From 0b8ca6637be94f7814cafa7d01ad4699672ff336 Mon Sep 17 00:00:00 2001 From: Darrell Anderson Date: Tue, 21 Jan 2014 22:06:48 -0600 Subject: Beautify docbook files --- tde-i18n-ro/docs/tdebase/glossary/index.docbook | 452 ++------ .../tdebase/glossary/tdeprintingglossary.docbook | 1198 ++++---------------- .../docs/tdebase/khelpcenter/contact.docbook | 193 +--- tde-i18n-ro/docs/tdebase/khelpcenter/help.docbook | 863 ++++---------- tde-i18n-ro/docs/tdebase/khelpcenter/index.docbook | 42 +- .../docs/tdebase/khelpcenter/support.docbook | 82 +- .../docs/tdebase/khelpcenter/welcome.docbook | 89 +- .../docs/tdebase/khelpcenter/whatistde.docbook | 109 +- .../docs/tdebase/kinfocenter/devices/index.docbook | 57 +- .../docs/tdebase/kinfocenter/dma/index.docbook | 85 +- tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/index.docbook | 440 ++----- .../tdebase/kinfocenter/interrupts/index.docbook | 97 +- .../docs/tdebase/kinfocenter/ioports/index.docbook | 66 +- .../docs/tdebase/kinfocenter/memory/index.docbook | 116 +- .../docs/tdebase/kinfocenter/nics/index.docbook | 41 +- .../docs/tdebase/kinfocenter/opengl/index.docbook | 60 +- .../tdebase/kinfocenter/partitions/index.docbook | 62 +- .../docs/tdebase/kinfocenter/pci/index.docbook | 78 +- .../docs/tdebase/kinfocenter/pcmcia/index.docbook | 46 +- .../tdebase/kinfocenter/processor/index.docbook | 65 +- .../tdebase/kinfocenter/protocols/index.docbook | 32 +- .../docs/tdebase/kinfocenter/samba/index.docbook | 308 ++--- .../docs/tdebase/kinfocenter/scsi/index.docbook | 72 +- .../docs/tdebase/kinfocenter/sound/index.docbook | 59 +- .../docs/tdebase/kinfocenter/usb/index.docbook | 43 +- .../docs/tdebase/kinfocenter/xserver/index.docbook | 52 +- tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/bzip.docbook | 26 +- tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/bzip2.docbook | 31 +- tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/cgi.docbook | 26 +- tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/data.docbook | 61 +- tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/file.docbook | 18 +- tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/finger.docbook | 53 +- tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/fish.docbook | 90 +- tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/floppy.docbook | 62 +- tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/ftp.docbook | 34 +- tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/gopher.docbook | 30 +- tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/gzip.docbook | 31 +- tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/help.docbook | 14 +- tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/http.docbook | 36 +- tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/https.docbook | 17 +- tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/imap.docbook | 22 +- tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/imaps.docbook | 14 +- tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/index.docbook | 25 +- tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/info.docbook | 38 +- tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/lan.docbook | 33 +- tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/ldap.docbook | 26 +- tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/mac.docbook | 66 +- tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/mailto.docbook | 18 +- tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/man.docbook | 61 +- tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/mrml.docbook | 28 +- tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/news.docbook | 16 +- tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/nfs.docbook | 37 +- tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/nntp.docbook | 44 +- tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/pop3.docbook | 9 +- tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/pop3s.docbook | 9 +- tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/print.docbook | 212 +--- tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/rlan.docbook | 9 +- tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/rlogin.docbook | 52 +- tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/sftp.docbook | 22 +- tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/smb.docbook | 92 +- tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/smtp.docbook | 14 +- tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/tar.docbook | 14 +- tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/telnet.docbook | 14 +- .../docs/tdebase/tdeioslave/thumbnail.docbook | 30 +- tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/webdav.docbook | 57 +- .../docs/tdebase/tdeioslave/webdavs.docbook | 14 +- tde-i18n-ro/docs/tdebase/visualdict/index.docbook | 135 +-- 67 files changed, 1395 insertions(+), 5052 deletions(-) (limited to 'tde-i18n-ro') diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/glossary/index.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/glossary/index.docbook index 4ca63b59d14..dfb5756793b 100644 --- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/glossary/index.docbook +++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/glossary/index.docbook @@ -8,459 +8,175 @@ ]> -&glossary-tdeprinting; - Tehnologii +&glossary-tdeprinting; + Tehnologii - Dispozitiv de I/E - Dispozitivele de I/E permit aplicaţiilor &kde; să acceseze resursele distante la fel de uşor ca pe cele locale (făcîndu-le trasnparente de reţea). Resursele distante (⪚ fişiere) ar putea să fie localizate în partajări SMB sau similare. -SMB &kde; + Dispozitiv de I/E + Dispozitivele de I/E permit aplicaţiilor &kde; să acceseze resursele distante la fel de uşor ca pe cele locale (făcîndu-le trasnparente de reţea). Resursele distante (⪚ fişiere) ar putea să fie localizate în partajări SMB sau similare. +SMB &kde; - TDEIO - Sistemul de intrare/ieşire &kde; care utilizează aşa-numitele Dispozitive de I/E. -Dispozitiv de I/E &kde; + TDEIO + Sistemul de intrare/ieşire &kde; care utilizează aşa-numitele Dispozitive de I/E. +Dispozitiv de I/E &kde; - KParts - KParts este o tehnologie de încapsulare care permite aplicaţiilor &kde; să înglobeze alte aplicaţii &kde;. De exemplu, vizualizorul text utilizat de &konqueror; este o componentă de tip KPart. - &konqueror; + KParts + KParts este o tehnologie de încapsulare care permite aplicaţiilor &kde; să înglobeze alte aplicaţii &kde;. De exemplu, vizualizorul text utilizat de &konqueror; este o componentă de tip KPart. + &konqueror; - KSycoca - KSycoca (&kde; System Configuration Cache) este un cache de informaţii de configurare care, de exemplu, garantează accesul rapid la itemii de meniu. + KSycoca + KSycoca (&kde; System Configuration Cache) este un cache de informaţii de configurare care, de exemplu, garantează accesul rapid la itemii de meniu. KBuildSycoca +otherterm="gloss-tdebuildsycoca">KBuildSycoca - XFree86 + XFree86 - Antialiere - Dacă este menţionată în legătură cu &kde;, de cele mai multe ori antialierea se referă la finisarea fonturilor vizibile pe ecran. Acest lucru este posibil în &kde; dacă este folosit &Qt; 2.3.0 sau mai recent împreună cu XFree86 4.x. -&kde; &Qt; + Antialiere + Dacă este menţionată în legătură cu &kde;, de cele mai multe ori antialierea se referă la finisarea fonturilor vizibile pe ecran. Acest lucru este posibil în &kde; dacă este folosit &Qt; 2.3.0 sau mai recent împreună cu XFree86 4.x. +&kde; &Qt; - &X-Server; - &X-Server; reprezintă un suport