 </keywordset>
 </articleinfo>
 
 <sect1 id="protocols">
-<title
->Protocoale</title>
+<title>Protocoale</title>
 
-<para
->În panoul din partea stîngă veţi vedea o listă de dispozitive de I/E care sînt instalate pe sistemul dumneavoastră. Acestea determină modul în care aplicaţiile &kde; <quote
->vorbesc</quote
-> cu alte calculatoare, alte aplicaţii sau manipulează fişierele.</para>
+<para>În panoul din partea stîngă veţi vedea o listă de dispozitive de I/E care sînt instalate pe sistemul dumneavoastră. Acestea determină modul în care aplicaţiile &kde; <quote>vorbesc</quote> cu alte calculatoare, alte aplicaţii sau manipulează fişierele.</para>
 
-<para
->Dacă daţi clic pe un nume de dispozitiv, vor fi afişate informaţii despre el, ce face şi cum poate fi utilizat.</para>
+<para>Dacă daţi clic pe un nume de dispozitiv, vor fi afişate informaţii despre el, ce face şi cum poate fi utilizat.</para>
 
-<para
->Acest modul oferă numai informaţii. Aici nu puteţi modifica setări.</para>
+<para>Acest modul oferă numai informaţii. Aici nu puteţi modifica setări.</para>
 
 </sect1>
 </article>
\ No newline at end of file
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/samba/index.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/samba/index.docbook
index 384f6b383cd..a4c90b6272d 100644
--- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/samba/index.docbook
+++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/samba/index.docbook
@@ -2,287 +2,123 @@
 <!DOCTYPE article PUBLIC "-//KDE//DTD DocBook XML V4.2-Based Variant V1.1//EN"
 "dtd/kdex.dtd" [
 <!ENTITY % addindex "IGNORE">
-<!ENTITY % Romanian "INCLUDE"
-> <!-- change language only here -->
+<!ENTITY % Romanian "INCLUDE"> <!-- change language only here -->
 ]>
 
 <article lang="&language;">
-<title
->Informaţii de stare SAMBA</title>
+<title>Informaţii de stare SAMBA</title>
 <articleinfo>
 <authorgroup>
-<author
->&Alexander.Neundorf;</author>
+<author>&Alexander.Neundorf;</author>
 &tradClaudiuCostin; 
-</authorgroup
-> 
+</authorgroup> 
 
-<date
->2002-02-12</date>
-<releaseinfo
->3.00.00</releaseinfo>
+<date>2002-02-12</date>
+<releaseinfo>3.00.00</releaseinfo>
 
 <keywordset>
-<keyword
->KDE</keyword>
-<keyword
->KControl</keyword>
-<keyword
->Samba</keyword>
-<keyword
->informaţii de sistem</keyword>
+<keyword>KDE</keyword>
+<keyword>KControl</keyword>
+<keyword>Samba</keyword>
+<keyword>informaţii de sistem</keyword>
 </keywordset>
 </articleinfo>
 
 <sect1 id="sambastatus">
 
 
-<title
->Informaţii de stare SAMBA</title>
-
-<para
->Monitorul de Stare Samba şi <acronym
->NFS</acronym
-> este o interfaţă grafică pentru programele <command
->smbstatus</command
-> şi <command
->showmount</command
->. Smbstatus raportează informaţii despre conexiunile Samba curente şi face parte din suita de utilitare Samba care implementează protocolul <acronym
->SMB</acronym
-> (Session Message Block). Acest protocol mai este cunoscut şi sub numele de NetBIOS sau LanManager.</para>
-
-<para
->El poate fi utilizat pentru a asigura partajarea imprimantelor şi a spaţiului de disc într-o reţea formată din maşini ce rulează diferite versiuni de &Microsoft; &Windows;.</para>
-
-<para
-><command
->showmount</command
-> este parte a pachetului software <acronym
->NFS</acronym
->. <acronym
->NFS</acronym
-> înseamnă Network File System şi reprezintă modul tradiţional &UNIX; de a partaja foldere în reţea. În cadrul acestei aplicaţii este analizat rezultatul comnezii <command
->showmount</command
-> <option
->-a localhost</option
->. Pe unele sisteme <command
->showmount</command
-> este în directorul <filename class="directory"
->/usr/sbin</filename
->. Verificaţi că această comandă este accesibilă prin intermediul variabilei de mediu <envar
->PATH</envar
->.</para>
+<title>Informaţii de stare SAMBA</title>
+
+<para>Monitorul de Stare Samba şi <acronym>NFS</acronym> este o interfaţă grafică pentru programele <command>smbstatus</command> şi <command>showmount</command>. Smbstatus raportează informaţii despre conexiunile Samba curente şi face parte din suita de utilitare Samba care implementează protocolul <acronym>SMB</acronym> (Session Message Block). Acest protocol mai este cunoscut şi sub numele de NetBIOS sau LanManager.</para>
+
+<para>El poate fi utilizat pentru a asigura partajarea imprimantelor şi a spaţiului de disc într-o reţea formată din maşini ce rulează diferite versiuni de &Microsoft; &Windows;.</para>
+
+<para><command>showmount</command> este parte a pachetului software <acronym>NFS</acronym>. <acronym>NFS</acronym> înseamnă Network File System şi reprezintă modul tradiţional &UNIX; de a partaja foldere în reţea. În cadrul acestei aplicaţii este analizat rezultatul comnezii <command>showmount</command> <option>-a localhost</option>. Pe unele sisteme <command>showmount</command> este în directorul <filename class="directory">/usr/sbin</filename>. Verificaţi că această comandă este accesibilă prin intermediul variabilei de mediu <envar>PATH</envar>.</para>
 
 <sect2 id="smb-exports">
-<title
->Exportări</title>
-
-<para
->În această pagină puteţi vedea o listă largă ce afişează conexiunile curente active la partajările Samba şi exportările <acronym
->NFS</acronym
-> ale maşinii dumneavoastră. Prima coloană precizează dacă resursa este o partajare Samba (<acronym
->SMB</acronym
->) sau o exportare <acronym
->NFS</acronym
->. Cea de-a doua coloană conţine numele partajării, iar cea de-a treia numele maşinii distante ce accesează acea partajare. Coloanele rămase au sens numai pentru partajările Samba.</para>
-
-<para
->Cea de-a patra coloană conţine identificatorul de utilizator care accesează partajarea. Nu este obligatoriu să se potrivească cu identificatorul de utilizator &UNIX; al acelui utilizator. Aceleaşi lucru se aplică pentru coloana următoare ce afişează grupul asociat utilizatorului.</para>
-
-<para
->Fiecare conexiune la una din partajările dumneavoastră este controlată de un singur proces (<command
->smbd</command
->). Coloana următoare afişează identificatorul de proces (<acronym
->pid</acronym
->-ul) al acelui <command
->smbd</command
->. Dacă "omorîţi" acel proces, utilizatorul va fi deconectat. Dacă utilizatorul distant lucrează din &Windows;, imediat ce acel proces este terminat, va fi creat unul nou, astfel încît nici nu va observa acest lucru.</para>
-
-<para
->Ultima coloană specifică numărul de fişiere deschise de acel utilizator. Aici vedeţi numai cîte fişiere are <emphasis
->deschise</emphasis
-> în acel moment, nu şi cîte fişiere a copiat sau deschis &etc;</para>
+<title>Exportări</title>
+
+<para>În această pagină puteţi vedea o listă largă ce afişează conexiunile curente active la partajările Samba şi exportările <acronym>NFS</acronym> ale maşinii dumneavoastră. Prima coloană precizează dacă resursa este o partajare Samba (<acronym>SMB</acronym>) sau o exportare <acronym>NFS</acronym>. Cea de-a doua coloană conţine numele partajării, iar cea de-a treia numele maşinii distante ce accesează acea partajare. Coloanele rămase au sens numai pentru partajările Samba.</para>
+
+<para>Cea de-a patra coloană conţine identificatorul de utilizator care accesează partajarea. Nu este obligatoriu să se potrivească cu identificatorul de utilizator &UNIX; al acelui utilizator. Aceleaşi lucru se aplică pentru coloana următoare ce afişează grupul asociat utilizatorului.</para>
+
+<para>Fiecare conexiune la una din partajările dumneavoastră este controlată de un singur proces (<command>smbd</command>). Coloana următoare afişează identificatorul de proces (<acronym>pid</acronym>-ul) al acelui <command>smbd</command>. Dacă "omorîţi" acel proces, utilizatorul va fi deconectat. Dacă utilizatorul distant lucrează din &Windows;, imediat ce acel proces este terminat, va fi creat unul nou, astfel încît nici nu va observa acest lucru.</para>
+
+<para>Ultima coloană specifică numărul de fişiere deschise de acel utilizator. Aici vedeţi numai cîte fişiere are <emphasis>deschise</emphasis> în acel moment, nu şi cîte fişiere a copiat sau deschis &etc;</para>
 
 </sect2>
 
 <sect2 id="smb-imports">
-<title
->Importări</title>
+<title>Importări</title>
 
-<para
->Aici vedeţi ce partajări Samba şi <acronym
->NFS</acronym
-> de pe alte maşini sînt montate în sistemul de fişiere local. Prima coloană afişează dacă este de tip Samba sau <acronym
->NFS</acronym
->, cea de-a doua indică numele partajării, iar cea de-a treia punctul de montare local.</para>
+<para>Aici vedeţi ce partajări Samba şi <acronym>NFS</acronym> de pe alte maşini sînt montate în sistemul de fişiere local. Prima coloană afişează dacă este de tip Samba sau <acronym>NFS</acronym>, cea de-a doua indică numele partajării, iar cea de-a treia punctul de montare local.</para>
 
-<para
->Partajările <acronym
->NFS</acronym
-> pe care ar trebui să le vedeţi în &Linux; (funcţionalitatea a fost testată), ar trebui să meargă şi din &Solaris; (nu a fost testat încă).</para>
+<para>Partajările <acronym>NFS</acronym> pe care ar trebui să le vedeţi în &Linux; (funcţionalitatea a fost testată), ar trebui să meargă şi din &Solaris; (nu a fost testat încă).</para>
 
 </sect2>
 
-<sect2 id="smb-log"
-> 
-<title
->Jurnal</title
-> 
-
-<para
->Această pagină prezintă într-un mod mai atractiv conţinutul fişierului jurnal samba local. Dacă deschideţi această pagină, lista va fi goală. Trebuie să apăsaţi butonul <guibutton
->Actualizează</guibutton
->, iar apoi fişierul jurnal samba va fi citit şi rezultatele afişate. Verificaţi că fişierul jurnal de pe sistemul dumneavoastră este într-adevăr la locaţia specificată în linia de editare. Dacă este în altă parte sau are alt nume, corectaţi calea. După actualizarea numelui de fişier trebuie să apăsaţi din nou <guibutton
->Actualizează</guibutton
->.</para>
-
-<para
->Samba auditează acţiunile sale în concordanţă cu nivelul de jurnalizare (vedeţi fişierul <filename
->smb.conf</filename
->). Dacă loglevel = 1, samba auditează numai cînd cineva se conectează la maşina dumneavoastră şi cînd conexiunea este închisă. Daca loglevel = 2, înregistrează dacă cineva deschide un fişier şi îl închide. Pentru nivele de jurnalizare mai mari de 2 informaţiile generate sînt semnificativ de mari. Utilizaţi cu grijă această variabilă de configurare.</para>
-
-<para
->Dacă sînteţi interesat să aflaţi cine accesează maşina dumneavoastră şi ce fişiere sînt deschise, setaţi nivelul de jurnalizare la 2 şi creaţi regulat un fişier jurnal samba nou (de exemplu setaţi un proces <command
->cron</command
-> care o dată pe săptămînă mută fişierul jurnal curent în alt folder sau ceva de genul acesta). Altfel fişierul jurnal samba va deveni imens.</para>
-
-<para
->Cu cele patru căsuţe de opţiune de sub lista mare puteţi decide ce evenimente să fie afişate în listă. Trebuie să apăsaţi butonul <guibutton
->Actualizează</guibutton
-> pentru a vedea rezultatele. Dacă nivelul de jurnalizare este prea mic, nu veţi vedea chiar tot ce doriţi.</para>
-
-<para
->Dacă daţi clic pe antetul unei coloane, puteţi sorta lista după conţinutul acelei coloane.</para>
+<sect2 id="smb-log"> 
+<title>Jurnal</title> 
+
+<para>Această pagină prezintă într-un mod mai atractiv conţinutul fişierului jurnal samba local. Dacă deschideţi această pagină, lista va fi goală. Trebuie să apăsaţi butonul <guibutton>Actualizează</guibutton>, iar apoi fişierul jurnal samba va fi citit şi rezultatele afişate. Verificaţi că fişierul jurnal de pe sistemul dumneavoastră este într-adevăr la locaţia specificată în linia de editare. Dacă este în altă parte sau are alt nume, corectaţi calea. După actualizarea numelui de fişier trebuie să apăsaţi din nou <guibutton>Actualizează</guibutton>.</para>
+
+<para>Samba auditează acţiunile sale în concordanţă cu nivelul de jurnalizare (vedeţi fişierul <filename>smb.conf</filename>). Dacă loglevel = 1, samba auditează numai cînd cineva se conectează la maşina dumneavoastră şi cînd conexiunea este închisă. Daca loglevel = 2, înregistrează dacă cineva deschide un fişier şi îl închide. Pentru nivele de jurnalizare mai mari de 2 informaţiile generate sînt semnificativ de mari. Utilizaţi cu grijă această variabilă de configurare.</para>
+
+<para>Dacă sînteţi interesat să aflaţi cine accesează maşina dumneavoastră şi ce fişiere sînt deschise, setaţi nivelul de jurnalizare la 2 şi creaţi regulat un fişier jurnal samba nou (de exemplu setaţi un proces <command>cron</command> care o dată pe săptămînă mută fişierul jurnal curent în alt folder sau ceva de genul acesta). Altfel fişierul jurnal samba va deveni imens.</para>
+
+<para>Cu cele patru căsuţe de opţiune de sub lista mare puteţi decide ce evenimente să fie afişate în listă. Trebuie să apăsaţi butonul <guibutton>Actualizează</guibutton> pentru a vedea rezultatele. Dacă nivelul de jurnalizare este prea mic, nu veţi vedea chiar tot ce doriţi.</para>
+
+<para>Dacă daţi clic pe antetul unei coloane, puteţi sorta lista după conţinutul acelei coloane.</para>
 
 </sect2>
 
 
 <sect2 id="smb-statistics">
-<title
->Statistici</title>
-
-<para
->În această pagină puteţi filtra rezultatele din cea de-a treia pagină după un anumit conţinut.</para>
-
-<para
->Să presupunem că în cîmpul <guilabel
->Eveniment</guilabel
-> (nu cel din listă) este selectat <userinput
->Conexiune</userinput
->, <guilabel
->Serviciu/Fişier</guilabel
-> este setat la <userinput
->*</userinput
->, <guilabel
->Gazdă/Utilizator</guilabel
-> la <userinput
->*</userinput
->, <guilabel
->Afişează informaţii de serviciu extinse</guilabel
-> şi <guilabel
->Afişează informaţii de gazdă extinse</guilabel
-> sînt dezactivate.</para>
-
-<para
->Dacă acum apăsaţi <guibutton
->Caută</guibutton
->, veţi vedea cît de des a fost accesată o partajare <literal
->*</literal
-> (adică orice partajare) de la maşina <literal
->*</literal
-> (adică orice calculator). Acum activaţi opţiunea <guilabel
->Afişează informaţii de gazdă extinse</guilabel
-> şi apăsaţi din nou <guibutton
->Caută</guibutton
->. Acum ar trebui să vedeţi pentru fiecare maşină care se potriveşte cu expresia de globalizare <literal
->*</literal
->, cîte conexiuni au fost deschise în mod individual.</para>
-
-<para
->Apăsaţi butonul <guibutton
->Şterge rezultatele</guibutton
->.</para>
-
-<para
->Acum setaţi cîmpul <guilabel
->Eveniment</guilabel
-> la <userinput
->Acces fişier</userinput
->, activaţi opţiunea <guilabel
->Afişează informaţii de serviciu extinse</guilabel
-> şi apăsaţi din nou <guibutton
->Caută</guibutton
->.</para>
-
-<para
->În acest mod puteţi vedea cît de des a fost accesat un fişier. Dacă activaţi şi opţiunea <guilabel
->Afişează informaţii de gazdă extinse</guilabel
->, veţi observa şi cît de des a fost deschis fiecare fişier de către fiecare utilizator.</para>
-
-<para
->În liniile de editare <guilabel
->Serviciu/Fişier</guilabel
-> şi <guilabel
->Gazdă/Utilizator</guilabel
-> puteţi utiliza caracterele de globalizare <literal
->*</literal
-> şi <literal
->?</literal
-> în acelaşi mod în care le utilizaţi şi la linia de comandă. Expresiile regulate nu sînt recunoscute.</para>
-
-<para
->Dacă daţi clic pe antetul unei coloane, puteţi sorta lista după acea coloană. În acest mod puteţi verifica care fişier a fost deschis mai des sau ce utilizator a deschis cele mai multe fişiere şi aşa mai departe.</para>
+<title>Statistici</title>
+
+<para>În această pagină puteţi filtra rezultatele din cea de-a treia pagină după un anumit conţinut.</para>
+
+<para>Să presupunem că în cîmpul <guilabel>Eveniment</guilabel> (nu cel din listă) este selectat <userinput>Conexiune</userinput>, <guilabel>Serviciu/Fişier</guilabel> este setat la <userinput>*</userinput>, <guilabel>Gazdă/Utilizator</guilabel> la <userinput>*</userinput>, <guilabel>Afişează informaţii de serviciu extinse</guilabel> şi <guilabel>Afişează informaţii de gazdă extinse</guilabel> sînt dezactivate.</para>
+
+<para>Dacă acum apăsaţi <guibutton>Caută</guibutton>, veţi vedea cît de des a fost accesată o partajare <literal>*</literal> (adică orice partajare) de la maşina <literal>*</literal> (adică orice calculator). Acum activaţi opţiunea <guilabel>Afişează informaţii de gazdă extinse</guilabel> şi apăsaţi din nou <guibutton>Caută</guibutton>. Acum ar trebui să vedeţi pentru fiecare maşină care se potriveşte cu expresia de globalizare <literal>*</literal>, cîte conexiuni au fost deschise în mod individual.</para>
+
+<para>Apăsaţi butonul <guibutton>Şterge rezultatele</guibutton>.</para>
+
+<para>Acum setaţi cîmpul <guilabel>Eveniment</guilabel> la <userinput>Acces fişier</userinput>, activaţi opţiunea <guilabel>Afişează informaţii de serviciu extinse</guilabel> şi apăsaţi din nou <guibutton>Caută</guibutton>.</para>
+
+<para>În acest mod puteţi vedea cît de des a fost accesat un fişier. Dacă activaţi şi opţiunea <guilabel>Afişează informaţii de gazdă extinse</guilabel>, veţi observa şi cît de des a fost deschis fiecare fişier de către fiecare utilizator.</para>
+
+<para>În liniile de editare <guilabel>Serviciu/Fişier</guilabel> şi <guilabel>Gazdă/Utilizator</guilabel> puteţi utiliza caracterele de globalizare <literal>*</literal> şi <literal>?</literal> în acelaşi mod în care le utilizaţi şi la linia de comandă. Expresiile regulate nu sînt recunoscute.</para>
+
+<para>Dacă daţi clic pe antetul unei coloane, puteţi sorta lista după acea coloană. În acest mod puteţi verifica care fişier a fost deschis mai des sau ce utilizator a deschis cele mai multe fişiere şi aşa mai departe.</para>
 
 </sect2>
 
 
 <sect2 id="smb-stat-author">
-<title
->Autor secţiune</title>
+<title>Autor secţiune</title>
 
-<para
->Copyright 2000: Michael Glauche şi &Alexander.Neundorf; &Alexander.Neundorf.mail;</para>
+<para>Copyright 2000: Michael Glauche şi &Alexander.Neundorf; &Alexander.Neundorf.mail;</para>
 
-<para
->Scris pentru prima dată de: Michael Glauche</para>
+<para>Scris pentru prima dată de: Michael Glauche</para>
 