obligatoriu peste care sînt construite felurite interfeţe grafice precum &kde;. El administrează evenimentele de bază primite de la mouse şi tastatură (de la calculatorul local, cît şi de la maşinile distante) şi asigură rutine de grafică elementară pentru desenarea dreptunghiurilor şi a altor primitive grafice. -&kde; &GUI; + &X-Server; + &X-Server; reprezintă un suport obligatoriu peste care sînt construite felurite interfeţe grafice precum &kde;. El administrează evenimentele de bază primite de la mouse şi tastatură (de la calculatorul local, cît şi de la maşinile distante) şi asigură rutine de grafică elementară pentru desenarea dreptunghiurilor şi a altor primitive grafice. +&kde; &GUI; - Aplicaţii + Aplicaţii - KBuildSycoca - KBuildSycoca este un utilitar de linie de comandă care regenerează aşa-numita bază de date KSycoca. El este util, de exemplu, dacă din &kcontrol; lipsesc toate modulele. -KSycoca &kcontrol; + KBuildSycoca + KBuildSycoca este un utilitar de linie de comandă care regenerează aşa-numita bază de date KSycoca. El este util, de exemplu, dacă din &kcontrol; lipsesc toate modulele. +KSycoca &kcontrol; - &kcontrol; - Acesta este proiectul şi numele de fişier al centrului de control &kde;. &kcontrol; vă permite să personalizaţi aproape orice opţiune de configurare din &kde;. - &kde; + &kcontrol; + Acesta este proiectul şi numele de fişier al centrului de control &kde;. &kcontrol; vă permite să personalizaţi aproape orice opţiune de configurare din &kde;. + &kde; - &kicker; - &kicker; este porecla cît şi numele de proiect al panoului &kde;. -&kde; Panou + &kicker; + &kicker; este porecla cît şi numele de proiect al panoului &kde;. +&kde; Panou - &konqueror; - &konqueror; este un manager de fişier, navigator web, vizualizor de imagini şi multe altele. El este parte centrală a proiectului &kde;. Puteţi afla mai multe informaţii despre el la http://www.konqueror.org. - &kde; + &konqueror; + &konqueror; este un manager de fişier, navigator web, vizualizor de imagini şi multe altele. El este parte centrală a proiectului &kde;. Puteţi afla mai multe informaţii despre el la http://www.konqueror.org. + &kde; - &ksirc; - &ksirc; este clientul IRC implicit care vine odată cu distribuţia dumneavoastră de &kde;. Îl puteţi folosi să conversaţi cu oricine din reţeaua IRC. - IRC + &ksirc; + &ksirc; este clientul IRC implicit care vine odată cu distribuţia dumneavoastră de &kde;. Îl puteţi folosi să conversaţi cu oricine din reţeaua IRC. + IRC - + - Terminologie mediu grafic + Terminologie mediu grafic - Tragere şi punere - Acest concept încearcă să înlocuiască multe acţiuni, precum copierea de fişiere dintr-un loc în altul, printr-o manevră cu mouse-ul.De exemplu: dînd clic pe o iconiţă dintr-o fereastră &konqueror;, mutaţi mouse-ul în altă fereastră ţinînd în continuare butonul apăsat, iar apoi eliberaţi butonul (daţi drumul obiectului). Astfel copiaţi fişiere. - &konqueror; + Tragere şi punere + Acest concept încearcă să înlocuiască multe acţiuni, precum copierea de fişiere dintr-un loc în altul, printr-o manevră cu mouse-ul.De exemplu: dînd clic pe o iconiţă dintr-o fereastră &konqueror;, mutaţi mouse-ul în altă fereastră ţinînd în continuare butonul apăsat, iar apoi eliberaţi butonul (daţi drumul obiectului). Astfel copiaţi fişiere. + &konqueror; - &GUI; - Abreviere pentru Graphical User Interface. Fiecare mediu grafic de birou(precum &kde;) este un &GUI;. Cele mai multe din ele oferă suport pentru mouse şi/sau ferestre care să controleze programele. - &kde; + &GUI; + Abreviere pentru Graphical User Interface. Fiecare mediu grafic de birou(precum &kde;) este un &GUI;. Cele mai multe din ele oferă suport pentru mouse şi/sau ferestre care să controleze