-<para
->Responsabil actual: &Alexander.Neundorf; &Alexander.Neundorf.mail;</para>
+<para>Responsabil actual: &Alexander.Neundorf; &Alexander.Neundorf.mail;</para>
 
 <itemizedlist>
-<title
->Contributori</title>
-<listitem
-><para
->Conversia la modul kcontrol:</para>
-<para
->&Matthias.Hoelzer-Kluepfel; &Matthias.Hoelzer-Kluepfel.mail;</para
-></listitem>
-<listitem
-><para
->Utilizarea <classname
->TDEProcess</classname
-> în loc de popen şi verificări extensive de erori:</para>
-<para
->&David.Faure; &David.Faure.mail;</para
-></listitem>
-<listitem
-><para
->Conversia la tdecmodule; a adăugat subferestrele 2,3,4; corecţii de erori:</para>
-<para
->&Alexander.Neundorf; &Alexander.Neundorf.mail;</para
-></listitem>
+<title>Contributori</title>
+<listitem><para>Conversia la modul kcontrol:</para>
+<para>&Matthias.Hoelzer-Kluepfel; &Matthias.Hoelzer-Kluepfel.mail;</para></listitem>
+<listitem><para>Utilizarea <classname>TDEProcess</classname> în loc de popen şi verificări extensive de erori:</para>
+<para>&David.Faure; &David.Faure.mail;</para></listitem>
+<listitem><para>Conversia la tdecmodule; a adăugat subferestrele 2,3,4; corecţii de erori:</para>
+<para>&Alexander.Neundorf; &Alexander.Neundorf.mail;</para></listitem>
 </itemizedlist>
 
-<para
->Documentaţia copyright 2000 &Alexander.Neundorf; &Alexander.Neundorf.mail;</para>
+<para>Documentaţia copyright 2000 &Alexander.Neundorf; &Alexander.Neundorf.mail;</para>
 
-<para
->Documentaţie convertită la DocBook de &Mike.McBride; &Mike.McBride.mail;</para>
+<para>Documentaţie convertită la DocBook de &Mike.McBride; &Mike.McBride.mail;</para>
 
-<para
->Traducere de &Claudiu.Costin; &Claudiu.Costin.mail;.</para
-> 
+<para>Traducere de &Claudiu.Costin; &Claudiu.Costin.mail;.</para> 
 
 </sect2>
 </sect1>
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/scsi/index.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/scsi/index.docbook
index e1ccdd48a6e..552ba96bc08 100644
--- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/scsi/index.docbook
+++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/scsi/index.docbook
@@ -2,81 +2,45 @@
 <!DOCTYPE article PUBLIC "-//KDE//DTD DocBook XML V4.2-Based Variant V1.1//EN"
 "dtd/kdex.dtd" [
 <!ENTITY % addindex "IGNORE">
-<!ENTITY % Romanian "INCLUDE"
-> <!-- change language only here -->
+<!ENTITY % Romanian "INCLUDE"> <!-- change language only here -->
 ]>
 
 <article lang="&language;">
-<title
->Informaţii interfaţă <acronym
->SCSI</acronym
-></title>
+<title>Informaţii interfaţă <acronym>SCSI</acronym></title>
 <articleinfo>
 
 <authorgroup>
-<author
->&Matthias.Hoelzer-Kluepfel;</author>
-<author
->&Helge.Deller;</author>
-<author
->&Duncan.Haldane;</author>
-<author
->&Mike.McBride;</author>
+<author>&Matthias.Hoelzer-Kluepfel;</author>
+<author>&Helge.Deller;</author>
+<author>&Duncan.Haldane;</author>
+<author>&Mike.McBride;</author>
 &tradClaudiuCostin; 
 </authorgroup>
 
-<date
->2002-02-12</date>
-<releaseinfo
->3.00.00</releaseinfo>
+<date>2002-02-12</date>
+<releaseinfo>3.00.00</releaseinfo>
 
 <keywordset>
-<keyword
->KDE</keyword>
-<keyword
->KControl</keyword>
-<keyword
->SCSI</keyword>
-<keyword
->informaţii de sistem</keyword>
+<keyword>KDE</keyword>
+<keyword>KControl</keyword>
+<keyword>SCSI</keyword>
+<keyword>informaţii de sistem</keyword>
 </keywordset>
 </articleinfo>
 
 <sect1 id="scsi">
 
-<title
->Informaţii interfaţă <acronym
->SCSI</acronym
-></title>
+<title>Informaţii interfaţă <acronym>SCSI</acronym></title>
 
-<para
->Această pagină afişează informaţii despre interfeţele Small Computer Systems Interface (<acronym
->SCSI</acronym
->) şi dispozitivele <acronym
->SCSI</acronym
-> ataşate.</para>
+<para>Această pagină afişează informaţii despre interfeţele Small Computer Systems Interface (<acronym>SCSI</acronym>) şi dispozitivele <acronym>SCSI</acronym> ataşate.</para>
 
-<note
-><para
->Informaţiile propriu-zise afişate sînt dependente de sistem. Pe anumite sisteme informaţiile despre <acronym
->SCSI</acronym
-> nu pot fi încă afişate.</para
-></note>
+<note><para>Informaţiile propriu-zise afişate sînt dependente de sistem. Pe anumite sisteme informaţiile despre <acronym>SCSI</acronym> nu pot fi încă afişate.</para></note>
 
-<para
->În &Linux;, aceste informaţii sînt citite din fişierul <filename class="devicefile"
->/proc/scsi/scsi</filename
->, care este disponibil dacă pseudo-sistemul de fişiere <filename class="directory"
->/proc</filename
-> este compilat în kernel. Este afişată o listă a tuturor dispozitivelor <acronym
->SCSI</acronym
-> detectate de kernel.</para>
+<para>În &Linux;, aceste informaţii sînt citite din fişierul <filename class="devicefile">/proc/scsi/scsi</filename>, care este disponibil dacă pseudo-sistemul de fişiere <filename class="directory">/proc</filename> este compilat în kernel. Este afişată o listă a tuturor dispozitivelor <acronym>SCSI</acronym> detectate de kernel.</para>
 
-<para
->Dispozitivele sînt sortate numeric după numărul de gazdă, canal şi identificator.</para>
+<para>Dispozitivele sînt sortate numeric după numărul de gazdă, canal şi identificator.</para>
 
-<para
->Utilizatorul nu poate modifica setările din această pagină.</para>
+<para>Utilizatorul nu poate modifica setările din această pagină.</para>
 
 </sect1>
 
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/sound/index.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/sound/index.docbook
index df2675e88ad..7cb19bfa304 100644
--- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/sound/index.docbook
+++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/sound/index.docbook
@@ -2,68 +2,43 @@
 <!DOCTYPE article PUBLIC "-//KDE//DTD DocBook XML V4.2-Based Variant V1.1//EN"
 "dtd/kdex.dtd" [
 <!ENTITY % addindex "IGNORE">
-<!ENTITY % Romanian "INCLUDE"
-> <!-- change language only here -->
+<!ENTITY % Romanian "INCLUDE"> <!-- change language only here -->
 ]>
 
 <article lang="&language;">
-<title
->Informaţii placă de sunet</title>
+<title>Informaţii placă de sunet</title>
 <articleinfo>
 
 <authorgroup>
-<author
->&Matthias.Hoelzer-Kluepfel;</author>
-<author
->&Helge.Deller;</author>
-<author
->&Duncan.Haldane;</author>
-<author
->&Mike.McBride;</author>
+<author>&Matthias.Hoelzer-Kluepfel;</author>
+<author>&Helge.Deller;</author>
+<author>&Duncan.Haldane;</author>
+<author>&Mike.McBride;</author>
 &tradClaudiuCostin; 
 </authorgroup>
 
-<date
->2002-02-12</date>
-<releaseinfo
->3.00.00</releaseinfo>
+<date>2002-02-12</date>
+<releaseinfo>3.00.00</releaseinfo>
 
 <keywordset>
-<keyword
->KDE</keyword>
-<keyword
->KControl</keyword>
-<keyword
->placă de sunet</keyword>
-<keyword
->informaţii de sistem</keyword>
+<keyword>KDE</keyword>
+<keyword>KControl</keyword>
+<keyword>placă de sunet</keyword>
+<keyword>informaţii de sistem</keyword>
 </keywordset>
 </articleinfo>
 
 <sect1 id="soundinfo">
 
-<title
->Informaţii placă de sunet</title>
+<title>Informaţii placă de sunet</title>
 
-<para
->Această pagină afişează informaţii despre plăcile de sunet instalate în sistemul dumneavoastră.</para>
+<para>Această pagină afişează informaţii despre plăcile de sunet instalate în sistemul dumneavoastră.</para>
 
-<note
-><para
->Informaţia efectivă afişată depinde de sistem. Pe anumite sisteme, informaţiile despre placa de sunet nu pot fi încă afişate.</para
-></note>
+<note><para>Informaţia efectivă afişată depinde de sistem. Pe anumite sisteme, informaţiile despre placa de sunet nu pot fi încă afişate.</para></note>
 
-<para
->În &Linux;, aceste informaţii sînt citite din <filename class="devicefile"
->/dev/sndstat</filename
-> sau din <filename class="devicefile"
->/proc/sound</filename
->, care sînt disponibil numai dacă pseudo-sistemul de fişiere <filename class="directory"
->/proc</filename
-> a fost compilat în kernel (versiunea 2.1.x sau mai recent).</para>
+<para>În &Linux;, aceste informaţii sînt citite din <filename class="devicefile">/dev/sndstat</filename> sau din <filename class="devicefile">/proc/sound</filename>, care sînt disponibil numai dacă pseudo-sistemul de fişiere <filename class="directory">/proc</filename> a fost compilat în kernel (versiunea 2.1.x sau mai recent).</para>
 
-<para
->Acest modul oferă numai informaţii. Nu puteţi edita nici un fel de informaţii afişate aici.</para>
+<para>Acest modul oferă numai informaţii. Nu puteţi edita nici un fel de informaţii afişate aici.</para>
 
 </sect1>
 
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/usb/index.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/usb/index.docbook
index a03cc39d17f..e19862dec84 100644
--- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/usb/index.docbook
+++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/usb/index.docbook
@@ -2,58 +2,37 @@
 <!DOCTYPE article PUBLIC "-//KDE//DTD DocBook XML V4.2-Based Variant V1.1//EN"
 "dtd/kdex.dtd" [
 <!ENTITY % addindex "IGNORE">
-<!ENTITY % Romanian "INCLUDE"
-> <!-- change language only here -->
+<!ENTITY % Romanian "INCLUDE"> <!-- change language only here -->
 ]>
 
 <article lang="&language;">
-<title
-><acronym
->USB</acronym
-></title>
+<title><acronym>USB</acronym></title>
 <articleinfo>
 
 <authorgroup>
-<author
-><firstname
-></firstname
-> <surname
-></surname
-> </author>
+<author><firstname></firstname> <surname></surname> </author>
 
 &tradClaudiuCostin; 
 
 </authorgroup>
 
-<date
->2002-02-12</date>
-<releaseinfo
->3.00.00</releaseinfo>
+<date>2002-02-12</date>
+<releaseinfo>3.00.00</releaseinfo>
 
 <keywordset>
-<keyword
->KControl</keyword>
-<keyword
->USB</keyword>
-<keyword
->Informaţii de sistem</keyword>
+<keyword>KControl</keyword>
+<keyword>USB</keyword>
+<keyword>Informaţii de sistem</keyword>
 </keywordset>
 </articleinfo>
 
 <sect1 id="usb">
 
-<title
-><acronym
->USB</acronym
-></title>
+<title><acronym>USB</acronym></title>
 
-<para
->Acest modul vă permite să vedeţi dispozitivele ataşate la magistralele <acronym
->USB</acronym
-> ale calculatorului dumnevoastră.</para>
+<para>Acest modul vă permite să vedeţi dispozitivele ataşate la magistralele <acronym>USB</acronym> ale calculatorului dumnevoastră.</para>
 
-<para
->Acest modul oferă numai informaţii. Nu puteţi edita nici un fel de informaţii afişate aici.</para>
+<para>Acest modul oferă numai informaţii. Nu puteţi edita nici un fel de informaţii afişate aici.</para>
 </sect1>
 
 </article>
\ No newline at end of file
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/xserver/index.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/xserver/index.docbook
index 737b85c6c1f..04e34701899 100644
--- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/xserver/index.docbook
+++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/xserver/index.docbook
@@ -2,65 +2,45 @@
 <!DOCTYPE article PUBLIC "-//KDE//DTD DocBook XML V4.2-Based Variant V1.1//EN"
 "dtd/kdex.dtd" [
 <!ENTITY % addindex "IGNORE">
-<!ENTITY % Romanian "INCLUDE"
-> <!-- change language only here -->
+<!ENTITY % Romanian "INCLUDE"> <!-- change language only here -->
 ]>
 
 <article lang="&language;" id="xserver">
-<title
->Informaţii despre serverul X</title>
+<title>Informaţii despre serverul X</title>
 <articleinfo>
 
 <authorgroup>
-<author
->&Mike.McBride;</author>
+<author>&Mike.McBride;</author>
 
 &tradClaudiuCostin; 
 
 </authorgroup>
 
-<date
->2002-02-12</date>
-<releaseinfo
->3.00.00</releaseinfo>
+<date>2002-02-12</date>
+<releaseinfo>3.00.00</releaseinfo>
 
 <keywordset>
-<keyword
->KDE</keyword>
-<keyword
->KControl</keyword>
-<keyword
->Server X</keyword>
-<keyword
->informaţii de sistem</keyword>
+<keyword>KDE</keyword>
+<keyword>KControl</keyword>
+<keyword>Server X</keyword>
+<keyword>informaţii de sistem</keyword>
 </keywordset>
 </articleinfo>
 
 <sect1>
-<title
->Informaţii despre serverul X</title>
+<title>Informaţii despre serverul X</title>
 
-<para
->Acest modul este util pentru a afla informaţii specifice despre serverul X şi sesiunea dumneavoastră curentă de X.</para>
+<para>Acest modul este util pentru a afla informaţii specifice despre serverul X şi sesiunea dumneavoastră curentă de X.</para>
 
-<para
->Partea din stînga a ferestrei este organizată ca un arbore. Unele elemente au semnul "+" (plus) în faţa etichetei. Dacă daţi clic pe acel semn, se va deschide un <quote
->submeniu</quote
-> asociat acelei etichete. Dacă daţi clic pe semnul "-" (minus) din faţa etichetei, al submeniu va fi ascuns.</para>
+<para>Partea din stînga a ferestrei este organizată ca un arbore. Unele elemente au semnul "+" (plus) în faţa etichetei. Dacă daţi clic pe acel semn, se va deschide un <quote>submeniu</quote> asociat acelei etichete. Dacă daţi clic pe semnul "-" (minus) din faţa etichetei, al submeniu va fi ascuns.</para>
 
-<para
->Partea din dreapta a ferestrei prezintă valorile individuale pentru fiecare din parametrii afişaţi în stînga.</para>
+<para>Partea din dreapta a ferestrei prezintă valorile individuale pentru fiecare din parametrii afişaţi în stînga.</para>
 
-<para
->Informaţia prezentată variază în funcţie de setarea sistemului dumneavoastră.</para>
+<para>Informaţia prezentată variază în funcţie de setarea sistemului dumneavoastră.</para>
 
-<note
-><para
->În unele configuraţii de X este posibil ca nu toţi parametrii să poată fi determinaţi.</para
-></note>
+<note><para>În unele configuraţii de X este posibil ca nu toţi parametrii să poată fi determinaţi.</para></note>
 
-<para
->Acest modul oferă numai informaţii. Nu puteţi edita nici un fel de informaţii afişate aici.</para>
+<para>Acest modul oferă numai informaţii. Nu puteţi edita nici un fel de informaţii afişate aici.</para>
 
 </sect1>
 </article>
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/bzip.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/bzip.docbook
index 2324585bf6f..6f177d9609f 100644
--- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/bzip.docbook
+++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/bzip.docbook
@@ -1,32 +1,18 @@
 <article lang="&language;" id="bzip">
-<title
->bzip</title>
+<title>bzip</title>
 <articleinfo>
 <authorgroup>
-<author
->&Lauri.Watts; &Lauri.Watts.mail;</author>
+<author>&Lauri.Watts; &Lauri.Watts.mail;</author>
 &tradClaudiuCostin; 
 </authorgroup>
 </articleinfo>
 
-<para
-><command
->bzip</command
-> este un program de compresie. Este rar utilizat astăzi, deoarece a fost înlocuit de bzip2, ce oferă o compresie mult mai bună.</para>
+<para><command>bzip</command> este un program de compresie. Este rar utilizat astăzi, deoarece a fost înlocuit de bzip2, ce oferă o compresie mult mai bună.</para>
 
-<para
->Dispozitivul de I/E "bzip" nu este direct utilizabil şi este în general folosit ca filtru. De exemplu, dispozitivul de I/E "tar" poate filtra un fişier prin "bzip" pentru a afişa conţinutul unui fişier <literal  role="extension"
->tar.bz</literal
-> direct într-o fereastră &konqueror;.</para>
+<para>Dispozitivul de I/E "bzip" nu este direct utilizabil şi este în general folosit ca filtru. De exemplu, dispozitivul de I/E "tar" poate filtra un fişier prin "bzip" pentru a afişa conţinutul unui fişier <literal  role="extension">tar.bz</literal> direct într-o fereastră &konqueror;.</para>
 
-<para
->Dacă daţi clic pe un fişier comprimat cu extensia <literal role="extension"
->bz</literal
-> în &konqueror;, acest dispozitiv de I/E este utilizat pentru a-l decomprima şi afişa ca pe un fişier normal (necomprimat).</para>
+<para>Dacă daţi clic pe un fişier comprimat cu extensia <literal role="extension">bz</literal> în &konqueror;, acest dispozitiv de I/E este utilizat pentru a-l decomprima şi afişa ca pe un fişier normal (necomprimat).</para>
 
-<para
->Dacă sînteţi programator şi doriţi să folosiţi filtrul "bzip", la adresa <ulink url="http://developer.kde.org"
->http://developer.kde.org</ulink
-> puteţi găsi documentaţie despre utilizarea dispozitivelor de I/E.</para>
+<para>Dacă sînteţi programator şi doriţi să folosiţi filtrul "bzip", la adresa <ulink url="http://developer.kde.org">http://developer.kde.org</ulink> puteţi găsi documentaţie despre utilizarea dispozitivelor de I/E.</para>
 
 </article>
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/bzip2.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/bzip2.docbook
index 3327ff8cf48..6e0b0d7b90d 100644
--- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/bzip2.docbook
+++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/bzip2.docbook
@@ -1,37 +1,20 @@
 <article lang="&language;" id="bzip2">
-<title
->bzip2</title>
+<title>bzip2</title>
 <articleinfo>
 <authorgroup>
-<author
->&Lauri.Watts; &Lauri.Watts.mail;</author>
+<author>&Lauri.Watts; &Lauri.Watts.mail;</author>
 &tradClaudiuCostin; 
 </authorgroup>
 </articleinfo>
 
-<para
-><command
->bzip2</command
-> este un program de compresie.</para>
+<para><command>bzip2</command> este un program de compresie.</para>
 
-<para
->Dispozitivul de I/E "bzip2" nu este direct utilizabil şi este în general folosit ca filtru. De exemplu, dispozitivul de I/E "tar" poate filtra un fişier prin "bzip2" pentru a afişa conţinutul unui fişier <literal  role="extension"
->tar.bz2</literal
-> direct într-o fereastră &konqueror;.</para>
+<para>Dispozitivul de I/E "bzip2" nu este direct utilizabil şi este în general folosit ca filtru. De exemplu, dispozitivul de I/E "tar" poate filtra un fişier prin "bzip2" pentru a afişa conţinutul unui fişier <literal  role="extension">tar.bz2</literal> direct într-o fereastră &konqueror;.</para>
 
-<para
->Dacă daţi clic pe un fişier comprimat cu extensia <literal role="extension"
->bz2</literal
-> în &konqueror;, acest dispozitiv de I/E este utilizat pentru a-l decomprima şi afişa ca pe un fişier normal (necomprimat).</para>
+<para>Dacă daţi clic pe un fişier comprimat cu extensia <literal role="extension">bz2</literal> în &konqueror;, acest dispozitiv de I/E este utilizat pentru a-l decomprima şi afişa ca pe un fişier normal (necomprimat).</para>
 
-<para
->Dacă sînteţi programator şi doriţi să folosiţi filtrul "bzip2", la adresa <ulink url="http://developer.kde.org"
->http://developer.kde.org</ulink
-> puteţi găsi documentaţie despre utilizarea dispozitivelor de I/E.</para>
+<para>Dacă sînteţi programator şi doriţi să folosiţi filtrul "bzip2", la adresa <ulink url="http://developer.kde.org">http://developer.kde.org</ulink> puteţi găsi documentaţie despre utilizarea dispozitivelor de I/E.</para>
 
-<para
->Citiţi pagina de manual: <ulink url="man:/bzip2"
->bzip2</ulink
->. </para>
+<para>Citiţi pagina de manual: <ulink url="man:/bzip2">bzip2</ulink>. </para>
 
 </article>
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/cgi.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/cgi.docbook
index 98ed658a3d1..07fe1964249 100644
--- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/cgi.docbook
+++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/cgi.docbook
@@ -1,32 +1,14 @@
 <article lang="&language;" id="cgi">
-<title
->cgi</title>
+<title>cgi</title>
 <articleinfo>
 <authorgroup>
-<author
->&Lauri.Watts;&Lauri.Watts.mail;</author>
+<author>&Lauri.Watts;&Lauri.Watts.mail;</author>
 &tradClaudiuCostin; 
 </authorgroup>
 </articleinfo>
 
-<para
->Dispozitivul de I/E <acronym
->CGI</acronym
-> oferă posibilitatea execuţiei de programe <acronym
->CGI</acronym
-> fără să aveţi la dispoziţie un server de web. Este foarte util pentru testarea locală a programelor <acronym
->CGI</acronym
-> sau pentru utilizarea de motoare de căutare cu interfaţă <acronym
->CGI</acronym
->, precum cea din <application
->Doxygen</application
->.</para>
+<para>Dispozitivul de I/E <acronym>CGI</acronym> oferă posibilitatea execuţiei de programe <acronym>CGI</acronym> fără să aveţi la dispoziţie un server de web. Este foarte util pentru testarea locală a programelor <acronym>CGI</acronym> sau pentru utilizarea de motoare de căutare cu interfaţă <acronym>CGI</acronym>, precum cea din <application>Doxygen</application>.</para>
 
-<para
->Dispozitivul de I/E implementează protocolul <command
->cgi:</command
->. El utilizează numele de fişier din &URL;-ul dat şi caută o listă configurabilă de foldere. Dacă găseşte un executabil cu numele dat, îl execută, îi pasează argumentele &URL;-ului şi setează variabilele de mediu necesare programelor <acronym
->CGI</acronym
->.</para>
+<para>Dispozitivul de I/E implementează protocolul <command>cgi:</command>. El utilizează numele de fişier din &URL;-ul dat şi caută o listă configurabilă de foldere. Dacă găseşte un executabil cu numele dat, îl execută, îi pasează argumentele &URL;-ului şi setează variabilele de mediu necesare programelor <acronym>CGI</acronym>.</para>
 
 </article>
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/data.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/data.docbook
index 3e2daba17e4..a5d0c4ee03e 100644
--- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/data.docbook
+++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/data.docbook
@@ -1,61 +1,26 @@
 <article lang="&language;" id="data">
-<title
->URL-uri de date</title>
+<title>URL-uri de date</title>
 
 <articleinfo>
 <authorgroup>
-<author
-><personname
-><firstname
->Leo</firstname
-><surname
->Savernik</surname
-></personname
-> <address
-><email
->l.savernik@aon.at</email
-></address
-> </author>
+<author><personname><firstname>Leo</firstname><surname>Savernik</surname></personname> <address><email>l.savernik@aon.at</email></address> </author>
 &tradClaudiuCostin; 
 </authorgroup>
 
-<date
->2003-02-06</date>
-<!--releaseinfo
->2.20.00</releaseinfo-->
+<date>2003-02-06</date>
+<!--releaseinfo>2.20.00</releaseinfo-->
 
 </articleinfo>
 
-<para
->URL-urile de date permit ca mici documente să fie incluse direct în URL. Acest lucru este util pentru mici teste HTML sau alte cazuri care nu justifică un document în sensul adevărat al cuvîntului.</para>
-
-<para
-><userinput
->data:,test</userinput
-> (reţineţi că există o virgulă după caracterul două puncte) va trimite un document text ce conţine <literal
->test</literal
-> </para>
-
-<para
->Exemplul de mai înainte a generat un document text. Pentru documente HTML trebuie specificat tipul MIME <literal
->text/html</literal
->: <userinput
->data:text/html,&lt;title&gt;Un Test&lt;/title&gt;&lt;p&gt;Acesta este un test&lt;/p&gt;</userinput
->. Va fi generat acelaşi rezultat ca şi cum conţinutul ar fi fost încărcat dintr-un document de sine-stătător. </para>
-
-<para
->Este posibilă şi specificarea unui set de caractere alternativ. Caracterele pe 8 biţi trebuie "evitate" cu caracterul % (procent) şi numărul hexazecimal de două cifre asociat: <userinput
->data:;charset=iso-8859-1,Gr%FC%DFe aus Schl%E4gl</userinput
-> este transformat în <literal
->Gr&uuml;&szlig;e aus Schl&auml;gl</literal
->, iar dacă omiteţi atributul cu setul de caractere veţi obţine ceva asemănător cu <literal
->Gr??e aus Schl?gl</literal
-> </para>
-
-<para
-><ulink url="http://www.ietf.org/rfc/rfc2397.txt"
->IETF RFC2397</ulink
-> oferă mai multe informaţii.</para>
+<para>URL-urile de date permit ca mici documente să fie incluse direct în URL. Acest lucru este util pentru mici teste HTML sau alte cazuri care nu justifică un document în sensul adevărat al cuvîntului.</para>
+
+<para><userinput>data:,test</userinput> (reţineţi că există o virgulă după caracterul două puncte) va trimite un document text ce conţine <literal>test</literal> </para>
+
+<para>Exemplul de mai înainte a generat un document text. Pentru documente HTML trebuie specificat tipul MIME <literal>text/html</literal>: <userinput>data:text/html,&lt;title&gt;Un Test&lt;/title&gt;&lt;p&gt;Acesta este un test&lt;/p&gt;</userinput>. Va fi generat acelaşi rezultat ca şi cum conţinutul ar fi fost încărcat dintr-un document de sine-stătător. </para>
+
+<para>Este posibilă şi specificarea unui set de caractere alternativ. Caracterele pe 8 biţi trebuie "evitate" cu caracterul % (procent) şi numărul hexazecimal de două cifre asociat: <userinput>data:;charset=iso-8859-1,Gr%FC%DFe aus Schl%E4gl</userinput> este transformat în <literal>Gr&uuml;&szlig;e aus Schl&auml;gl</literal>, iar dacă omiteţi atributul cu setul de caractere veţi obţine ceva asemănător cu <literal>Gr??e aus Schl?gl</literal> </para>
+
+<para><ulink url="http://www.ietf.org/rfc/rfc2397.txt">IETF RFC2397</ulink> oferă mai multe informaţii.</para>
 
 </article>
 
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/file.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/file.docbook
index 7aeb312f7df..6ba73a57738 100644
--- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/file.docbook
+++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/file.docbook
@@ -1,23 +1,13 @@
 <article lang="&language;" id="file">
-<title
->file</title>
+<title>file</title>
 <articleinfo>
 <authorgroup>
-<author
->&Ferdinand.Gassauer; &Ferdinand.Gassauer.mail;</author>
+<author>&Ferdinand.Gassauer; &Ferdinand.Gassauer.mail;</author>
 &tradClaudiuCostin; 
 </authorgroup>
 </articleinfo>
 
-<para
->Protocolul <emphasis
->file</emphasis
-> este utilizat de toate aplicaţiile &kde; pentru a afişa fişierele locale. </para>
-<para
->Dacă introduceţi <userinput
-><command
->file:/numefolder</command
-></userinput
-> în &konqueror;, vor fi listate fişierele acelui folder. </para>
+<para>Protocolul <emphasis>file</emphasis> este utilizat de toate aplicaţiile &kde; pentru a afişa fişierele locale. </para>
+<para>Dacă introduceţi <userinput><command>file:/numefolder</command></userinput> în &konqueror;, vor fi listate fişierele acelui folder. </para>
 
 </article>
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/finger.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/finger.docbook
index f506b11e8bd..775027bb45c 100644
--- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/finger.docbook
+++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/finger.docbook
@@ -1,47 +1,24 @@
 <article lang="&language;" id="finger">
-<title
->finger</title>
+<title>finger</title>
 <articleinfo>
 <authorgroup>
-<author
->&Lauri.Watts;&Lauri.Watts.mail;</author>
+<author>&Lauri.Watts;&Lauri.Watts.mail;</author>
 &tradClaudiuCostin; 
 </authorgroup>
 </articleinfo>
 
-<para
->Finger este un program ce afişează informaţii despre utilizatori.</para>
-
-<para
->Dacă este activat pe maşina distantă, puteţi afla numele real al utilizatorului, dacă este logat în acel moment, dacă are mesaje necitite şi conţinutul fişierului <filename
->.plan</filename
-> din folderul personal.</para>
-
-<para
->Finger este în mod normal asociat cu o adresă  utilizator@numeserver, care poate fi sau nu identică cu adresa reală de e-mail a utilizatorului.</para>
-
-<para
->Aproape toţi furnizorii de servicii Internet nu mai permit demult acces finger. Din această cauză nu veţi obţine informaţii utile pentru cei mai mulţi dintre utilizatori.</para>
-
-<para
->Unele persoane utilizează fişierul <filename
->.plan</filename
-> local pentru a stoca cheile <acronym
->PGP</acronym
->, să comunice că sînt în vacanţă şi multe alte felurite informaţii.</para>
-
-<para
->Utilizaţi dispozitivul de I/E finger în acest fel: <userinput
->finger://<replaceable
->utilizator</replaceable
->@<replaceable
->numeserver</replaceable
-></userinput
-></para>
-
-<para
->Citiţi pagina de manual: <ulink url="man:/finger"
->finger</ulink
->. </para>
+<para>Finger este un program ce afişează informaţii despre utilizatori.</para>
+
+<para>Dacă este activat pe maşina distantă, puteţi afla numele real al utilizatorului, dacă este logat în acel moment, dacă are mesaje necitite şi conţinutul fişierului <filename>.plan</filename> din folderul personal.</para>
+
+<para>Finger este în mod normal asociat cu o adresă  utilizator@numeserver, care poate fi sau nu identică cu adresa reală de e-mail a utilizatorului.</para>
+
+<para>Aproape toţi furnizorii de servicii Internet nu mai permit demult acces finger. Din această cauză nu veţi obţine informaţii utile pentru cei mai mulţi dintre utilizatori.</para>
+
+<para>Unele persoane utilizează fişierul <filename>.plan</filename> local pentru a stoca cheile <acronym>PGP</acronym>, să comunice că sînt în vacanţă şi multe alte felurite informaţii.</para>
+
+<para>Utilizaţi dispozitivul de I/E finger în acest fel: <userinput>finger://<replaceable>utilizator</replaceable>@<replaceable>numeserver</replaceable></userinput></para>
+
+<para>Citiţi pagina de manual: <ulink url="man:/finger">finger</ulink>. </para>
 
 </article>
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/fish.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/fish.docbook
index bf5e677035c..b6b3e31d9f5 100644
--- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/fish.docbook
+++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/fish.docbook
@@ -1,96 +1,22 @@
 <article lang="&language;" id="fish">
-<title
->fish</title>
+<title>fish</title>
 <articleinfo>
 <authorgroup>
-<author
->&Joerg.Walter; &Joerg.Walter.mail;</author>
+<author>&Joerg.Walter; &Joerg.Walter.mail;</author>
 &tradClaudiuCostin; 
 </authorgroup>
 
-<date
->2002-06-23</date>
-<releaseinfo
->1.1.1</releaseinfo>
+<date>2002-06-23</date>
+<releaseinfo>1.1.1</releaseinfo>
 
 </articleinfo>
 
-<para
->Vă permite să accesaţi fişierele altui calculator utilizînd un simplu cont de <acronym
->SSH</acronym
-> şi utilitarele &UNIX; standard de pe maşina distantă. În acest fel nu este necesar nici un software special pe server şi obţineţi acces la fişierele acelui calculator ca şi cum ar fi locale (sau ca în <acronym
->NFS</acronym
->, deoarece acesta este mai lent decît accesul local). El utilizează acelaşi protocol ca şi subsistemul <acronym
->VFS</acronym
-> #sh din  <application
->MidnightCommander</application
->.</para>
+<para>Vă permite să accesaţi fişierele altui calculator utilizînd un simplu cont de <acronym>SSH</acronym> şi utilitarele &UNIX; standard de pe maşina distantă. În acest fel nu este necesar nici un software special pe server şi obţineţi acces la fişierele acelui calculator ca şi cum ar fi locale (sau ca în <acronym>NFS</acronym>, deoarece acesta este mai lent decît accesul local). El utilizează acelaşi protocol ca şi subsistemul <acronym>VFS</acronym> #sh din  <application>MidnightCommander</application>.</para>
 
-<para
->Fish ar trebui să funcţioneze cu aproape orice sistem de calcul distant bazat pe un &UNIX; compatibil <acronym
->POSIX</acronym
->. El utilizează comenzile de interpretor <command
->cat</command
->,  <command
->chgrp</command
->, <command
->chmod</command
->, <command
->chown</command
->, <command
->cp</command
->, <command
->dd</command
->, <command
->env</command
->, <command
->expr</command
->, <command
->grep</command
->, <command
->ls</command
->, <command
->mkdir</command
->, <command
->mv</command
->, <command
->rm</command
->, <command
->rmdir</command
->, <command
->sed</command
-> şi <command
->wc</command
->. Fish execută <command
->/bin/sh</command
-> ca interpretor de comenzi asociat şi se aşteaptă să fie un interpretor Bourne (sau compatibil, precum <command
->bash</command
->). Dacă există comenzile <command
->sed</command
-> şi <command
->file</command
->, precum şi fişierul <filename
->/etc/apache/magic</filename
-> cu semnăturile de tipuri &MIME;, acestea for fi folosite. </para>
+<para>Fish ar trebui să funcţioneze cu aproape orice sistem de calcul distant bazat pe un &UNIX; compatibil <acronym>POSIX</acronym>. El utilizează comenzile de interpretor <command>cat</command>,  <command>chgrp</command>, <command>chmod</command>, <command>chown</command>, <command>cp</command>, <command>dd</command>, <command>env</command>, <command>expr</command>, <command>grep</command>, <command>ls</command>, <command>mkdir</command>, <command>mv</command>, <command>rm</command>, <command>rmdir</command>, <command>sed</command> şi <command>wc</command>. Fish execută <command>/bin/sh</command> ca interpretor de comenzi asociat şi se aşteaptă să fie un interpretor Bourne (sau compatibil, precum <command>bash</command>). Dacă există comenzile <command>sed</command> şi <command>file</command>, precum şi fişierul <filename>/etc/apache/magic</filename> cu semnăturile de tipuri &MIME;, acestea for fi folosite. </para>
 
-<para
->Dacă <application
->Perl</application
-> este disponibil pe maşina distantă, va fi utilizat în locul tuturor celorlalte utilitare, cu excepţia comenzilor <command
->env</command
-> şi <command
->/bin/sh</command
->. Cu  <application
->Perl</application
-> operaţiile executate sînt mult mai rapide.</para>
+<para>Dacă <application>Perl</application> este disponibil pe maşina distantă, va fi utilizat în locul tuturor celorlalte utilitare, cu excepţia comenzilor <command>env</command> şi <command>/bin/sh</command>. Cu  <application>Perl</application> operaţiile executate sînt mult mai rapide.</para>
 
-<para
->Fish poate funcţiona chiar şi pe maşini &Windows; dacă sînt instalate utilitare precum cele din <application
->Cygwin</application
->. Toate programele listate mai sus trebuie să fie accesibile prin intermediul variabilei de mediu <envar
->PATH</envar
-> şi interpretorul de comenzi iniţial trebuie să fie în stare să proceseze corect comanda <command
->echo FISH:;/bin/sh</command
->.</para>
+<para>Fish poate funcţiona chiar şi pe maşini &Windows; dacă sînt instalate utilitare precum cele din <application>Cygwin</application>. Toate programele listate mai sus trebuie să fie accesibile prin intermediul variabilei de mediu <envar>PATH</envar> şi interpretorul de comenzi iniţial trebuie să fie în stare să proceseze corect comanda <command>echo FISH:;/bin/sh</command>.</para>
 
 </article>
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/floppy.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/floppy.docbook
index c384c51a3cc..d187bbb032c 100644
--- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/floppy.docbook
+++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/floppy.docbook
@@ -1,69 +1,27 @@
 <article lang="&language;" id="floppy">
-<title
->floppy</title>
+<title>floppy</title>
 <articleinfo>
 <authorgroup>
-<author
->&Alexander.Neundorf; &Alexander.Neundorf.mail;</author>
+<author>&Alexander.Neundorf; &Alexander.Neundorf.mail;</author>
 &tradClaudiuCostin; 
 </authorgroup>
 </articleinfo>
 
-<para
->Dispozitivul de I/E pentru floppy disk vă oferă acces la unităţile de dischetă instalate pe sistemul dumneavoastră. </para>
+<para>Dispozitivul de I/E pentru floppy disk vă oferă acces la unităţile de dischetă instalate pe sistemul dumneavoastră. </para>
 
-<para
->Litera unităţii de dischetă devine primul subdirector în &URL;-ul floppy. Să presupunem că există un fişier <filename
->logo.png</filename
-> pe discheta din unitatea A. În aceste condiţii &URL;-ul va fi <userinput
-><command
->floppy:</command
-><replaceable
->/a/logo.png</replaceable
-></userinput
-> </para>
+<para>Litera unităţii de dischetă devine primul subdirector în &URL;-ul floppy. Să presupunem că există un fişier <filename>logo.png</filename> pe discheta din unitatea A. În aceste condiţii &URL;-ul va fi <userinput><command>floppy:</command><replaceable>/a/logo.png</replaceable></userinput> </para>
 
-<para
->Dacă doriţi să accesaţi unitatea B, comanda <userinput
-><command
->floppy:/b</command
-></userinput
-> o va îndeplini. <command
->floppy:/</command
-> este o scurtătură pentru <command
->floppy:/a</command
->. </para>
+<para>Dacă doriţi să accesaţi unitatea B, comanda <userinput><command>floppy:/b</command></userinput> o va îndeplini. <command>floppy:/</command> este o scurtătură pentru <command>floppy:/a</command>. </para>
 
-<note
-><para
->Observaţie: <command
->floppy:/logo.png</command
-> înseamnă că aveţi o unitatea de dischetă cu numele <filename
->logo.png</filename
->.</para
-></note>
+<note><para>Observaţie: <command>floppy:/logo.png</command> înseamnă că aveţi o unitatea de dischetă cu numele <filename>logo.png</filename>.</para></note>
 
-<para
->Pentru a-l utiliza, trebuie să aveţi instalat pachetul "mtools" şi subsistemul de I/E să suporte tot ce suportă şi diferitele utilitare "mtools". Nu trebuie să montaţi dischetele, ci pur şi simplu să introduceţi <userinput
->floppy:/</userinput
-> în orice aplicaţie &kde; 3.x şi veţi putea citi şi scrie dischete.</para>
+<para>Pentru a-l utiliza, trebuie să aveţi instalat pachetul "mtools" şi subsistemul de I/E să suporte tot ce suportă şi diferitele utilitare "mtools". Nu trebuie să montaţi dischetele, ci pur şi simplu să introduceţi <userinput>floppy:/</userinput> în orice aplicaţie &kde; 3.x şi veţi putea citi şi scrie dischete.</para>
 