programele. + &kde; - &kde; - Abreviere pentru K Desktop Environment, o interfaţă grafică de vîrf pentru sisteme &UNIX;. Puteţi afla informaţii detaliate la http://www.kde.org. - &GUI; + &kde; + Abreviere pentru K Desktop Environment, o interfaţă grafică de vîrf pentru sisteme &UNIX;. Puteţi afla informaţii detaliate la http://www.kde.org. + &GUI; - GNOME + GNOME - GNU Network Object Model Environment, una din interfeţele grafice &UNIX; de vîrf. - &GUI; + GNU Network Object Model Environment, una din interfeţele grafice &UNIX; de vîrf. + &GUI; - Panou - Face referire la panou (cunoscut şi sub numele de &kicker;) care de cele mai multe ori se află în partea de jos a ecranului. -&kde; &kicker; + Panou + Face referire la panou (cunoscut şi sub numele de &kicker;) care de cele mai multe ori se află în partea de jos a ecranului. +&kde; &kicker; - ripping - Procesul de citire a datelor audio de pe un &cdrom; şi salvarea lor pe hard disk. + ripping + Procesul de citire a datelor audio de pe un &cdrom; şi salvarea lor pe hard disk. - Dezvoltare &kde; + Dezvoltare &kde; - &Qt; - Interfaţa grafică a &kde; este contruită peste toolkit-ul &Qt; care oferă multe din elementele grafice (aşa-numitele Widget-uri). Ele sînt utilizate la construirea interfeţei aplicaţiilor. Mai multe informaţii despre &Qt; găsiţi la http://www.trolltech.com. -&kde; &GUI; Widget + &Qt; + Interfaţa grafică a &kde; este contruită peste toolkit-ul &Qt; care oferă multe din elementele grafice (aşa-numitele Widget-uri). Ele sînt utilizate la construirea interfeţei aplicaţiilor. Mai multe informaţii despre &Qt; găsiţi la http://www.trolltech.com. +&kde; &GUI; Widget - i18n - Abreviere pentru internaţionalizare. &kde; suportă o mulţime de limbaje şi mai multe tehnici de internaţionalizare fac posibilă traducerea cu uşurinţă a mesajelor interfeţei grafice cît şi a documentaţiei însoţitoare. Mai multe despre acest proces puteţi afla la http://i18n.kde.org. -&kde; &GUI; + i18n + Abreviere pentru internaţionalizare. &kde; suportă o mulţime de limbaje şi mai multe tehnici de internaţionalizare fac posibilă traducerea cu uşurinţă a mesajelor interfeţei grafice cît şi a documentaţiei însoţitoare. Mai multe despre acest proces puteţi afla la http://i18n.kde.org. +&kde; &GUI; - l10n - Abreviere pentru localizare, procesul de adaptare a unui program la mediul local. Acesta include, de exemplu, moneda utilizată pentru valorile monetare sau formatul timpului. - i18n + l10n + Abreviere pentru localizare, procesul de adaptare a unui program la mediul local. Acesta include, de exemplu, moneda utilizată pentru valorile monetare sau formatul timpului. + i18n - Widget - Elemente grafice precum bare de defilare, butoane sau linii de editare. El sînt utilizate de &kde; la construcţia interfeţei grafice. -&kde; &GUI; + Widget + Elemente grafice precum bare de defilare, butoane sau linii de editare. El sînt utilizate de &kde; la construcţia interfeţei grafice. +&kde; &GUI; - CVS + CVS - Concurrent Version System. CVS reprezintă o modalitate elegantă de a administra versiunile fişierele şi de permite mai multor programatori să lucreze la acelaşi proiect. La http://www.kde.org/anoncvs.html aflaţi modul în care puteţi obţine sursele &kde; prin acces CVS anonim.Mai multe despre CVS puteţi aflaţi la http://www.cvshome.org. + Concurrent Version System. CVS reprezintă o modalitate elegantă de a administra versiunile fişierele şi de permite mai multor programatori să lucreze la acelaşi proiect. La http://www.kde.org/anoncvs.html aflaţi modul în care puteţi obţine sursele &kde; prin acces CVS anonim.Mai multe despre CVS puteţi aflaţi la http://www.cvshome.org. - Diverse + Diverse - RFC - Request For Comment. O modalitate obişnuită de a publica idei noi despre