-<para
->Merge şi cu memorii flash USB, unităţi ZIP şi JAZ. De exemplu, utilizaţi <command
->floppy:/u</command
-> pentru memorii USB şi <command
->floppy:/z</command
-> pentru discul ZIP. Pentru ca operaţiile de mai înainte să meargă, s-ar putea să fie necesar să editaţi fişierul <filename
->/etc/mtools</filename
->. Citiţi documentaţia asociată. </para>
+<para>Merge şi cu memorii flash USB, unităţi ZIP şi JAZ. De exemplu, utilizaţi <command>floppy:/u</command> pentru memorii USB şi <command>floppy:/z</command> pentru discul ZIP. Pentru ca operaţiile de mai înainte să meargă, s-ar putea să fie necesar să editaţi fişierul <filename>/etc/mtools</filename>. Citiţi documentaţia asociată. </para>
 
-<para
->Acest subsistem de I/E vă oferă acces de citire şi scriere la unitatea de dischetă, dar nu simultan. Deşi puteţi citi şi scrie pe dischetă în aceeaşi sesiune, citirea şi scrierea trebuie să fie una după cealaltă, şi nu în acelaşi timp.</para>
+<para>Acest subsistem de I/E vă oferă acces de citire şi scriere la unitatea de dischetă, dar nu simultan. Deşi puteţi citi şi scrie pe dischetă în aceeaşi sesiune, citirea şi scrierea trebuie să fie una după cealaltă, şi nu în acelaşi timp.</para>
 
-<para
->Autor: Alexander Neundorf <email
->neundorf@kde.org</email
-></para>
+<para>Autor: Alexander Neundorf <email>neundorf@kde.org</email></para>
 
 </article>
 
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/ftp.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/ftp.docbook
index 50945e3c61c..5ef2aee49a2 100644
--- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/ftp.docbook
+++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/ftp.docbook
@@ -1,41 +1,23 @@
 <article id="ftp">
-<title
->&FTP;</title>
+<title>&FTP;</title>
 <articleinfo>
 <authorgroup>
-<author
->&Lauri.Watts; &Lauri.Watts.mail;</author>
+<author>&Lauri.Watts; &Lauri.Watts.mail;</author>
 &tradClaudiuCostin; 
 </authorgroup>
 </articleinfo>
 
-<para
->&FTP; este un serviciu Internet utilizat la transferul datelor de pe discul unui calculator pe discul altuia, indiferent de sistemul de operare. </para>
+<para>&FTP; este un serviciu Internet utilizat la transferul datelor de pe discul unui calculator pe discul altuia, indiferent de sistemul de operare. </para>
 
-<para
->Similar cu alte aplicaţii Internet, &FTP; utilizează o arhitectură client-server &mdash; un utilizator invocă un program &FTP; de pe un calculator, îi indică să se conecteze la un calculator distant şi apoi cere transferul unuia sau mai multor fişiere. Programul &FTP; local devine un client ce utilizează <acronym
->TCP</acronym
-> pentru a contacta un program &FTP; server de pe maşina distantă. La fiecare cerere a utilizatorului pentru transferul unui fişier, clientul şi serverul cooperează pentru a trimite o copie a fişierului prin Internet. </para>
+<para>Similar cu alte aplicaţii Internet, &FTP; utilizează o arhitectură client-server &mdash; un utilizator invocă un program &FTP; de pe un calculator, îi indică să se conecteze la un calculator distant şi apoi cere transferul unuia sau mai multor fişiere. Programul &FTP; local devine un client ce utilizează <acronym>TCP</acronym> pentru a contacta un program &FTP; server de pe maşina distantă. La fiecare cerere a utilizatorului pentru transferul unui fişier, clientul şi serverul cooperează pentru a trimite o copie a fişierului prin Internet. </para>
 
-<para
->Serverele &FTP; care oferă <quote
->&FTP; anonim</quote
-> permit oricărui utilizator,  nu numai utilizatorilor cu conturi pe acea maşină, să navigheze prin arhivele <quote
->ftp</quote
-> şi să transfere fişiere. Unele servere &FTP; sînt configurare să permită utilizatorilor să pună fişiere. </para>
+<para>Serverele &FTP; care oferă <quote>&FTP; anonim</quote> permit oricărui utilizator,  nu numai utilizatorilor cu conturi pe acea maşină, să navigheze prin arhivele <quote>ftp</quote> şi să transfere fişiere. Unele servere &FTP; sînt configurare să permită utilizatorilor să pună fişiere. </para>
 
-<para
->&FTP; este de obicei utilizat pentru a accesa informaţii şi a obţine software stocat în fişiere aflate în arhivele &FTP; din întreaga lume. </para>
+<para>&FTP; este de obicei utilizat pentru a accesa informaţii şi a obţine software stocat în fişiere aflate în arhivele &FTP; din întreaga lume. </para>
 
 
-<para
->Sursă: Parafrazat după <ulink url="http://tlc.nlm.nih.gov/resources/tutorials/internetdistlrn/ftpdef.htm"
-> http://tlc.nlm.nih.gov/resources/tutorials/internetdistlrn/ftpdef.htm</ulink
-> </para>
+<para>Sursă: Parafrazat după <ulink url="http://tlc.nlm.nih.gov/resources/tutorials/internetdistlrn/ftpdef.htm"> http://tlc.nlm.nih.gov/resources/tutorials/internetdistlrn/ftpdef.htm</ulink> </para>
 
-<para
->Citiţi pagina de manual: <ulink url="man:/ftp"
->ftp</ulink
->.</para>
+<para>Citiţi pagina de manual: <ulink url="man:/ftp">ftp</ulink>.</para>
 
 </article>
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/gopher.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/gopher.docbook
index ae54f86d4d0..15f81d505ae 100644
--- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/gopher.docbook
+++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/gopher.docbook
@@ -1,35 +1,17 @@
 <article lang="&language;" id="gopher">
-<title
->gopher</title>
+<title>gopher</title>
 <articleinfo>
 <authorgroup>
-<author
->&Lauri.Watts; &Lauri.Watts.mail;</author>
+<author>&Lauri.Watts; &Lauri.Watts.mail;</author>
 &tradClaudiuCostin; 
 </authorgroup>
 </articleinfo>
 
-<para
-><command
->gopher</command
-> s-a născut ca un serviciu de informaţii distribuit de campus la Universitatea Minnesota. Gopher permite utilizatorului să acceseze informaţii de pe serverele Gopher ce rulează pe maşini din Internet.</para>
+<para><command>gopher</command> s-a născut ca un serviciu de informaţii distribuit de campus la Universitatea Minnesota. Gopher permite utilizatorului să acceseze informaţii de pe serverele Gopher ce rulează pe maşini din Internet.</para>
 
-<para
->Gopher este un serviciu Internet de navigare care utilizează o interfaţă bazată pe meniuri. Utilizatorii selectează informaţii din meniuri care pot returna alt meniu sau să afişeze un fişier text. Un item poate exista pe serverul unde a avut loc interogarea sau poate fi pe un alt server Gopher (sau altă maşină gazdă). Gopher poate <quote
->tunela</quote
-> din alt Gopher fără ca utilizatorul să ştie că serverul şi/sau maşina gazdă sînt altele. Gopher ascunde utilizatorului locaţia exactă a calculatoarelor, oferind <quote
->iluzia</quote
-> unui singur set larg de meniuri interconectate. </para>
+<para>Gopher este un serviciu Internet de navigare care utilizează o interfaţă bazată pe meniuri. Utilizatorii selectează informaţii din meniuri care pot returna alt meniu sau să afişeze un fişier text. Un item poate exista pe serverul unde a avut loc interogarea sau poate fi pe un alt server Gopher (sau altă maşină gazdă). Gopher poate <quote>tunela</quote> din alt Gopher fără ca utilizatorul să ştie că serverul şi/sau maşina gazdă sînt altele. Gopher ascunde utilizatorului locaţia exactă a calculatoarelor, oferind <quote>iluzia</quote> unui singur set larg de meniuri interconectate. </para>
 
-<para
->Gopher permite utilizatorului să înregistreze locaţia unui item într-un <quote
->semn de carte</quote
-> oferindu-i posibilitatea să urmeze direct <quote
->semnul de carte</quote
-> către un item particular fără căutare în sistemul de meniuri. Meniurile Gopher nu sînt standardizate, astfel încît fiecare server are nota lui particulară. </para>
+<para>Gopher permite utilizatorului să înregistreze locaţia unui item într-un <quote>semn de carte</quote> oferindu-i posibilitatea să urmeze direct <quote>semnul de carte</quote> către un item particular fără căutare în sistemul de meniuri. Meniurile Gopher nu sînt standardizate, astfel încît fiecare server are nota lui particulară. </para>
 
-<para
->Sursă: <ulink url="http://tlc.nlm.nih.gov/resources/tutorials/internetdistlrn/gophrdef.htm"
-> http://tlc.nlm.nih.gov/resources/tutorials/internetdistlrn/gophrdef.htm</ulink
-> </para>
+<para>Sursă: <ulink url="http://tlc.nlm.nih.gov/resources/tutorials/internetdistlrn/gophrdef.htm"> http://tlc.nlm.nih.gov/resources/tutorials/internetdistlrn/gophrdef.htm</ulink> </para>
 </article>
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/gzip.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/gzip.docbook
index 6bc331ccc0f..e928df63f06 100644
--- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/gzip.docbook
+++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/gzip.docbook
@@ -1,37 +1,20 @@
 <article lang="&language;" id="gzip">
-<title
->gzip</title>
+<title>gzip</title>
 <articleinfo>
 <authorgroup>
-<author
->&Lauri.Watts; &Lauri.Watts.mail;</author>
+<author>&Lauri.Watts; &Lauri.Watts.mail;</author>
 &tradClaudiuCostin; 
 </authorgroup>
 </articleinfo>
 
-<para
-><command
->gzip</command
-> este un program de compresie</para>
+<para><command>gzip</command> este un program de compresie</para>
 
-<para
->Dispozitivul de I/E gzip nu este direct utilizabil, scopul lui fiind acela de filtru. De exemplu subsistemul de I/E tar poate filtra un fişier prin subsistemul gzip pentru a afişa conţinutul un fişier <literal role="extension"
->tar.gz</literal
-> direct într-o fereastră &konqueror;.</para>
+<para>Dispozitivul de I/E gzip nu este direct utilizabil, scopul lui fiind acela de filtru. De exemplu subsistemul de I/E tar poate filtra un fişier prin subsistemul gzip pentru a afişa conţinutul un fişier <literal role="extension">tar.gz</literal> direct într-o fereastră &konqueror;.</para>
 
-<para
->Dacă în &konqueror; daţi clic pe un fişier comprimat cu extensia <literal role="extension"
->gz</literal
->, acest dispozitiv de I/E este utilizat pentru a-l decomprima şi afişa ca fişier normal (necomprimat).</para>
+<para>Dacă în &konqueror; daţi clic pe un fişier comprimat cu extensia <literal role="extension">gz</literal>, acest dispozitiv de I/E este utilizat pentru a-l decomprima şi afişa ca fişier normal (necomprimat).</para>
 
-<para
->Dacă sînteţi programator şi doriţi să folosiţi filtrul "gzip", la adresa <ulink url="http://developer.kde.org"
->http://developer.kde.org</ulink
-> puteţi găsi documentaţie despre utilizarea dispozitivelor de I/E.</para>
+<para>Dacă sînteţi programator şi doriţi să folosiţi filtrul "gzip", la adresa <ulink url="http://developer.kde.org">http://developer.kde.org</ulink> puteţi găsi documentaţie despre utilizarea dispozitivelor de I/E.</para>
 
-<para
->Citiţi pagina de manual: <ulink url="man:/gzip"
->gzip</ulink
->. </para>
+<para>Citiţi pagina de manual: <ulink url="man:/gzip">gzip</ulink>. </para>
 
 </article>
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/help.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/help.docbook
index 67f6a6f5d10..2673903303e 100644
--- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/help.docbook
+++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/help.docbook
@@ -1,19 +1,13 @@
 <article lang="&language;" id="help">
-<title
->help</title>
+<title>help</title>
 <articleinfo>
 <authorgroup>
-<author
->&Ferdinand.Gassauer;&Ferdinand.Gassauer.mail;</author>
+<author>&Ferdinand.Gassauer;&Ferdinand.Gassauer.mail;</author>
 &tradClaudiuCostin; 
 </authorgroup>
 </articleinfo>
 
-<para
->Sistemul de ajutor &kde; </para>
-<para
->Vedeţi <ulink url="help:/"
->Centrul de Ajutor &kde;</ulink
->. </para>
+<para>Sistemul de ajutor &kde; </para>
+<para>Vedeţi <ulink url="help:/">Centrul de Ajutor &kde;</ulink>. </para>
 
 </article>
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/http.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/http.docbook
index eaa3478086f..c213e9f96d4 100644
--- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/http.docbook
+++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/http.docbook
@@ -1,42 +1,18 @@
 <article lang="&language;" id="http">
-<title
->http</title>
+<title>http</title>
 <articleinfo>
 <authorgroup>
-<author
->&Lauri.Watts; &Lauri.Watts.mail;</author>
+<author>&Lauri.Watts; &Lauri.Watts.mail;</author>
 &tradClaudiuCostin; 
 </authorgroup>
 </articleinfo>
 
-<para
-><acronym
->http</acronym
-> înseamnă <emphasis
->H</emphasis
->yper<emphasis
->T</emphasis
->ext <emphasis
->T</emphasis
->ransfer <emphasis
->P</emphasis
->rotocol.</para>
+<para><acronym>http</acronym> înseamnă <emphasis>H</emphasis>yper<emphasis>T</emphasis>ext <emphasis>T</emphasis>ransfer <emphasis>P</emphasis>rotocol.</para>
 
-<para
->Dispozitivul de I/E http este utilizat de toate aplicaţiile &kde; pentru a controla conexiunile către serverele HTTP, adică web. Cea mai utilizată funcţie este cea de vizualizare a paginilor HTML în navigatorul web &konqueror;.</para>
+<para>Dispozitivul de I/E http este utilizat de toate aplicaţiile &kde; pentru a controla conexiunile către serverele HTTP, adică web. Cea mai utilizată funcţie este cea de vizualizare a paginilor HTML în navigatorul web &konqueror;.</para>
 
-<para
->Îl puteţi utiliza în &konqueror; introducînd un  <acronym
->URL</acronym
-> de genul <userinput
->http://<replaceable
->www.kde.org</replaceable
-></userinput
->.</para>
+<para>Îl puteţi utiliza în &konqueror; introducînd un  <acronym>URL</acronym> de genul <userinput>http://<replaceable>www.kde.org</replaceable></userinput>.</para>
 
-<para
->Citiţi pagina de manual: <ulink url="man:/http"
->http</ulink
->. </para>
+<para>Citiţi pagina de manual: <ulink url="man:/http">http</ulink>. </para>
 
 </article>
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/https.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/https.docbook
index b8a98d5d0c9..28b1f7c01a0 100644
--- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/https.docbook
+++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/https.docbook
@@ -1,20 +1,13 @@
 <article lang="&language;" id="https">
-<title
->https</title>
+<title>https</title>
 <articleinfo>
 <authorgroup>
-<author
->&Ferdinand.Gassauer; &Ferdinand.Gassauer.mail;</author>
+<author>&Ferdinand.Gassauer; &Ferdinand.Gassauer.mail;</author>
 &tradClaudiuCostin; 
 </authorgroup>
 </articleinfo>
-<para
->HTTPS reprezintă <ulink url="help:/tdeioslave/http.html"
->HTTP</ulink
-> încapsulat într-un flux SSL/TLS. </para>
-<para
->SSL înseamnă protocolul Secure Sockets Layer, un protocol de securitate care asigură comunicaţii confidenţiale prin Internet. El permite aplicaţiilor client/server să comunice în aşa fel încît să fie evitată interceptarea, modificarea sau falsificarea mesajelor. </para>
-<para
->TLS este un acronim pentru Transport Layer Security. </para>
+<para>HTTPS reprezintă <ulink url="help:/tdeioslave/http.html">HTTP</ulink> încapsulat într-un flux SSL/TLS. </para>
+<para>SSL înseamnă protocolul Secure Sockets Layer, un protocol de securitate care asigură comunicaţii confidenţiale prin Internet. El permite aplicaţiilor client/server să comunice în aşa fel încît să fie evitată interceptarea, modificarea sau falsificarea mesajelor. </para>
+<para>TLS este un acronim pentru Transport Layer Security. </para>
 
 </article>
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/imap.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/imap.docbook
index 0c8607aa00d..7e1e9a7e9fd 100644
--- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/imap.docbook
+++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/imap.docbook
@@ -1,30 +1,20 @@
 <article lang="&language;" id="imap">
-<title
->imap</title>
+<title>imap</title>
 <articleinfo>
 <authorgroup>
-<author
->&Michael.Haeckel; &Michael.Haeckel.mail;</author>
+<author>&Michael.Haeckel; &Michael.Haeckel.mail;</author>
 &tradClaudiuCostin; 
 </authorgroup>
  
-<date
->2001-08-07</date>
+<date>2001-08-07</date>
 
  
 </articleinfo>
 
-<para
->Protocolul IMAP4rev1 (Internet Message Access Protocol) permite accesul la mesaje din foldere de mail de pe un server. Spre deosebire de POP3, care este proiectat pentru a transfera şi şterge e-mail-urile de pe server, scopul IMAP este de a le stoca pe toate pe server şi să poată fi accesate din orice loc. Mesajele pot fi stocate pe server, transferate sau mutate între foldere.</para>
+<para>Protocolul IMAP4rev1 (Internet Message Access Protocol) permite accesul la mesaje din foldere de mail de pe un server. Spre deosebire de POP3, care este proiectat pentru a transfera şi şterge e-mail-urile de pe server, scopul IMAP este de a le stoca pe toate pe server şi să poată fi accesate din orice loc. Mesajele pot fi stocate pe server, transferate sau mutate între foldere.</para>
 
-<para
->Acest modul este deocamdată utilizat de KMail, dar îl puteţi utiliza şi în orice altă aplicaţie KDE ce utilizează subsistemele de I/E.</para>
+<para>Acest modul este deocamdată utilizat de KMail, dar îl puteţi utiliza şi în orice altă aplicaţie KDE ce utilizează subsistemele de I/E.</para>
 
-<para
->De exemplu, în &konqueror;, pur şi simplu scrieţi <userinput
->imap://utilizator@nume.server.email/</userinput
-> pentru a lista folderele IMAP. Puteţi manipula folderele şi e-mail-urile în acelaşi mod în care lucraţi cu folderele şi fişierele din sistemul de fişiere local. URL-urile IMAP sînt definite în documentul <ulink url="http://www.ietf.org/rfc/rfc2192.txt?number=2192"
->RFC 2192</ulink
->. </para>
+<para>De exemplu, în &konqueror;, pur şi simplu scrieţi <userinput>imap://utilizator@nume.server.email/</userinput> pentru a lista folderele IMAP. Puteţi manipula folderele şi e-mail-urile în acelaşi mod în care lucraţi cu folderele şi fişierele din sistemul de fişiere local. URL-urile IMAP sînt definite în documentul <ulink url="http://www.ietf.org/rfc/rfc2192.txt?number=2192">RFC 2192</ulink>. </para>
 
 </article>
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/imaps.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/imaps.docbook
index 6006c2ba600..0491984dee9 100644
--- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/imaps.docbook
+++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/imaps.docbook
@@ -1,22 +1,16 @@
 <article lang="&language;" id="imaps">
-<title
->imaps</title>
+<title>imaps</title>
 <articleinfo>
 <authorgroup>
-<author
->&Michael.Haeckel; &Michael.Haeckel.mail;</author>
+<author>&Michael.Haeckel; &Michael.Haeckel.mail;</author>
 &tradClaudiuCostin; 
 </authorgroup>
  
-<date
->2001-08-07</date>
+<date>2001-08-07</date>
  
  
 </articleinfo>
 
-<para
->IMAPS este protocolul <ulink url="help:/tdeioslave/imap.html"
->IMAP</ulink
-> criptat cu SSL.</para>
+<para>IMAPS este protocolul <ulink url="help:/tdeioslave/imap.html">IMAP</ulink> criptat cu SSL.</para>
 
 </article>
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/index.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/index.docbook
index 2ff0ca7fb2e..b050715df26 100644
--- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/index.docbook
+++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/index.docbook
@@ -23,8 +23,7 @@
 <!ENTITY tdeio-mailto SYSTEM "mailto.docbook">
 <!ENTITY tdeio-mac SYSTEM "mac.docbook">
 <!ENTITY tdeio-man SYSTEM "man.docbook">
-<!ENTITY tdeio-mrml SYSTEM "mrml.docbook"
-> <!-- post release, put this in the right module -->
+<!ENTITY tdeio-mrml SYSTEM "mrml.docbook"> <!-- post release, put this in the right module -->
 <!ENTITY tdeio-news SYSTEM "news.docbook">
 <!ENTITY tdeio-nfs SYSTEM "nfs.docbook">
 <!ENTITY tdeio-nntp SYSTEM "nntp.docbook">
@@ -41,26 +40,14 @@
 <!ENTITY tdeio-thumbnail SYSTEM "thumbnail.docbook">
 <!ENTITY tdeio-webdav SYSTEM "webdav.docbook">
 <!ENTITY tdeio-webdavs SYSTEM "webdavs.docbook">
-<!ENTITY tdeprint "<application
->TDEPrint</application
->">
-<!ENTITY Ferdinand.Gassauer '<personname
-><firstname
->Ferdinand</firstname
-><surname
->Gassauer</surname
-></personname
->'>
-<!ENTITY Ferdinand.Gassauer.mail '<email
->f.gassauer@aon.at</email
->'>
+<!ENTITY tdeprint "<application>TDEPrint</application>">
+<!ENTITY Ferdinand.Gassauer '<personname><firstname>Ferdinand</firstname><surname>Gassauer</surname></personname>'>
+<!ENTITY Ferdinand.Gassauer.mail '<email>f.gassauer@aon.at</email>'>
 <!ENTITY % addindex "IGNORE">
-<!ENTITY % Romanian "INCLUDE"
-> <!-- change language only here -->
+<!ENTITY % Romanian "INCLUDE"> <!-- change language only here -->
 ]>
 
 <part lang="&language;">
-<title
->Dispozitive de I/E</title>
+<title>Dispozitive de I/E</title>
 &tdeio-bzip; &tdeio-bzip2; &tdeio-cgi; &tdeio-data; &tdeio-file; &tdeio-finger; &tdeio-fish; &tdeio-floppy; &tdeio-ftp; &tdeio-gopher; &tdeio-gzip; &tdeio-help; &tdeio-http; &tdeio-https; &tdeio-imap; &tdeio-imaps; &tdeio-info; &tdeio-lan; &tdeio-ldap; &tdeio-mailto; &tdeio-mac; &tdeio-man; &tdeio-mrml; &tdeio-news; &tdeio-nfs; &tdeio-nntp; &tdeio-pop3; &tdeio-pop3s; &tdeio-print; &tdeio-rlan; &tdeio-rlogin; &tdeio-sftp; &tdeio-smb; &tdeio-smtp; &tdeio-tar; &tdeio-telnet; &tdeio-thumbnail; &tdeio-webdav; &tdeio-webdavs; </part>
 
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/info.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/info.docbook
index d9210f034e7..bea4b09eb61 100644
--- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/info.docbook
+++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/info.docbook
@@ -1,44 +1,22 @@
 <article lang="&language;" id="info">
-<title
->info</title>
+<title>info</title>
 <articleinfo>
 <authorgroup>
-<author
->&Lauri.Watts; &Lauri.Watts.mail;</author>
+<author>&Lauri.Watts; &Lauri.Watts.mail;</author>
 &tradClaudiuCostin; 
 </authorgroup>
 </articleinfo>
 
-<para
->Info reprezintă un mod de a prezenta documentaţia. Documentele sînt într-un format numit texinfo şi pot fi citite la linia de comandă de către programul numit <command
->info</command
->.</para>
+<para>Info reprezintă un mod de a prezenta documentaţia. Documentele sînt într-un format numit texinfo şi pot fi citite la linia de comandă de către programul numit <command>info</command>.</para>
 
-<para
->Dispozitivul de I/E Info vă permite să citiţi în &konqueror; paginile info instalate pe sistemul dumneavoastră. Îl puteţi utiliza cu uşurinţă astfel:</para>
+<para>Dispozitivul de I/E Info vă permite să citiţi în &konqueror; paginile info instalate pe sistemul dumneavoastră. Îl puteţi utiliza cu uşurinţă astfel:</para>
 
-<screen
-><userinput
-><command
->info:/</command
->gcc</userinput
-></screen>
+<screen><userinput><command>info:/</command>gcc</userinput></screen>
 
-<para
->Această comandă vă va afişa nodul rădăcină al documentaţiei Info pentru compilatorul <command
->gcc</command
->.</para>
+<para>Această comandă vă va afişa nodul rădăcină al documentaţiei Info pentru compilatorul <command>gcc</command>.</para>
 
-<para
->Info este un înlocuitor <acronym
->GNU</acronym
-> pentru <command
->man</command
->, dar nu este larg utilizat în afara software-ului <acronym
->GNU</acronym
->.</para>
+<para>Info este un înlocuitor <acronym>GNU</acronym> pentru <command>man</command>, dar nu este larg utilizat în afara software-ului <acronym>GNU</acronym>.</para>
 
-<para
->Din &khelpcenter; puteţi naviga cu uşurinţă prin documentaţia Info instalată în sistem sau puteţi utiliza subsistemul de I/E direct din &konqueror; sau din mini-linia de comandă.</para>
+<para>Din &khelpcenter; puteţi naviga cu uşurinţă prin documentaţia Info instalată în sistem sau puteţi utiliza subsistemul de I/E direct din &konqueror; sau din mini-linia de comandă.</para>
 
 </article>
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/lan.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/lan.docbook
index e496c757e1a..fb8bae62b73 100644
--- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/lan.docbook
+++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/lan.docbook
@@ -1,39 +1,16 @@
 <article lang="&language;" id="lan">
-<title
->lan</title>
+<title>lan</title>
 <articleinfo>
 <authorgroup>
-<author
->&Ferdinand.Gassauer; &Ferdinand.Gassauer.mail;</author>
+<author>&Ferdinand.Gassauer; &Ferdinand.Gassauer.mail;</author>
 &tradClaudiuCostin; 
 </authorgroup>
 </articleinfo>
 
-<para
->Acest protocol intenţionează să ofere un fel de <quote
->vecinătate de reţea</quote
->, dar bazată numai pe stiva de protocoale TCP/IP şi cu posibilitatea de a utiliza şi alte protocoale în afară de <acronym
->SMB</acronym
->.</para>
+<para>Acest protocol intenţionează să ofere un fel de <quote>vecinătate de reţea</quote>, dar bazată numai pe stiva de protocoale TCP/IP şi cu posibilitatea de a utiliza şi alte protocoale în afară de <acronym>SMB</acronym>.</para>
 
-<para
->Subsistemul de I/E lan poate utiliza &FTP;, &HTTP;, <acronym
->SMB</acronym
->, <acronym
->NFS</acronym
-> şi <acronym
->FISH</acronym
->.</para>
+<para>Subsistemul de I/E lan poate utiliza &FTP;, &HTTP;, <acronym>SMB</acronym>, <acronym>NFS</acronym> şi <acronym>FISH</acronym>.</para>
 
-<para
->Trebuie mai întîi configurat din &kcontrol;, <menuchoice
-><guimenu
->Reţea</guimenu
-><guimenuitem
->Răsfoire LAN</guimenuitem
-> </menuchoice
->. Pentru mai multe informaţii citiţi <ulink url="help:/lisa"
->manualul Răsfoire LAN</ulink
->.</para>
+<para>Trebuie mai întîi configurat din &kcontrol;, <menuchoice><guimenu>Reţea</guimenu><guimenuitem>Răsfoire LAN</guimenuitem> </menuchoice>. Pentru mai multe informaţii citiţi <ulink url="help:/lisa">manualul Răsfoire LAN</ulink>.</para>
 
 </article>
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/ldap.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/ldap.docbook
index 916e18f63c1..adaa71d0942 100644
--- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/ldap.docbook
+++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/ldap.docbook
@@ -1,32 +1,18 @@
 <article lang="&language;" id="ldap">
-<title
->ldap</title>
+<title>ldap</title>
 <articleinfo>
 <authorgroup>
-<author
->&Lauri.Watts; &Lauri.Watts.mail;</author>
+<author>&Lauri.Watts; &Lauri.Watts.mail;</author>
 &tradClaudiuCostin; 
 </authorgroup>
 </articleinfo>
 
-<para
-><acronym
->ldap</acronym
-> este un protocol simplu de acces la un director de informaţii (Lightweight Directory Access Protocol). El oferă acces la un director X.500 sau un server <acronym
->LDAP</acronym
-> de sine-stătător.</para>
+<para><acronym>ldap</acronym> este un protocol simplu de acces la un director de informaţii (Lightweight Directory Access Protocol). El oferă acces la un director X.500 sau un server <acronym>LDAP</acronym> de sine-stătător.</para>
 
-<para
->Puteţi utiliza dispozitivul de I/E ldap după cum urmează:</para>
+<para>Puteţi utiliza dispozitivul de I/E ldap după cum urmează:</para>
 
-<para
-><userinput
->ldap://maşină:port/ou=Organizaţie,o=where,c=ro??sub</userinput
-> pentru o interogare în sub-arbore</para>
+<para><userinput>ldap://maşină:port/ou=Organizaţie,o=where,c=ro??sub</userinput> pentru o interogare în sub-arbore</para>
 
-<para
->sau <userinput
->ldap://maşină:port/cn=MM,ou=Organizaţie,o=where,c=ro??base</userinput
-> pentru a ramură completă.</para>
+<para>sau <userinput>ldap://maşină:port/cn=MM,ou=Organizaţie,o=where,c=ro??base</userinput> pentru a ramură completă.</para>
 
 </article>
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/mac.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/mac.docbook
index c566f35a674..de2dee7acb1 100644
--- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/mac.docbook
+++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/mac.docbook
@@ -1,63 +1,23 @@
 <article lang="&language;" id="mac">
-<title
->mac</title>
+<title>mac</title>
 <articleinfo>
 <authorgroup>
-<author
-><personname
-><firstname
->Johnathan</firstname
-><surname
->Riddell</surname
-></personname
-><email
->jr@jriddell.org</email
-> </author>
+<author><personname><firstname>Johnathan</firstname><surname>Riddell</surname></personname><email>jr@jriddell.org</email> </author>
 &tradClaudiuCostin; 
 </authorgroup>
 </articleinfo>
 
-<para
->Subsistemul de I/E mac vă permite să citiţi partiţii HFS+ direct din &konqueror; sau orice alt dialog de fişiere &kde;. El utilizează <ulink url="http://www.google.com/search?hl=en&amp;q=hfsplus+utils"
->utilitarele hfsplus</ulink
-> şi de aceea trebuie să le aveţi instalate pentru a-l putea utiliza.</para>
-
-<para
->Scrieţi <userinput
->mac:/</userinput
-> în &konqueror; şi ar trebui să vedeţi conţinutul partiţiei &MacOS;. Dacă aţi mai utilizat tdeio-mac pînă acum, probabil veţi primi un mesaj de eroare că nu aţi specificat partiţia corespunzătoare. Introduceţi ceva în genul <userinput
->mac:/<option
->?dev=/dev/hda2</option
-></userinput
-> pentru a specifica partiţia. Dacă nu ştiţi care e partiţia &MacOS;, puteţi face încercări schimbînd hda2 la hda3 şi aşa mai departe. Eventual puteţi utiliza comanda "print" a utilitarului <command
->mac-fdisk</command
->. Această partiţie va fi utilizată data următoare astfel că nu trebuie să o specificaţi de fiecare dată.</para>
-
-<para
-><application
->Utilitarele hfsplus</application
-> vă permit să afişaţi fişiere şi să copiaţi date de pe partiţiile HFS+, dar nu puteţi copia date pe ele sau să modificaţi numele fişierelor.</para>
-
-<para
->HFS+ de fapt ţine cont de două fişiere pentru fiecare pe care îl vedeţi (numite părţi): o parte resursă şi o parte date. Modul implicit de copiere nativ este de date brute, ceea ce înseamnă că este copiată numai partea de date. Dacă nu specificaţi altfel, fişierele text sînt copiate în mod text (la fel ca formatul brut, dar se modifică terminatorul de linie la cel &UNIX; şi sînt eliminate unele caractere suplimentare). Cu altă cerere puteţi copia fişierele în format Mac Binary II, să specificaţi format text sau brut: <userinput
->mac:/<option
->fişierul-meu?mode=b</option
-></userinput
-> sau <userinput
->mac:/<option
->fişierul-meu?mode=t</option
-></userinput
->. Pentru mai multe informaţii citiţi pagina de manual <command
->hpcopy</command
->.</para>
-
-<para
->Trebuie să aveţi permisiuni pentru a citi partiţia HFS+. Modul în care obţineţi aceste drepturi depinde de distribuţia dumneavoastră. </para>
-
-<para
->Dintr-un anumit motiv unele foldere din &MacOS; se termină într-un caracter asemănător cu un <quote
->f</quote
-> cu coadă lungă. Se pare că acest lucru dă peste cap hfstools.</para>
+<para>Subsistemul de I/E mac vă permite să citiţi partiţii HFS+ direct din &konqueror; sau orice alt dialog de fişiere &kde;. El utilizează <ulink url="http://www.google.com/search?hl=en&amp;q=hfsplus+utils">utilitarele hfsplus</ulink> şi de aceea trebuie să le aveţi instalate pentru a-l putea utiliza.</para>
+
+<para>Scrieţi <userinput>mac:/</userinput> în &konqueror; şi ar trebui să vedeţi conţinutul partiţiei &MacOS;. Dacă aţi mai utilizat tdeio-mac pînă acum, probabil veţi primi un mesaj de eroare că nu aţi specificat partiţia corespunzătoare. Introduceţi ceva în genul <userinput>mac:/<option>?dev=/dev/hda2</option></userinput> pentru a specifica partiţia. Dacă nu ştiţi care e partiţia &MacOS;, puteţi face încercări schimbînd hda2 la hda3 şi aşa mai departe. Eventual puteţi utiliza comanda "print" a utilitarului <command>mac-fdisk</command>. Această partiţie va fi utilizată data următoare astfel că nu trebuie să o specificaţi de fiecare dată.</para>
+
+<para><application>Utilitarele hfsplus</application> vă permit să afişaţi fişiere şi să copiaţi date de pe partiţiile HFS+, dar nu puteţi copia date pe ele sau să modificaţi numele fişierelor.</para>
+
+<para>HFS+ de fapt ţine cont de două fişiere pentru fiecare pe care îl vedeţi (numite părţi): o parte resursă şi o parte date. Modul implicit de copiere nativ este de date brute, ceea ce înseamnă că este copiată numai partea de date. Dacă nu specificaţi altfel, fişierele text sînt copiate în mod text (la fel ca formatul brut, dar se modifică terminatorul de linie la cel &UNIX; şi sînt eliminate unele caractere suplimentare). Cu altă cerere puteţi copia fişierele în format Mac Binary II, să specificaţi format text sau brut: <userinput>mac:/<option>fişierul-meu?mode=b</option></userinput> sau <userinput>mac:/<option>fişierul-meu?mode=t</option></userinput>. Pentru mai multe informaţii citiţi pagina de manual <command>hpcopy</command>.</para>
+
+<para>Trebuie să aveţi permisiuni pentru a citi partiţia HFS+. Modul în care obţineţi aceste drepturi depinde de distribuţia dumneavoastră. </para>
+
+<para>Dintr-un anumit motiv unele foldere din &MacOS; se termină într-un caracter asemănător cu un <quote>f</quote> cu coadă lungă. Se pare că acest lucru dă peste cap hfstools.</para>
 
 </article>
 
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/mailto.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/mailto.docbook
index 5970735b5c7..e0ab888d1d9 100644
--- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/mailto.docbook
+++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/mailto.docbook
@@ -1,22 +1,12 @@
 <article lang="&language;" id="mailto">
-<title
->mailto</title>
+<title>mailto</title>
 <articleinfo>
 <authorgroup>
-<author
->&Ferdinand.Gassauer; &Ferdinand.Gassauer.mail;</author>
+<author>&Ferdinand.Gassauer; &Ferdinand.Gassauer.mail;</author>
 &tradClaudiuCostin; 
 </authorgroup>
 </articleinfo>
-<para
->Dispozitivul de I/E mailto este utilizat cînd daţi clic pe o hiperlegătură "mailto" dintr-o pagină <acronym
->HTML</acronym
->. &konqueror; va deschide clientul de e-mail preferat pe care l-aţi configurat, cu o fereastră de compunere deschisă. Orice informaţii suplimentare din <acronym
->URL</acronym
-> vor fi completate automat pentru dumneavoastră.</para>
+<para>Dispozitivul de I/E mailto este utilizat cînd daţi clic pe o hiperlegătură "mailto" dintr-o pagină <acronym>HTML</acronym>. &konqueror; va deschide clientul de e-mail preferat pe care l-aţi configurat, cu o fereastră de compunere deschisă. Orice informaţii suplimentare din <acronym>URL</acronym> vor fi completate automat pentru dumneavoastră.</para>
 
-<para
->Ciţi pagina de manual: <ulink url="man:/mailto"
->mailto</ulink
->. </para>
+<para>Ciţi pagina de manual: <ulink url="man:/mailto">mailto</ulink>. </para>
 </article>
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/man.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/man.docbook
index f912788f981..c328421dc03 100644
--- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/man.docbook
+++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/man.docbook
@@ -1,74 +1,35 @@
 <article lang="&language;" id="man">
-<title
->man</title>
+<title>man</title>
 <articleinfo>
 <authorgroup>
-<author
->&Lauri.Watts; &Lauri.Watts.mail;</author>
+<author>&Lauri.Watts; &Lauri.Watts.mail;</author>
 &tradClaudiuCostin; 
 </authorgroup>
 </articleinfo>
 
-<para
->Utilizînd dispozitivul de I/E man puteţi citi paginile de manual instalate pe sistemul dumneavoastră. Este uşor de utilizat: </para>
+<para>Utilizînd dispozitivul de I/E man puteţi citi paginile de manual instalate pe sistemul dumneavoastră. Este uşor de utilizat: </para>
 
 <variablelist>
 <varlistentry>
-<term
-><userinput
-><command
->man:/</command
-></userinput
-></term>
+<term><userinput><command>man:/</command></userinput></term>
 <listitem>
-<para
->Afişează secţiunile de manual. Daţi clic pentru a găsi restul. </para>
+<para>Afişează secţiunile de manual. Daţi clic pentru a găsi restul. </para>
 </listitem>
 </varlistentry>
 <varlistentry>
-<term
-><userinput
-><command
->man:</command
->fopen</userinput
-></term>
+<term><userinput><command>man:</command>fopen</userinput></term>
 <listitem>
-<para
->Afişează pagina de manual <command
->fopen</command
->. </para>
+<para>Afişează pagina de manual <command>fopen</command>. </para>
 </listitem>
 </varlistentry>
 </variablelist>
 
-<para
->Există şi o scurtătură: <userinput
-><command
->#fopen</command
-></userinput
->, care are acelaşi efect ca mai sus. </para>
+<para>Există şi o scurtătură: <userinput><command>#fopen</command></userinput>, care are acelaşi efect ca mai sus. </para>
 
-<para
->Dacă nu găsiţi toate paginile de manual aşteptate, configuraţi variabilele de mediu <envar
->MANPATH</envar
-> şi <envar
->MANSECT</envar
->. </para>
+<para>Dacă nu găsiţi toate paginile de manual aşteptate, configuraţi variabilele de mediu <envar>MANPATH</envar> şi <envar>MANSECT</envar>. </para>
 