un protocol sau proceduri în scopul de fi evaluate de comunitatea Internet. Deşi RFC-urile nu sînt obligatorii, cele multe din aplicaţii încearcă să adere la ele din momentul în care au fost aprobate de comunitate. Mai multe informaţii despre RFC-uri puteţi găsi în pagina de web RFC. + RFC + Request For Comment. O modalitate obişnuită de a publica idei noi despre un protocol sau proceduri în scopul de fi evaluate de comunitatea Internet. Deşi RFC-urile nu sînt obligatorii, cele multe din aplicaţii încearcă să adere la ele din momentul în care au fost aprobate de comunitate. Mai multe informaţii despre RFC-uri puteţi găsi în pagina de web RFC. - + - Diverse protocoale + Diverse protocoale - SMB - Server Message Block. Un protocol de reţea utilizat în reţelele &Microsoft; &Windows; pentru a accesa sistemele de fişiere ale altor calculatoare. - Dispozitiv de I/E + SMB + Server Message Block. Un protocol de reţea utilizat în reţelele &Microsoft; &Windows; pentru a accesa sistemele de fişiere ale altor calculatoare. + Dispozitiv de I/E - IRC - Internet Relay Chat. Un protocol definit în RFC 1459, care controlează specificaţiile pentrun a oferi conversaţii bazate pe text, în timp real. - RFC + IRC + Internet Relay Chat. Un protocol definit în RFC 1459, care controlează specificaţiile pentrun a oferi conversaţii bazate pe text, în timp real. + RFC - gazdă - Acesta poate fi un nume din fişierul /etc/hosts (calculatorul-meu), un nume Internet (www.kde.org) sau o adresă IP (192.168.0.10). + gazdă + Acesta poate fi un nume din fişierul /etc/hosts (calculatorul-meu), un nume Internet (www.kde.org) sau o adresă IP (192.168.0.10). diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/glossary/tdeprintingglossary.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/glossary/tdeprintingglossary.docbook index 98cc64bd4c0..6e8360fe649 100644 --- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/glossary/tdeprintingglossary.docbook +++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/glossary/tdeprintingglossary.docbook @@ -11,1248 +11,442 @@ --> - Tipărire + Tipărire - ACL-uri - Abreviere pentru Access Control Lists. ACL-urile sînt utilizate pentru a verifica accesul unui utilizator (autentificat). În &CUPS; există suport iniţial simplu pentru ACL-uri, dar acesta va fi rafinat în versiunile viitoare. - Autentificare + ACL-uri + Abreviere pentru Access Control Lists. ACL-urile sînt utilizate pentru a verifica accesul unui utilizator (autentificat). În &CUPS; există suport iniţial simplu pentru ACL-uri, dar acesta va fi rafinat în versiunile viitoare. + Autentificare - Protocol AppSocket - AppSocket este un protocol pentru transferul datelor de tipărit şi este frecvent numit "Tipărire Directă TCP/IP". &Hewlett-Packard; a preluat AppSocket, i-a adăugat cîteva extensii minore şi a avut un succes extraordinar în redenumirea şi popularizarea lui sub brandul "&HP; JetDirect"... -Protocol &HP; JetDirect Tipărire Directă TCP/IP + Protocol AppSocket + AppSocket este un protocol pentru transferul datelor de tipărit şi este frecvent numit "Tipărire Directă TCP/IP". &Hewlett-Packard; a preluat AppSocket, i-a adăugat cîteva extensii minore şi a avut un succes extraordinar în redenumirea şi popularizarea lui sub brandul "&HP; JetDirect"... +Protocol &HP; JetDirect Tipărire Directă TCP/IP - APSfilter - APSfilter este utilizat de obicei în contextul tipăririi &UNIX; "clasice" (LPD în stil BSD). Este un script de interpretor sofisticat, deghizat ca program de filtrare "totul-în-unul". În realitate, APSfilter apelează "filtrele reale" ca să facă lucrarea necesară. El trimite automat lucrările de tipărit prin celelalte filtre, bazîndu-se pe analiza iniţială a tipului de fişier de tipărit. A fost scris şi este dezvoltat de Andreas Klemm. Este similar cu Magicfilter şi în cele mai multe din cazuri utilizează Ghostscript pentru conversia fişierelor. Unele distribuţii de Linux (de exemplu &SuSE;) utilizează APSfilter, altele Magicfilter (de exemplu &RedHat;), iar unele permit selectarea unuia din ele (de exemplu *BSD). &CUPS; nu are nevoie de APSfilter, deoarece execută propriile rutine de recunoaştere a tipului de fişier (bazate pe tipurile &MIME;) şi aplică propria logică filtrare. -Ghostscript Magicfilter Tipuri &MIME; printcap + APSfilter + APSfilter este utilizat de obicei în contextul tipăririi &UNIX; "clasice" (LPD în stil BSD). Este un script de interpretor sofisticat, deghizat ca program de filtrare "totul-în-unul". În realitate, APSfilter apelează "filtrele reale" ca să facă lucrarea necesară. El trimite automat lucrările de tipărit prin celelalte filtre, bazîndu-se pe analiza iniţială a tipului de fişier de tipărit. A fost scris şi este dezvoltat de Andreas Klemm. Este similar cu Magicfilter şi în cele mai multe din cazuri utilizează Ghostscript pentru conversia fişierelor. Unele distribuţii de Linux (de exemplu &SuSE;) utilizează APSfilter, altele Magicfilter (de exemplu &RedHat;), iar unele permit selectarea unuia din ele (de exemplu *BSD). &CUPS; nu are nevoie de APSfilter, deoarece execută propriile rutine de recunoaştere a tipului de fişier (bazate pe tipurile &MIME;) şi aplică propria logică filtrare. +Ghostscript Magicfilter Tipuri &MIME; printcap - Autentificare - Dovedirea identităţii unei anumite persoane (posibil prin intermediul unei perechi cont/parolă sau cu ajutorul unui certificat) este de obicei numită autentificare. După ce sînteţi autentificat, puteţi avea sau nu acces la resursa dorită, în funcţie de ACL-uri. - ACL-uri + Autentificare + Dovedirea identităţii unei anumite persoane (posibil prin intermediul unei perechi cont/parolă sau cu ajutorul unui certificat) este de obicei numită autentificare. După ce sînteţi autentificat, puteţi avea sau nu acces la resursa dorită, în funcţie de ACL-uri. + ACL-uri - Comunicaţie bidirecţională - În contextul tipăririi, un server sau o maşină poate primi informaţii suplimentare de la imprimantă (mesaje de stare &etc;), după o cerere sau fără un motiv prealabil. AppSocket ( = &HP; JetDirect), &CUPS; şi IPP suportă comunicaţii bidirecţionale, LPR/LPD şi tipărirea în stil BSD, nu... -Protocol AppSocket &CUPS; Tipărire Directă TCP/IP &HP; JetDirect IPP LPR/LPD + Comunicaţie bidirecţională + În contextul tipăririi, un server sau o maşină poate primi informaţii suplimentare de la imprimantă (mesaje de stare &etc;), după o cerere sau fără un motiv prealabil. AppSocket ( = &HP; JetDirect), &CUPS; şi IPP suportă comunicaţii bidirecţionale, LPR/LPD şi tipărirea în stil BSD, nu... +Protocol AppSocket &CUPS; Tipărire Directă TCP/IP &HP; JetDirect IPP LPR/LPD - Tipărire în stil BSD - Termen generic pentru variante diferite ale metodei tradiţionale de tipărire &UNIX;. Prima versiune a sa a apărut la începutul anilor '70 pe BSD &UNIX; şi a fost descrisă formal în RFC 1179 numai pe la sfîrşitul lui 1990. La momentul în care a fost descrisă pentru prima oară tipărirea "distantă" BSD, imprimantele erau seriale ori dispozitive conectate direct la maşină (cu un Internet format din nu mai mult de 100 de noduri!). Imprimantele utilizau hîrtie continuă cu găurele alimentate printr-un mecanism tractor. Simple linii de text ASCII era imprimate prin lovirea unei panglici dintr-o cutie. Hîrtia ieşea împăturită în zig-zag ca un "şarpe". Tipărirea la distanţă însemna trimiterea unui fişier ce se dorea printat de la o maşină învecinată din camera alăturată. Cît s-a schimbat tehnologia! Imprimantele uzuale moderne utilizează acum foi