-<para
->La fel ca la orice alt dispozitiv de I/E &kde;, este posibil să introduceţi un &URL; precum <userinput
-><command
->man:socket</command
-></userinput
-> în <emphasis
->orice</emphasis
-> aplicaţie &kde;. Încercaţi acest lucru în &kwrite; şi veţi vedea pagina de manual în format <acronym
->HTML</acronym
->. </para>
+<para>La fel ca la orice alt dispozitiv de I/E &kde;, este posibil să introduceţi un &URL; precum <userinput><command>man:socket</command></userinput> în <emphasis>orice</emphasis> aplicaţie &kde;. Încercaţi acest lucru în &kwrite; şi veţi vedea pagina de manual în format <acronym>HTML</acronym>. </para>
 
-<para
->Abonaţi-vă la lista de discuţii: <email
->kde-devel@kde.org</email
-> </para>
+<para>Abonaţi-vă la lista de discuţii: <email>kde-devel@kde.org</email> </para>
 
 </article>
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/mrml.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/mrml.docbook
index 6e8cfbe3522..5f5a58c8853 100644
--- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/mrml.docbook
+++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/mrml.docbook
@@ -1,36 +1,20 @@
 <article lang="&language;" id="mrml">
-<title
->mrml</title>
+<title>mrml</title>
 <articleinfo>
 <authorgroup>
-<author
->&Carsten.Pfeiffer; &Carsten.Pfeiffer.mail; </author>
+<author>&Carsten.Pfeiffer; &Carsten.Pfeiffer.mail; </author>
 &tradClaudiuCostin; 
 </authorgroup>
  
-<date
->2003-01-08</date>
+<date>2003-01-08</date>
 
  
 </articleinfo>
 
-<para
-><acronym
->MRML</acronym
-> înseamnă Multimedia Retrieval Markup Language. <acronym
->MRML</acronym
-> este un protocol bazat pe XML ce asigură un acces standardizat la programarele de căutări multimedia. Pentru mai multe informaţii vizitaţi <ulink url="http://www.mrml.net"
->http://www.mrml.net</ulink
->. </para>
+<para><acronym>MRML</acronym> înseamnă Multimedia Retrieval Markup Language. <acronym>MRML</acronym> este un protocol bazat pe XML ce asigură un acces standardizat la programarele de căutări multimedia. Pentru mai multe informaţii vizitaţi <ulink url="http://www.mrml.net">http://www.mrml.net</ulink>. </para>
 
-<para
->tdeio_mrml este utilizat la funcţia de căutare de imagini în &kde;</para>
+<para>tdeio_mrml este utilizat la funcţia de căutare de imagini în &kde;</para>
 
-<para
->De exemplu, pentru a căuta imagini, scrieţi <userinput
->mrml:/</userinput
-> sau <userinput
->mrml:/un.alt.server</userinput
-> în &konqueror;. </para>
+<para>De exemplu, pentru a căuta imagini, scrieţi <userinput>mrml:/</userinput> sau <userinput>mrml:/un.alt.server</userinput> în &konqueror;. </para>
 
 </article>
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/news.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/news.docbook
index 033bf766a8a..47404babeba 100644
--- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/news.docbook
+++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/news.docbook
@@ -1,23 +1,15 @@
 <article lang="&language;" id="news">
-<title
->news</title>
+<title>news</title>
 <articleinfo>
 <authorgroup>
-<author
->&Lauri.Watts; &Lauri.Watts.mail;</author>
+<author>&Lauri.Watts; &Lauri.Watts.mail;</author>
 &tradClaudiuCostin; 
 </authorgroup>
 </articleinfo>
 
 
-<para
->Dispozitivul de I/E news este utilizat cînd daţi clic pe o hiperlegătură de ştiri Internet dintr-o pagină de web. El va deschide programul &knode; şi dacă grupul de ştiri referit este disponibil pe serverul dumneavoastră, veţi fi subscris la el. Acest lucru este realizat utilizînd primul cont disponibil configurat în &knode;.</para>
+<para>Dispozitivul de I/E news este utilizat cînd daţi clic pe o hiperlegătură de ştiri Internet dintr-o pagină de web. El va deschide programul &knode; şi dacă grupul de ştiri referit este disponibil pe serverul dumneavoastră, veţi fi subscris la el. Acest lucru este realizat utilizînd primul cont disponibil configurat în &knode;.</para>
 
-<para
->Dacă decideţi că nu doriţi să citiţi grupul de ştiri, puteţi să vă dezabonaţi din &knode; dacă daţi clic <mousebutton
->dreapta</mousebutton
-> şi selectaţi itemul de meniu <guimenuitem
->Dezabonează de la grup</guimenuitem
->.</para>
+<para>Dacă decideţi că nu doriţi să citiţi grupul de ştiri, puteţi să vă dezabonaţi din &knode; dacă daţi clic <mousebutton>dreapta</mousebutton> şi selectaţi itemul de meniu <guimenuitem>Dezabonează de la grup</guimenuitem>.</para>
 
 </article>
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/nfs.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/nfs.docbook
index 6a582355dbf..e879d6dac53 100644
--- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/nfs.docbook
+++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/nfs.docbook
@@ -1,41 +1,18 @@
 <article lang="&language;" id="nfs">
-<title
->nfs</title>
+<title>nfs</title>
 <articleinfo>
 <authorgroup>
-<author
->&Lauri.Watts; &Lauri.Watts.mail;</author>
+<author>&Lauri.Watts; &Lauri.Watts.mail;</author>
 &tradClaudiuCostin; 
 </authorgroup>
 </articleinfo>
-<para
-><acronym
->NFS</acronym
->, dezvoltat de Sun Microsystems, oferă acces distant transparent la sisteme de fişiere din reţea. Protocolul <acronym
->NFS</acronym
-> a fost proiectat să fie independent de sistemul de operare, arhitectura de reţea şi protocolul de transport. Această independenţă este obţinută prin utilizarea primitivelor Remote Procedure Call (<acronym
->RPC</acronym
-> - apel de procedură la distanţă) construite peste un nivel eXternal Data Representation (<acronym
->XDR</acronym
-> - reprezentare externă a datelor). </para>
+<para><acronym>NFS</acronym>, dezvoltat de Sun Microsystems, oferă acces distant transparent la sisteme de fişiere din reţea. Protocolul <acronym>NFS</acronym> a fost proiectat să fie independent de sistemul de operare, arhitectura de reţea şi protocolul de transport. Această independenţă este obţinută prin utilizarea primitivelor Remote Procedure Call (<acronym>RPC</acronym> - apel de procedură la distanţă) construite peste un nivel eXternal Data Representation (<acronym>XDR</acronym> - reprezentare externă a datelor). </para>
 
-<para
->Protocolul suport MOUNT execută operaţii specifice sistemului de operare ce permit clienţilor să ataşeze un arbore de foldere distant la un punct de montare din sistemul local de fişiere. Utilizînd controlul exportului procesul de montare permite serverului să ofere privilegii de acces la distanţă unui număr restrîns de clienţi.</para>
+<para>Protocolul suport MOUNT execută operaţii specifice sistemului de operare ce permit clienţilor să ataşeze un arbore de foldere distant la un punct de montare din sistemul local de fişiere. Utilizînd controlul exportului procesul de montare permite serverului să ofere privilegii de acces la distanţă unui număr restrîns de clienţi.</para>
 
-<para
->Managerul de Interblocare oferă suport pentru blocarea fişierelor atunci cînd este utilizat într-un mediu <acronym
->NFS</acronym
->. Managerul de Interblocare în Reţea (<acronym
->NLM</acronym
-> - Network Lock Manager) izolează aspectele inerente ale stării accesului exclusiv la fişiere folosind  un protocol separat.</para>
+<para>Managerul de Interblocare oferă suport pentru blocarea fişierelor atunci cînd este utilizat într-un mediu <acronym>NFS</acronym>. Managerul de Interblocare în Reţea (<acronym>NLM</acronym> - Network Lock Manager) izolează aspectele inerente ale stării accesului exclusiv la fişiere folosind  un protocol separat.</para>
 
-<para
->Sursa: <ulink url="http://www.networksorcery.com/enp/protocol/nfs.htm" 
->http://www.networksorcery.com/enp/protocol/nfs.htm</ulink
-> </para>
+<para>Sursa: <ulink url="http://www.networksorcery.com/enp/protocol/nfs.htm" >http://www.networksorcery.com/enp/protocol/nfs.htm</ulink> </para>
 
-<para
->Citiţi pagina de manual: <ulink url="man:/nfs"
->nfs</ulink
->. </para>
+<para>Citiţi pagina de manual: <ulink url="man:/nfs">nfs</ulink>. </para>
 </article>
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/nntp.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/nntp.docbook
index 0257d60cd02..80a9b8558e8 100644
--- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/nntp.docbook
+++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/nntp.docbook
@@ -1,49 +1,23 @@
 <article lang="&language;" id="nntp">
-<title
->nntp</title>
+<title>nntp</title>
 <articleinfo>
 <authorgroup>
-<author
->&Lauri.Watts; &Lauri.Watts.mail;</author>
+<author>&Lauri.Watts; &Lauri.Watts.mail;</author>
 &tradClaudiuCostin; 
 </authorgroup>
 </articleinfo>
-<para
->Dispozitivul nntp accesează direct serverele de <acronym
->NNTP</acronym
->.</para>
+<para>Dispozitivul nntp accesează direct serverele de <acronym>NNTP</acronym>.</para>
 
-<para
->Acest dispozitiv nu poate fi utilizat cu un server ce nu implementează comanda <command
->GROUP</command
-> aşa cum se întîmplă cu unele versiuni ale popularului server de ştiri <application
->INN</application
-> utilizat adeseori de <acronym
->ISP</acronym
->-işti. El merge bine cu <application
->leafnode</application
->, utilizat de foarte mulţi pentru a păstra seturi articole de ştiri în mod deconectat pe propriul sistem sau pe un server din reţeaua locală.</para>
+<para>Acest dispozitiv nu poate fi utilizat cu un server ce nu implementează comanda <command>GROUP</command> aşa cum se întîmplă cu unele versiuni ale popularului server de ştiri <application>INN</application> utilizat adeseori de <acronym>ISP</acronym>-işti. El merge bine cu <application>leafnode</application>, utilizat de foarte mulţi pentru a păstra seturi articole de ştiri în mod deconectat pe propriul sistem sau pe un server din reţeaua locală.</para>
 
-<para
->Puteţi apela dispozitivul nntp dacă scrieţi <userinput
->nntp://serverul_meu/nume_grup</userinput
-> în bara de <acronym
->URL</acronym
->-uri &konqueror;.</para>
+<para>Puteţi apela dispozitivul nntp dacă scrieţi <userinput>nntp://serverul_meu/nume_grup</userinput> în bara de <acronym>URL</acronym>-uri &konqueror;.</para>
 
-<para
->Dacă introduceţi un nume de grup ca mai sus şi grupul este disponibil, veţi vedea mesajele acelui grup ca iconiţe în &konqueror;.</para>
+<para>Dacă introduceţi un nume de grup ca mai sus şi grupul este disponibil, veţi vedea mesajele acelui grup ca iconiţe în &konqueror;.</para>
 
-<para
->Dacă deschideţi un mesaj veţi vedea conţinutul lui ca text obişnuit, cu toate antetele. Acest lucru poate fi util pentru a depana conexiunea de la un client de ştiri către un server. De exemplu pentru a vă asigura să noul dumneavoastră server <application
->leafnode</application
-> merge corect.</para>
+<para>Dacă deschideţi un mesaj veţi vedea conţinutul lui ca text obişnuit, cu toate antetele. Acest lucru poate fi util pentru a depana conexiunea de la un client de ştiri către un server. De exemplu pentru a vă asigura să noul dumneavoastră server <application>leafnode</application> merge corect.</para>
 
-<para
->Dacă nu introduceţi un nume de grup, ci numai numele serverului, veţi vedea o listă a grupurilor disponibile. </para>
+<para>Dacă nu introduceţi un nume de grup, ci numai numele serverului, veţi vedea o listă a grupurilor disponibile. </para>
 
-<para
->Ţineţi cont că această operaţie poate să dureze enorm şi generează un trafic de reţea excesiv. Unele servere de ştiri comerciale au peste 60000 de grupuri şi o asemnea acţiune poate să vă îngheţe interfaţa grafică.</para
->  
+<para>Ţineţi cont că această operaţie poate să dureze enorm şi generează un trafic de reţea excesiv. Unele servere de ştiri comerciale au peste 60000 de grupuri şi o asemnea acţiune poate să vă îngheţe interfaţa grafică.</para>  
 
 </article>
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/pop3.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/pop3.docbook
index a5b4856aa5a..39c650277af 100644
--- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/pop3.docbook
+++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/pop3.docbook
@@ -1,14 +1,11 @@
 <article lang="&language;" id="pop3">
-<title
->pop3</title>
+<title>pop3</title>
 <articleinfo>
 <authorgroup>
-<author
->&Ferdinand.Gassauer; &Ferdinand.Gassauer.mail;</author>
+<author>&Ferdinand.Gassauer; &Ferdinand.Gassauer.mail;</author>
 &tradClaudiuCostin; 
 </authorgroup>
 </articleinfo>
-<para
->Protocolul "Post Office Protocol" (POP3) permite unui utilizator de pe o maşină client să-şi acceseze căsuţa de mail găzduită pe un server. </para>
+<para>Protocolul "Post Office Protocol" (POP3) permite unui utilizator de pe o maşină client să-şi acceseze căsuţa de mail găzduită pe un server. </para>
 
 </article>
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/pop3s.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/pop3s.docbook
index ae26b029e22..c16549d5db3 100644
--- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/pop3s.docbook
+++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/pop3s.docbook
@@ -1,14 +1,11 @@
 <article lang="&language;" id="pop3s">
-<title
->pop3s</title>
+<title>pop3s</title>
 <articleinfo>
 <authorgroup>
-<author
->&Ferdinand.Gassauer; &Ferdinand.Gassauer.mail;</author>
+<author>&Ferdinand.Gassauer; &Ferdinand.Gassauer.mail;</author>
 &tradClaudiuCostin; 
 </authorgroup>
 </articleinfo>
-<para
->POP3S este protocolul POP3 criptat folosind SSL. </para>
+<para>POP3S este protocolul POP3 criptat folosind SSL. </para>
 
 </article>
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/print.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/print.docbook
index 967df584203..2c42f5049a5 100644
--- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/print.docbook
+++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/print.docbook
@@ -1,203 +1,95 @@
 <article lang="&language;" id="print">
-<title
->print</title>
+<title>print</title>
 <articleinfo>
 <authorgroup>
-<author
->&Kurt.Pfeifle; &Kurt.Pfeifle.mail;</author>
+<author>&Kurt.Pfeifle; &Kurt.Pfeifle.mail;</author>
 &tradClaudiuCostin; 
 
 </authorgroup>
 
-<date
->2002-06-23</date>
-<releaseinfo
->1.00.00</releaseinfo>
+<date>2002-06-23</date>
+<releaseinfo>1.00.00</releaseinfo>
 
 </articleinfo>
 
-<para
->Dispozitivul de I/E <acronym
->print</acronym
-> vă permite să răsfoiţi rapid diferitele secţiuni ale &tdeprint; prin intermediul <quote
->folderelor virtuale</quote
->. Aceste foldere vă afişează informaţii despre subsistemul de tipărire.</para>
-
-<para
-><command
->print:/</command
-> reprezintă unul din multele dispozitive utile implementate de &kde;. Pentru a-l accesa nu trebuie decît să scrieţi <userinput
->print:/</userinput
-> în cîmpul de adresă al &konqueror;. <userinput
->print:/</userinput
-> nu oferă numai un acces <quote
->în mod citire</quote
-> la subsistemul de tipărire, ci vă permite să modificaţi setările imprimantelor şi de asemenea să adăugaţi noi imprimante şi clase.</para>
-
-<para
->Dacă o anumită operaţie sau anumite informaţii nu sînt accesibile unui utilizator normal, vi se va cere parola de "administrator" sau "root".</para>
-
-<para
->Puteţi să salvaţi semnele de carte utilizate frecvent, precum <command
->print:/manager</command
-></para>
-
-<para
->Sintaxa validă este <userinput
->print:/[cale-la-folder-virtual]</userinput
-> sau <userinput
->print:[cale-la-folder-virtual]</userinput
-></para>
-
-<para
->Observaţie: Unele vizualizări şi acţiuni depind puternic de subsistemul de tipărire care este instalat pe calculatorul dumneavoastră şi activat pentru &kde;. Paginile cu informaţii despre imprimante afişează numai acele părţi care sînt valide pentru subsistemul de tipărire &kde; selectat. Dacă în mod normal rulaţi <acronym
->CUPS</acronym
->, dar aţi comutat temporar la <quote
->Tipărire LPD UNIX generică</quote
-> -- ceea ce este posibil -- veţi vedea mult mai puţine informaţii deoarece LPD nu este capabil să utilizeze acelaşi volum de setări ca în CUPS.</para>
-
-<para
->Sintaxa corectă pentru a accesa diferite foldere virtuale şi o scurtă explicaţie despre ceea ce reprezintă:</para>
+<para>Dispozitivul de I/E <acronym>print</acronym> vă permite să răsfoiţi rapid diferitele secţiuni ale &tdeprint; prin intermediul <quote>folderelor virtuale</quote>. Aceste foldere vă afişează informaţii despre subsistemul de tipărire.</para>
+
+<para><command>print:/</command> reprezintă unul din multele dispozitive utile implementate de &kde;. Pentru a-l accesa nu trebuie decît să scrieţi <userinput>print:/</userinput> în cîmpul de adresă al &konqueror;. <userinput>print:/</userinput> nu oferă numai un acces <quote>în mod citire</quote> la subsistemul de tipărire, ci vă permite să modificaţi setările imprimantelor şi de asemenea să adăugaţi noi imprimante şi clase.</para>
+
+<para>Dacă o anumită operaţie sau anumite informaţii nu sînt accesibile unui utilizator normal, vi se va cere parola de "administrator" sau "root".</para>
+
+<para>Puteţi să salvaţi semnele de carte utilizate frecvent, precum <command>print:/manager</command></para>
+
+<para>Sintaxa validă este <userinput>print:/[cale-la-folder-virtual]</userinput> sau <userinput>print:[cale-la-folder-virtual]</userinput></para>
+
+<para>Observaţie: Unele vizualizări şi acţiuni depind puternic de subsistemul de tipărire care este instalat pe calculatorul dumneavoastră şi activat pentru &kde;. Paginile cu informaţii despre imprimante afişează numai acele părţi care sînt valide pentru subsistemul de tipărire &kde; selectat. Dacă în mod normal rulaţi <acronym>CUPS</acronym>, dar aţi comutat temporar la <quote>Tipărire LPD UNIX generică</quote> -- ceea ce este posibil -- veţi vedea mult mai puţine informaţii deoarece LPD nu este capabil să utilizeze acelaşi volum de setări ca în CUPS.</para>
+
+<para>Sintaxa corectă pentru a accesa diferite foldere virtuale şi o scurtă explicaţie despre ceea ce reprezintă:</para>
 
 <variablelist>
-<title
->Unele exemple</title>
+<title>Unele exemple</title>
 
 <varlistentry>
-<term
-><userinput
->print:/</userinput
-> (adică rădăcina dispozitivului "print")</term>
+<term><userinput>print:/</userinput> (adică rădăcina dispozitivului "print")</term>
 <listitem>
-<para
->rădăcina virtuală pentru răsfoirea subsistemului de tipărire. Afişează subfolderele <quote
->Clase</quote
->, <quote
->Lucrări</quote
->, <quote
->Manager</quote
->, <quote
->Imprimante</quote
-> şi <quote
->Speciale</quote
-></para>
+<para>rădăcina virtuală pentru răsfoirea subsistemului de tipărire. Afişează subfolderele <quote>Clase</quote>, <quote>Lucrări</quote>, <quote>Manager</quote>, <quote>Imprimante</quote> şi <quote>Speciale</quote></para>
 </listitem>
 </varlistentry>
 
 <varlistentry>
-<term
-><userinput
->print:/classes</userinput
-> sau <userinput
->print:classes</userinput
->  </term
-> <listitem>
-<para
->afişează clasele de imprimante (suportat şi util numai pentru CUPS) </para>
+<term><userinput>print:/classes</userinput> sau <userinput>print:classes</userinput>  </term> <listitem>
+<para>afişează clasele de imprimante (suportat şi util numai pentru CUPS) </para>
 </listitem>
 </varlistentry>
 
 
 <varlistentry>
-<term
-><userinput
->print:/classes/nume_clasă</userinput
-> sau <userinput
->print:classes/nume_clasă</userinput
->  </term
-> <listitem>
-<para
->afişează toţi membrii clasei de imprimante (suportat şi util numai pentru CUPS) </para>
+<term><userinput>print:/classes/nume_clasă</userinput> sau <userinput>print:classes/nume_clasă</userinput>  </term> <listitem>
+<para>afişează toţi membrii clasei de imprimante (suportat şi util numai pentru CUPS) </para>
 </listitem>
 </varlistentry>
 
 
 <varlistentry>
-<term
-><userinput
->print:/jobs</userinput
-> sau <userinput
->print:jobs</userinput
-> </term>
+<term><userinput>print:/jobs</userinput> sau <userinput>print:jobs</userinput> </term>
 <listitem>
-<para
->listează lucrările curente şi în aşteptare </para>
+<para>listează lucrările curente şi în aşteptare </para>
 </listitem>
 </varlistentry>
 
 <varlistentry>
-<term
-><userinput
->print:/printers</userinput
-> sau <userinput
->print:printers</userinput
-> </term>
+<term><userinput>print:/printers</userinput> sau <userinput>print:printers</userinput> </term>
 <listitem>
-<para
->listează toate imprimantele dumneavoastră. Dacă daţi clic pe numele unei imprimante, veţi vedea mai multe informaţii despre acea imprimantă. </para>
+<para>listează toate imprimantele dumneavoastră. Dacă daţi clic pe numele unei imprimante, veţi vedea mai multe informaţii despre acea imprimantă. </para>
 </listitem>
 </varlistentry>
 
 <varlistentry>
-<term
-><userinput
->print:/printers/nume_imprimantă</userinput
-> sau <userinput
->print:printers/nume_imprimantă</userinput
->  </term>
+<term><userinput>print:/printers/nume_imprimantă</userinput> sau <userinput>print:printers/nume_imprimantă</userinput>  </term>
 <listitem>
-<para
->afişează informaţii utile despre imprimantă </para>
+<para>afişează informaţii utile despre imprimantă </para>
 </listitem>
 </varlistentry>
 
 <varlistentry>
-<term
-><userinput
->print:/manager</userinput
-> sau <userinput
->print:manager</userinput
->  </term
-> <listitem>
-<para
->deschide o pagină foarte similară cu modulul Manager &tdeprint; din Centrul de Control &kde;. Aici puteţi comuta un sistem de tipărire diferit sau să executaţi orice altă acţiune administrativă. </para>
-<para
->Acesta este una dintre cele mai importante părţi ale sistemului dumneavoastră de tipărire. </para>
+<term><userinput>print:/manager</userinput> sau <userinput>print:manager</userinput>  </term> <listitem>
+<para>deschide o pagină foarte similară cu modulul Manager &tdeprint; din Centrul de Control &kde;. Aici puteţi comuta un sistem de tipărire diferit sau să executaţi orice altă acţiune administrativă. </para>
+<para>Acesta este una dintre cele mai importante părţi ale sistemului dumneavoastră de tipărire. </para>
 </listitem>
 </varlistentry>
 
 <varlistentry>
-<term
-><userinput
->print:/specials</userinput
-> sau <userinput
->print:specials</userinput
->  </term
-><listitem>
-<para
->listează toate <quote
->imprimantele speciale</quote
-> disponibile. Este posibil să vedeţi:</para>
+<term><userinput>print:/specials</userinput> sau <userinput>print:specials</userinput>  </term><listitem>
+<para>listează toate <quote>imprimantele speciale</quote> disponibile. Este posibil să vedeţi:</para>
 <itemizedlist>
 <listitem>
-        <para
->Cele două care vă lasă să salvaţi pe disc un fişier cu lucrarea tipărită, în format &PostScript; sau <acronym
->PDF</acronym
->.</para>
+        <para>Cele două care vă lasă să salvaţi pe disc un fişier cu lucrarea tipărită, în format &PostScript; sau <acronym>PDF</acronym>.</para>
 </listitem>
 <listitem>
-        <para
->Cea care trimite lucrarea ca fişier <acronym
->PDF</acronym
-> ataşat prin intermediul &kmail;.</para>
+        <para>Cea care trimite lucrarea ca fişier <acronym>PDF</acronym> ataşat prin intermediul &kmail;.</para>
 </listitem>
 <listitem>
-        <para
->Şi ultima care o trimite prin fax dacă aveţi activ unul din subsistemele de fax: <application
->Hylafax</application
-> sau <application
->efax</application
->.</para>
+        <para>Şi ultima care o trimite prin fax dacă aveţi activ unul din subsistemele de fax: <application>Hylafax</application> sau <application>efax</application>.</para>
 </listitem>
 </itemizedlist>
 </listitem>
@@ -205,30 +97,8 @@
 
 </variablelist>
 
-<tip
-><para
->Puteţi introduce <command
->print:/manager</command
-> sau similar ca şi comandă în mini-linia de comandă (activată cu combinaţia de taste <keycombo action="simul"
->&Alt;<keycap
->F2</keycap
-></keycombo
->)</para
-></tip>
-
-<para
->Puteţi afla mai multe despre tipărire şi funcţiile puternice ale &tdeprint; dacă citiţi <ulink url="help:/tdeprint/index.html"
->Manualul &tdeprint;</ulink
-> local sau <ulink url="http://printing.kde.org/"
->site-ul de web &tdeprint;</ulink
-> unde există documentele publice (<acronym
->HTML</acronym
-> şi <acronym
->PDF</acronym
->), conţinînd <ulink url="http://printing.kde.org/documentation/tutorials/"
->Tutoriale</ulink
->, <ulink url="http://printing.kde.org/faq/"
->Răspunsuri la întrebări frecvente</ulink
-> şi sfaturi generale cu privire la procesul de tipărire.</para>
+<tip><para>Puteţi introduce <command>print:/manager</command> sau similar ca şi comandă în mini-linia de comandă (activată cu combinaţia de taste <keycombo action="simul">&Alt;<keycap>F2</keycap></keycombo>)</para></tip>
+
+<para>Puteţi afla mai multe despre tipărire şi funcţiile puternice ale &tdeprint; dacă citiţi <ulink url="help:/tdeprint/index.html">Manualul &tdeprint;</ulink> local sau <ulink url="http://printing.kde.org/">site-ul de web &tdeprint;</ulink> unde există documentele publice (<acronym>HTML</acronym> şi <acronym>PDF</acronym>), conţinînd <ulink url="http://printing.kde.org/documentation/tutorials/">Tutoriale</ulink>, <ulink url="http://printing.kde.org/faq/">Răspunsuri la întrebări frecvente</ulink> şi sfaturi generale cu privire la procesul de tipărire.</para>
 
 </article>
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/rlan.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/rlan.docbook
index 09e91dbbb01..e1a3e996387 100644
--- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/rlan.docbook
+++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/rlan.docbook
@@ -1,14 +1,11 @@
 <article lang="&language;" id="rlan">
-<title
->rlan</title>
+<title>rlan</title>
 <articleinfo>
 <authorgroup>
-<corpauthor
->Echipa &kde;</corpauthor>
+<corpauthor>Echipa &kde;</corpauthor>
 &tradClaudiuCostin; 
 </authorgroup>
 </articleinfo>
-<para
->Nu este încă documentat.</para>
+<para>Nu este încă documentat.</para>
 
 </article>
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/rlogin.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/rlogin.docbook
index b8c1171459b..7d548a1b13b 100644
--- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/rlogin.docbook
+++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/rlogin.docbook
@@ -1,48 +1,22 @@
 <article lang="&language;" id="rlogin">
-<title
->rlogin</title>
+<title>rlogin</title>
 <articleinfo>
 <authorgroup>
-<author
-><personname
-><firstname
->Christian</firstname
-><surname
->Bunting</surname
-></personname
-></author>
+<author><personname><firstname>Christian</firstname><surname>Bunting</surname></personname></author>
 &tradClaudiuCostin; 
 </authorgroup>
 </articleinfo>
-<para
->Cu ajutorul &konqueror; puteţi iniţia o sesine <command
->rlogin</command
-> pe un server ce oferă acest tip de serviciu.</para>
-
-<para
->Pentru a utiliza acest dispozitiv din bara de <acronym
->URL</acronym
->-uri&konqueror;, scrieţi <userinput
->rlogin:/nume_maşină</userinput
-></para>
-
-<para
->Aceasta va iniţializa &konsole; cu o sesiune <command
->rlogin</command
->  ce vă cere parola pentru logare.</para>
-
-<para
->Dispozitivul de I/E <command
->rlogin</command
-> utilizează numele de utilizator al contului sub care rulaţi în mod curent &kde;.</para>
-
-<para
->După ce aţi introdus corect parola, puteţi începe sesiunea distantă..</para>
-
-<para
->Citiţi pagina de manual: <ulink url="man:/rlogin"
->rlogin</ulink
->. </para>
+<para>Cu ajutorul &konqueror; puteţi iniţia o sesine <command>rlogin</command> pe un server ce oferă acest tip de serviciu.</para>
+
+<para>Pentru a utiliza acest dispozitiv din bara de <acronym>URL</acronym>-uri&konqueror;, scrieţi <userinput>rlogin:/nume_maşină</userinput></para>
+
+<para>Aceasta va iniţializa &konsole; cu o sesiune <command>rlogin</command>  ce vă cere parola pentru logare.</para>
+
+<para>Dispozitivul de I/E <command>rlogin</command> utilizează numele de utilizator al contului sub care rulaţi în mod curent &kde;.</para>
+
+<para>După ce aţi introdus corect parola, puteţi începe sesiunea distantă..</para>
+
+<para>Citiţi pagina de manual: <ulink url="man:/rlogin">rlogin</ulink>. </para>
 
 
 <!-- By Christian Bunting (need to ask if he wants crediting and email) -->
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/sftp.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/sftp.docbook
index bc59a38089e..d446935453a 100644
--- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/sftp.docbook
+++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/sftp.docbook
@@ -1,27 +1,13 @@
 <article lang="&language;" id="sftp">
-<title
->sftp</title>
+<title>sftp</title>
 <articleinfo>
 <authorgroup>
-<author
->&Ferdinand.Gassauer; &Ferdinand.Gassauer.mail;</author>
+<author>&Ferdinand.Gassauer; &Ferdinand.Gassauer.mail;</author>
 &tradClaudiuCostin; 
 </authorgroup>
 </articleinfo>
-<para
-><acronym
->SFTP</acronym
-> este un protocol de transfer securizat al fişierelor. <command
->sftp</command
-> este un program de transfer interactiv al fişierelor similar cu ftp, dar care execută toate operaţiile printr-un canal de transport <command
->ssh</command
-> criptat. El poate utiliza multe din caracteristicile <command
->ssh</command
->, inclusiv autentificarea cu cheie publică şi compresia datelor.</para>
+<para><acronym>SFTP</acronym> este un protocol de transfer securizat al fişierelor. <command>sftp</command> este un program de transfer interactiv al fişierelor similar cu ftp, dar care execută toate operaţiile printr-un canal de transport <command>ssh</command> criptat. El poate utiliza multe din caracteristicile <command>ssh</command>, inclusiv autentificarea cu cheie publică şi compresia datelor.</para>
 
-<para
->Citiţi pagina de manual: <ulink url="man:/sftp"
->sftp</ulink
->. </para>
+<para>Citiţi pagina de manual: <ulink url="man:/sftp">sftp</ulink>. </para>
 
 </article>
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/smb.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/smb.docbook
index a79b455d747..f6427d6ae81 100644
--- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/smb.docbook
+++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/smb.docbook
@@ -1,94 +1,26 @@
 <article lang="&language;" id="smb">
-<title
->SMB</title>
+<title>SMB</title>
 <articleinfo>
 <authorgroup>
-<author
->&Alexander.Neundorf; &Alexander.Neundorf.mail;</author>
+<author>&Alexander.Neundorf; &Alexander.Neundorf.mail;</author>
 &tradClaudiuCostin; 
 </authorgroup>
 </articleinfo>
-<para
->Dispozitivul de I/E smb vă permite să răsfoiţi partajările dintr-o reţea &Windows; (sau Samba). </para>
+<para>Dispozitivul de I/E smb vă permite să răsfoiţi partajările dintr-o reţea &Windows; (sau Samba). </para>
 
-<para
->Pentru a vedea grupurile de lucru, introduceţi <userinput
-><command
->smb:/</command
-></userinput
->. </para>
-<para
-><userinput
-><command
->smb:/</command
-><replaceable
->un_grup</replaceable
-></userinput
-> va lista toate maşinile din acel grup de lucru. </para>
-<para
->Pentru a vedea partajările unei maşini, introduceţi <userinput
-><command
->smb://</command
-><replaceable
->un_server</replaceable
-></userinput
-> sau <userinput
-><command
->smb:/</command
-><replaceable
->un_grup</replaceable
->/<replaceable
->un_server</replaceable
-></userinput
->. </para>
-<para
->Pentru a accesa direct o partajare, introduceţi <userinput
-><command
->smb://</command
-><replaceable
->un_server/o_partajare</replaceable
-></userinput
-> sau <userinput
-><command
->smb:/</command
-><replaceable
->un_grup</replaceable
->/<replaceable
->un_server</replaceable
->/<replaceable
->o_partajare</replaceable
-></userinput
->. </para>
+<para>Pentru a vedea grupurile de lucru, introduceţi <userinput><command>smb:/</command></userinput>. </para>
+<para><userinput><command>smb:/</command><replaceable>un_grup</replaceable></userinput> va lista toate maşinile din acel grup de lucru. </para>
+<para>Pentru a vedea partajările unei maşini, introduceţi <userinput><command>smb://</command><replaceable>un_server</replaceable></userinput> sau <userinput><command>smb:/</command><replaceable>un_grup</replaceable>/<replaceable>un_server</replaceable></userinput>. </para>
+<para>Pentru a accesa direct o partajare, introduceţi <userinput><command>smb://</command><replaceable>un_server/o_partajare</replaceable></userinput> sau <userinput><command>smb:/</command><replaceable>un_grup</replaceable>/<replaceable>un_server</replaceable>/<replaceable>o_partajare</replaceable></userinput>. </para>
 
-<para
->Subsistemul de I/E smb încapsulează activitatea utilitarului <command
->smbclient</command
-> care este parte a pachetului Samba. Acest lucru înseamnă că trebuie să aveţi instalat Samba pentru a utiliza acest dispozitiv. </para>
+<para>Subsistemul de I/E smb încapsulează activitatea utilitarului <command>smbclient</command> care este parte a pachetului Samba. Acest lucru înseamnă că trebuie să aveţi instalat Samba pentru a utiliza acest dispozitiv. </para>
 
-<para
->Pentru a vă putea autentifica la controlere de domeniu &Windows; <acronym
->NT</acronym
->, trebuie să aveţi cel puţin Samba 2.0. Pentru a accesa partajări de pe maşini &Windows; 2000, aveţi nevoie de cel puţin Samba 2.0.7. Pentru a scrie pe partajări Windows, aveţi nevoie de Samba 2.2.4 sau mai recent sau un petic software de la <ulink url="http://lisa-home.sourceforge.net/smbclientpatch.html"
->http://lisa-home.sourceforge.net/smbclientpatch.html</ulink
->. </para>
+<para>Pentru a vă putea autentifica la controlere de domeniu &Windows; <acronym>NT</acronym>, trebuie să aveţi cel puţin Samba 2.0. Pentru a accesa partajări de pe maşini &Windows; 2000, aveţi nevoie de cel puţin Samba 2.0.7. Pentru a scrie pe partajări Windows, aveţi nevoie de Samba 2.2.4 sau mai recent sau un petic software de la <ulink url="http://lisa-home.sourceforge.net/smbclientpatch.html">http://lisa-home.sourceforge.net/smbclientpatch.html</ulink>. </para>
 
-<para
->În modulul <menuchoice
-><guisubmenu
->Reţea</guisubmenu
-> <guimenuitem
->Partajări Windows</guimenuitem
-></menuchoice
-> din &kcontrol; puteţi seta numele de utilizator şi parola implicite. Este util în special dacă sînteţi membru al unui domeniu &Windows; <acronym
->NT</acronym
->. Acolo puteţi seta şi un nume de grup de lucru, dar de cele mai multe ori nu este nevoie de el. </para>
+<para>În modulul <menuchoice><guisubmenu>Reţea</guisubmenu> <guimenuitem>Partajări Windows</guimenuitem></menuchoice> din &kcontrol; puteţi seta numele de utilizator şi parola implicite. Este util în special dacă sînteţi membru al unui domeniu &Windows; <acronym>NT</acronym>. Acolo puteţi seta şi un nume de grup de lucru, dar de cele mai multe ori nu este nevoie de el. </para>
 
-<para
->Acest subsistem a fost testat şi dezvoltat folosind în principal Samba 2.0.7, dar ar trebui să meargă şi cu alte versiuni. </para>
+<para>Acest subsistem a fost testat şi dezvoltat folosind în principal Samba 2.0.7, dar ar trebui să meargă şi cu alte versiuni. </para>
 
-<para
->Autor: Alexander Neundorf <email
->neundorf@kde.org</email
-> </para>
+<para>Autor: Alexander Neundorf <email>neundorf@kde.org</email> </para>
 </article>
 
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/smtp.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/smtp.docbook
index 9ba8cf568d6..f753b528965 100644
--- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/smtp.docbook
+++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/smtp.docbook
@@ -1,19 +1,13 @@
 <article lang="&language;" id="smtp">
-<title
->smtp</title>
+<title>smtp</title>
 <articleinfo>
 <authorgroup>
-<author
->&Ferdinand.Gassauer; &Ferdinand.Gassauer.mail;</author>
+<author>&Ferdinand.Gassauer; &Ferdinand.Gassauer.mail;</author>
 &tradClaudiuCostin; 
 </authorgroup>
 </articleinfo>
-<para
->Este un protocol de transmis e-mail-uri de la o maşină client către un server de poştă electronică. </para>
+<para>Este un protocol de transmis e-mail-uri de la o maşină client către un server de poştă electronică. </para>
 
-<para
->Citiţi: <ulink url="http://raddist.rad.com/networks/1998/smtp/smtp.htm#SMTP"
->Simple Mail Transfer Protocol </ulink
->. </para>
+<para>Citiţi: <ulink url="http://raddist.rad.com/networks/1998/smtp/smtp.htm#SMTP">Simple Mail Transfer Protocol </ulink>. </para>
 
 </article>
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/tar.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/tar.docbook
index 071ca12c9fa..0049370ffe6 100644
--- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/tar.docbook
+++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/tar.docbook
@@ -1,19 +1,13 @@
 <article lang="&language;" id="tar">
-<title
->tar</title>
+<title>tar</title>
 <articleinfo>
 <authorgroup>
-<author
->&Ferdinand.Gassauer; &Ferdinand.Gassauer.mail;</author>
+<author>&Ferdinand.Gassauer; &Ferdinand.Gassauer.mail;</author>
 &tradClaudiuCostin; 
 </authorgroup>
 </articleinfo>
-<para
->Un program de arhivare este proiectat pentru a stoca şi extrage fişiere dintr-un fişier arhivă, cunoscut şi sub numele de fişier TAR. Un asemenea fişier este creat pe bandă magnetică, dar adeseori este scris pe disc ca fişier obişnuit. </para>
+<para>Un program de arhivare este proiectat pentru a stoca şi extrage fişiere dintr-un fişier arhivă, cunoscut şi sub numele de fişier TAR. Un asemenea fişier este creat pe bandă magnetică, dar adeseori este scris pe disc ca fişier obişnuit. </para>
 
-<para
->Citiţi pagina de manual: <ulink url="man:/tar"
->tar</ulink
->. </para>
+<para>Citiţi pagina de manual: <ulink url="man:/tar">tar</ulink>. </para>
 
 </article>
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/telnet.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/telnet.docbook
index b40bbcf4521..74ef57685a5 100644
--- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/telnet.docbook
+++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/telnet.docbook
@@ -1,19 +1,13 @@
 <article lang="&language;" id="telnet">
-<title
->telnet</title>
+<title>telnet</title>
 <articleinfo>
 <authorgroup>
-<author
->&Ferdinand.Gassauer; &Ferdinand.Gassauer.mail;</author>
+<author>&Ferdinand.Gassauer; &Ferdinand.Gassauer.mail;</author>
 &tradClaudiuCostin; 
 </authorgroup>
 </articleinfo>
-<para
->Protocolul de terminal de reţea (TELNET) permite unui utilizator să se conecteze pe orice calculator din reţea care suportă TELNET. </para>
+<para>Protocolul de terminal de reţea (TELNET) permite unui utilizator să se conecteze pe orice calculator din reţea care suportă TELNET. </para>
 
-<para
->Citiţi pagina de manual: <ulink url="man:/telnet"
->telnet</ulink
->. </para>
+<para>Citiţi pagina de manual: <ulink url="man:/telnet">telnet</ulink>. </para>
 
 </article>
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/thumbnail.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/thumbnail.docbook
index c3d48a2de76..64561c55736 100644
--- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/thumbnail.docbook
+++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/thumbnail.docbook
@@ -1,35 +1,17 @@
 <article lang="&language;" id="thumbnail">
-<title
->thumbnail</title>
+<title>thumbnail</title>
 <articleinfo>
 <authorgroup>
-<author
->&Carsten.Pfeiffer; &Carsten.Pfeiffer.mail;</author>
+<author>&Carsten.Pfeiffer; &Carsten.Pfeiffer.mail;</author>
 &tradClaudiuCostin; 
 </authorgroup>
 </articleinfo>
-<para
->Dispozitivul de I/E thumbnail este utilizat de &kde; pentru generarea persistentă şi independentă de reţea a mini-imaginilor.</para>
+<para>Dispozitivul de I/E thumbnail este utilizat de &kde; pentru generarea persistentă şi independentă de reţea a mini-imaginilor.</para>
 
-<para
->Acest subsistem utilizează module pentru a genera mini-imaginile. Puteţi activa afişarea acestor mini-imagini din submeniul <menuchoice
-><guimenu
->Vizualizare</guimenu
-> <guisubmenu
->Previzualizare</guisubmenu
-></menuchoice
->, disponibil în &konqueror; în modul manager de fişiere.</para>
+<para>Acest subsistem utilizează module pentru a genera mini-imaginile. Puteţi activa afişarea acestor mini-imagini din submeniul <menuchoice><guimenu>Vizualizare</guimenu> <guisubmenu>Previzualizare</guisubmenu></menuchoice>, disponibil în &konqueror; în modul manager de fişiere.</para>
 
-<para
->Nu este util utilizatorului în mod direct, dar dacă sînteţi programator îl puteţi utiliza din aplicaţiile dumneavoastră pentru a crea previzualizări fişierelor.</para>
+<para>Nu este util utilizatorului în mod direct, dar dacă sînteţi programator îl puteţi utiliza din aplicaţiile dumneavoastră pentru a crea previzualizări fişierelor.</para>
 
-<para
->Citiţi documentaţia din surse pentru mai multe informaţii. O veţi găsi în <filename
->$<envar
->TDEDIR</envar
->/include/tdeio/thumbcreator.h</filename
-> sau în folderul de surse &kde; <filename class="directory"
->tdebase/tdeioslave/thumbnail</filename
->.</para>
+<para>Citiţi documentaţia din surse pentru mai multe informaţii. O veţi găsi în <filename>$<envar>TDEDIR</envar>/include/tdeio/thumbcreator.h</filename> sau în folderul de surse &kde; <filename class="directory">tdebase/tdeioslave/thumbnail</filename>.</para>
 
 </article>
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/webdav.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/webdav.docbook
index 0ae357768aa..1ba5484711d 100644
--- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/webdav.docbook
+++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/webdav.docbook
@@ -1,71 +1,40 @@
 <article lang="&language;" id="webdav">
-<title
->webdav</title>
+<title>webdav</title>
 <articleinfo>
 <authorgroup>
-<author
->&Hamish.Rodda; &Hamish.Rodda.mail;</author>
+<author>&Hamish.Rodda; &Hamish.Rodda.mail;</author>
 &tradClaudiuCostin; 
 </authorgroup>
 
-<date
->2002-01-21</date>
+<date>2002-01-21</date>
 </articleinfo>
 
-<para
-><acronym
->WebDAV</acronym
-> (<emphasis
->D</emphasis
->istributed <emphasis
->A</emphasis
->uthoring and <emphasis
->V</emphasis
->ersioning) este protocolul pentru web. El permite manipularea uşoară a documentelor şi scripturilor de pe un server <ulink url="help:/tdeioslave/webdav.html"
->http</ulink
-> şi are funcţii adiţionale pentru a simplifica controlul versiunilor pentru mai mulţi autori.</para>
+<para><acronym>WebDAV</acronym> (<emphasis>D</emphasis>istributed <emphasis>A</emphasis>uthoring and <emphasis>V</emphasis>ersioning) este protocolul pentru web. El permite manipularea uşoară a documentelor şi scripturilor de pe un server <ulink url="help:/tdeioslave/webdav.html">http</ulink> şi are funcţii adiţionale pentru a simplifica controlul versiunilor pentru mai mulţi autori.</para>
 
-<para
->Utilizarea acestui protocol este simplă. Introduceţi locaţia pe care doriţi să o vizualizaţi la fel ca pe  un URL <acronym
->http</acronym
-> cu excepţia faptului că începutul lui trebuie să fie webdav://. Un exemplu ar putea fi <userinput
->webdav://<replaceable
->www.server.com/cale/</replaceable
-></userinput
->. Dacă specificaţi un nume de folder, va fi afişată o listă de fişiere şi foldere pe care le puteţi administra în acelaşi mod în care lucraţi cu fişierele şi folderele oricărui alt sistem de fişiere.</para>
+<para>Utilizarea acestui protocol este simplă. Introduceţi locaţia pe care doriţi să o vizualizaţi la fel ca pe  un URL <acronym>http</acronym> cu excepţia faptului că începutul lui trebuie să fie webdav://. Un exemplu ar putea fi <userinput>webdav://<replaceable>www.server.com/cale/</replaceable></userinput>. Dacă specificaţi un nume de folder, va fi afişată o listă de fişiere şi foldere pe care le puteţi administra în acelaşi mod în care lucraţi cu fişierele şi folderele oricărui alt sistem de fişiere.</para>
 
 <variablelist>
-<title
->Caracteristici WebDAV</title>
+<title>Caracteristici WebDAV</title>
 <varlistentry>
-<term
->Blocare</term>
+<term>Blocare</term>
 <listitem>
-<para
->Interblocarea fişierelor permite utilizatorilor să blocheze un fişier, informîndu-i pe ceilalţi că lucrează în acel moment la el. În acest mod editarea poate fi făcută fără teama că modificările vor fi suprascrise de o altă persoană care lucrează la acelaşi document.</para>
+<para>Interblocarea fişierelor permite utilizatorilor să blocheze un fişier, informîndu-i pe ceilalţi că lucrează în acel moment la el. În acest mod editarea poate fi făcută fără teama că modificările vor fi suprascrise de o altă persoană care lucrează la acelaşi document.</para>
 </listitem>
 </varlistentry>
 <varlistentry>
-<term
->Acces la fişierul sursă</term>
+<term>Acces la fişierul sursă</term>
 <listitem>
-<para
-><acronym
->WebDAV</acronym
-> permite accesul la scriptul executat pentru a produce o anumită pagină astfel încît modificările să fie făcute asupra scriptului în sine.</para>
+<para><acronym>WebDAV</acronym> permite accesul la scriptul executat pentru a produce o anumită pagină astfel încît modificările să fie făcute asupra scriptului în sine.</para>
 </listitem>
 </varlistentry>
 <varlistentry>
-<term
->Suport proprietăţi per-document</term>
+<term>Suport proprietăţi per-document</term>
 <listitem>
-<para
->Pot fi setate proprietăţi arbitrare pentru a ajuta la identificarea unui document, de exemplu autorul lui.</para>
+<para>Pot fi setate proprietăţi arbitrare pentru a ajuta la identificarea unui document, de exemplu autorul lui.</para>
 </listitem>
 </varlistentry>
 </variablelist>
 
-<para
->Pentru a profita de funcţionalităţile suplimentare, aveţi nevoie de aplicaţii care să le suporte. Deocamdată nu există aplicaţii care să le suporte utilizînd acest subsistem de I/E.</para>
+<para>Pentru a profita de funcţionalităţile suplimentare, aveţi nevoie de aplicaţii care să le suporte. Deocamdată nu există aplicaţii care să le suporte utilizînd acest subsistem de I/E.</para>
 
 </article>
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/webdavs.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/webdavs.docbook
index f3782d6ab71..4f2b7f3bf86 100644
--- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/webdavs.docbook
+++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/webdavs.docbook
@@ -1,22 +1,16 @@
 <article lang="&language;" id="webdavs">
-<title
->webdavs</title>
+<title>webdavs</title>
 <articleinfo>
 <authorgroup>
-<author
->&Hamish.Rodda; &Hamish.Rodda.mail;</author>
+<author>&Hamish.Rodda; &Hamish.Rodda.mail;</author>
 &tradClaudiuCostin; 
 </authorgroup>
 
-<date
->2002-01-21</date>
+<date>2002-01-21</date>
 
 
 </articleinfo>
 
-<para
->WebDAVS este protocolul <ulink url="help:/tdeioslave/webdav.html"
->WebDAV</ulink
-> ce utilizează SSL pentru criptare.</para>
+<para>WebDAVS este protocolul <ulink url="help:/tdeioslave/webdav.html">WebDAV</ulink> ce utilizează SSL pentru criptare.</para>
 
 </article>
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/visualdict/index.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/visualdict/index.docbook
index 8fe18320281..eb3998ec75b 100644
--- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/visualdict/index.docbook
+++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/visualdict/index.docbook
@@ -3,8 +3,7 @@
 "dtd/kdex.dtd" [
   <!ENTITY kappname "Visual Guide to &kde;">
   <!ENTITY % addindex "IGNORE">
-  <!ENTITY % Romanian "INCLUDE"
-> <!-- change language only here -->
+  <!ENTITY % Romanian "INCLUDE"> <!-- change language only here -->
   
   
 ]>
@@ -12,43 +11,29 @@
 <book lang="&language;">
   
 <bookinfo>
-<title
->Ghidul Vizual &kde;</title>
+<title>Ghidul Vizual &kde;</title>
 <authorgroup>
-<corpauthor
->Echipa KDE </corpauthor>
+<corpauthor>Echipa KDE </corpauthor>
 &tradClaudiuCostin; &coreIulianaCostin; 
 </authorgroup>
 
-<date
->2000-10-04</date>
-<releaseinfo
->2.00.00</releaseinfo>
+<date>2000-10-04</date>
+<releaseinfo>2.00.00</releaseinfo>
 
 <copyright>
-<year
->2000</year>
-<holder
->Echipa KDE</holder>
+<year>2000</year>
+<holder>Echipa KDE</holder>
 </copyright>
 
-<legalnotice
->&FDLNotice;</legalnotice>
+<legalnotice>&FDLNotice;</legalnotice>
 
-<abstract
-><para
->Un ghid vizual al interfeţei grafice &kde; Aceasta este o versiune preliminară a documentului. Este de presupus că va deveni un tur grafic al &kde;.</para
-></abstract>
+<abstract><para>Un ghid vizual al interfeţei grafice &kde; Aceasta este o versiune preliminară a documentului. Este de presupus că va deveni un tur grafic al &kde;.</para></abstract>
 
 <keywordset>
-<keyword
->KDE</keyword>
-<keyword
->Vizual</keyword>
-<keyword
->Dicţionar</keyword>
-<keyword
->Ghid</keyword>
+<keyword>KDE</keyword>
+<keyword>Vizual</keyword>
+<keyword>Dicţionar</keyword>
+<keyword>Ghid</keyword>
 </keywordset>
 
 </bookinfo>
@@ -59,23 +44,14 @@
 <!-- dictionary on the i18n website, please make sure the translations here -->
 <!-- match that file exactly. -->
 
-<title
->Termeni ai ghidului vizual &kde;</title>
+<title>Termeni ai ghidului vizual &kde;</title>
 
-<para
->Acest proiect a fost pornit pentru a ajuta la unificarea vocabularului utilizat în documentaţia &kde;.</para>
+<para>Acest proiect a fost pornit pentru a ajuta la unificarea vocabularului utilizat în documentaţia &kde;.</para>
 
-<para
->Vi-l oferim ca pe un intrument de învăţare a interfeţei grafice a &kde;. Aceste nume au fost standardizate în toată documentaţia astfel încît întotdeauna veţi găsi elementele de interfaţă grafică denumite ca aici.</para>
+<para>Vi-l oferim ca pe un intrument de învăţare a interfeţei grafice a &kde;. Aceste nume au fost standardizate în toată documentaţia astfel încît întotdeauna veţi găsi elementele de interfaţă grafică denumite ca aici.</para>
 
-<tip
-><para
->Termenul <quote
->componentă</quote
-> (widget) să referă la blocul de bază al interfeţei grafice a programelor.</para>
-<para
->Fiecare componentă operează într-un mod similar de fiecare dată cînd este utilizată, dar efectul pe care îl are depinde de locul unde este folosită în program.</para
-></tip>
+<tip><para>Termenul <quote>componentă</quote> (widget) să referă la blocul de bază al interfeţei grafice a programelor.</para>
+<para>Fiecare componentă operează într-un mod similar de fiecare dată cînd este utilizată, dar efectul pe care îl are depinde de locul unde este folosită în program.</para></tip>
 
 <!-- TODO:
 Widgets to add: combo buttons (eg, the 'back' button in konq), popup 
@@ -84,20 +60,16 @@ menus/context menus, passive popups, sidebar buttons?
 Perhaps list deprecated names, for search/replace purposes?
 -->
 <sect1 id="widget-table">
-<title
->Lista componentelor de bază ale &kde;</title>
-<para
->La ora actuală acest ghid este format dintr-o tabelă de nume a elementelor grafice întîlnite în documentaţia &kde; şi un exemplu grafic pentru fiecare. </para>
-<para
->Sperăm, ca în timp, să facem un document mult mai complet care să vă conducă într-un tur vizual al &kde;.</para>
+<title>Lista componentelor de bază ale &kde;</title>
+<para>La ora actuală acest ghid este format dintr-o tabelă de nume a elementelor grafice întîlnite în documentaţia &kde; şi un exemplu grafic pentru fiecare. </para>
+<para>Sperăm, ca în timp, să facem un document mult mai complet care să vă conducă într-un tur vizual al &kde;.</para>
 
 <informaltable>
 <tgroup cols="2">
 <tbody>
 
 <row>
-<entry
->Buton</entry>
+<entry>Buton</entry>
 <entry>
 <inlinemediaobject>
 <imageobject>
@@ -108,8 +80,7 @@ Perhaps list deprecated names, for search/replace purposes?
 </row>
 
 <row>
-<entry
->Butoane de opţiune</entry>
+<entry>Butoane de opţiune</entry>
 <entry>
 <inlinemediaobject>
 <imageobject>
@@ -120,8 +91,7 @@ Perhaps list deprecated names, for search/replace purposes?
 </row>
 
 <row>
-<entry
->Selector de culori</entry>
+<entry>Selector de culori</entry>
 <entry>
 <inlinemediaobject>
 <imageobject>
@@ -132,8 +102,7 @@ Perhaps list deprecated names, for search/replace purposes?
 </row>
 
 <row>
-<entry
->Căsuţă combinată</entry>
+<entry>Căsuţă combinată</entry>
 <entry>
 <inlinemediaobject>
 <imageobject>
@@ -144,8 +113,7 @@ Perhaps list deprecated names, for search/replace purposes?
 </row>
 
 <row>
-<entry
->Căsuţă de dialog</entry>
+<entry>Căsuţă de dialog</entry>
 <entry>
 <inlinemediaobject>
 <imageobject>
@@ -156,8 +124,7 @@ Perhaps list deprecated names, for search/replace purposes?
 </row>
 
 <row>
-<entry
->Căsuţă derulantă</entry>
+<entry>Căsuţă derulantă</entry>
 <entry>
 <inlinemediaobject>
 <imageobject>
@@ -168,8 +135,7 @@ Perhaps list deprecated names, for search/replace purposes?
 </row>
 
 <row>
-<entry
->Listă de iconiţe</entry>
+<entry>Listă de iconiţe</entry>
 <entry>
 <inlinemediaobject>
 <imageobject>
@@ -180,8 +146,7 @@ Perhaps list deprecated names, for search/replace purposes?
 </row>
 
 <row>
-<entry
->Listă</entry>
+<entry>Listă</entry>
 <entry>
 <inlinemediaobject>
 <imageobject>
@@ -192,8 +157,7 @@ Perhaps list deprecated names, for search/replace purposes?
 </row>
 
 <row>
-<entry
->Bară de meniu</entry>
+<entry>Bară de meniu</entry>
 <entry>
 <inlinemediaobject>
 <imageobject>
@@ -204,8 +168,7 @@ Perhaps list deprecated names, for search/replace purposes?
 </row>
 
 <row>
-<entry
->Bară de progres</entry>
+<entry>Bară de progres</entry>
 <entry>
 <inlinemediaobject>
 <imageobject>
@@ -216,8 +179,7 @@ Perhaps list deprecated names, for search/replace purposes?
 </row>
 
 <row>
-<entry
->Butoane radio</entry>
+<entry>Butoane radio</entry>
 <entry>
 <inlinemediaobject>
 <imageobject>
@@ -228,8 +190,7 @@ Perhaps list deprecated names, for search/replace purposes?
 </row>
 
 <row>
-<entry
->Bară de defilare</entry>
+<entry>Bară de defilare</entry>
 <entry>
 <inlinemediaobject>
 <imageobject>
@@ -240,8 +201,7 @@ Perhaps list deprecated names, for search/replace purposes?
 </row>
 
 <row>
-<entry
->Potenţiometru</entry>
+<entry>Potenţiometru</entry>
 <entry>
 <inlinemediaobject>
 <imageobject>
@@ -252,8 +212,7 @@ Perhaps list deprecated names, for search/replace purposes?
 </row>
 
 <row>
-<entry
->Spin Box</entry>
+<entry>Spin Box</entry>
 <entry>
 <inlinemediaobject>
 <imageobject>
@@ -264,8 +223,7 @@ Perhaps list deprecated names, for search/replace purposes?
 </row>
 
 <row>
-<entry
->Bară de stare</entry>
+<entry>Bară de stare</entry>
 <entry>
 <inlinemediaobject>
 <imageobject>
@@ -276,8 +234,7 @@ Perhaps list deprecated names, for search/replace purposes?
 </row>
 
 <row>
-<entry
->Linie de editare</entry>
+<entry>Linie de editare</entry>
 <entry>
 <inlinemediaobject>
 <imageobject>
@@ -289,8 +246,7 @@ Perhaps list deprecated names, for search/replace purposes?
 
 
 <row>
-<entry
->Bară de unelte</entry>
+<entry>Bară de unelte</entry>
 <entry>
 <inlinemediaobject>
 <imageobject>
@@ -301,8 +257,7 @@ Perhaps list deprecated names, for search/replace purposes?
 </row>
 
 <row>
-<entry
->Vizualizare arborescentă</entry>
+<entry>Vizualizare arborescentă</entry>
 <entry>
 <inlinemediaobject>
 <imageobject>
@@ -314,8 +269,7 @@ Perhaps list deprecated names, for search/replace purposes?
 
 
 <row>
-<entry
->Bara de titlu a ferestrei</entry>
+<entry>Bara de titlu a ferestrei</entry>
 <entry>
 <inlinemediaobject>
 <imageobject>
@@ -331,13 +285,10 @@ Perhaps list deprecated names, for search/replace purposes?
 </sect1>
 </chapter>
 <chapter id="credits">
-<title
->Autori şi licenţe</title>
-<para
->&kappname;</para>
+<title>Autori şi licenţe</title>
+<para>&kappname;</para>
 
-<para
->Documentaţie scrisă de Echipa &kde;.</para>
+<para>Documentaţie scrisă de Echipa &kde;.</para>
 &underFDL; </chapter>
 
 </book>