tăiate, au inteligenţă înglobată care să calculeze imaginile raster pagină după pagină ce sînt trimise către ele utilizînd unul dintre puternicele limbaje de descriere a paginii (PDL - Page Description Language). Multe sînt noduri de reţea în adevăratul sens al cuvîntului, avînd microprocesor, memorie RAM, un hard disk şi propriul sistem de operare şi sînt ataşate la o reţea cu, posibil, milioane de utilizatori... Este o dovadă clară a flexibilităţii conceptului &UNIX; de a rezolva astfel lucrurile, care a reuşit să facă idea de "Line Printing" să funcţioneze chiar şi în aceste condiţii moderne. Dar a venit şi timpul pentru ceva mai nou -- IPP. -IPP &CUPS; Tipărire LPR/LPD + Tipărire în stil BSD + Termen generic pentru variante diferite ale metodei tradiţionale de tipărire &UNIX;. Prima versiune a sa a apărut la începutul anilor '70 pe BSD &UNIX; şi a fost descrisă formal în RFC 1179 numai pe la sfîrşitul lui 1990. La momentul în care a fost descrisă pentru prima oară tipărirea "distantă" BSD, imprimantele erau seriale ori dispozitive conectate direct la maşină (cu un Internet format din nu mai mult de 100 de noduri!). Imprimantele utilizau hîrtie continuă cu găurele alimentate printr-un mecanism tractor. Simple linii de text ASCII era imprimate prin lovirea unei panglici dintr-o cutie. Hîrtia ieşea împăturită în zig-zag ca un "şarpe". Tipărirea la distanţă însemna trimiterea unui fişier ce se dorea printat de la o maşină învecinată din camera alăturată. Cît s-a schimbat tehnologia! Imprimantele uzuale moderne utilizează acum foi tăiate, au inteligenţă înglobată care să calculeze imaginile raster pagină după pagină ce sînt trimise către ele utilizînd unul dintre puternicele limbaje de descriere a paginii (PDL - Page Description Language). Multe sînt noduri de reţea în adevăratul sens al cuvîntului, avînd microprocesor, memorie RAM, un hard disk şi propriul sistem de operare şi sînt ataşate la o reţea cu, posibil, milioane de utilizatori... Este o dovadă clară a flexibilităţii conceptului &UNIX; de a rezolva astfel lucrurile, care a reuşit să facă idea de "Line Printing" să funcţioneze chiar şi în aceste condiţii moderne. Dar a venit şi timpul pentru ceva mai nou -- IPP. +IPP &CUPS; Tipărire LPR/LPD - &CUPS; - Abreviere pentru Common UNIX Printing System. &CUPS; este cel mai modern sistem de tipărire &UNIX; şi Linux, oferind servicii de tipărire şi maşinilor client &Microsoft; &Windows; şi Apple &MacOS;. Bazat pe IPP, el corectează toate slăbiciunile vechiului sistem de tipărire în stil BSD, asigurînd autentificare, criptare şi ACL-uri, plus mult mai multe funcţii. În acelaşi timp, prin LPR/LPD (stilul BSD), este suficient de compatibil în sens invers pentru a servi toţi clienţii de tip vechi, non-IPP. &CUPS; este capabil să controleze orice imprimantă &PostScript; utilizînd PPD-urile producătorului (fişier PostScript Printer Description), sistem orientat la momentul respectiv numai pentru tipărirea din &Microsoft; Windows NT. Tipărirea &kde; lucrează la maxim de performanţă cînd este bazată pe &CUPS;. -ACL-uri Autentificare Tipărire în stil BSD IPP TDEPrint LPR/LPD PPD + &CUPS; + Abreviere pentru Common UNIX Printing System. &CUPS; este cel mai modern sistem de tipărire &UNIX; şi Linux, oferind servicii de tipărire şi maşinilor client &Microsoft; &Windows; şi Apple &MacOS;. Bazat pe IPP, el corectează toate slăbiciunile vechiului sistem de tipărire în stil BSD, asigurînd autentificare, criptare şi ACL-uri, plus mult mai multe funcţii. În acelaşi timp, prin LPR/LPD (stilul BSD), este suficient de compatibil în sens invers pentru a servi toţi clienţii de tip vechi, non-IPP. &CUPS; este capabil să controleze orice imprimantă &PostScript; utilizînd PPD-urile producătorului (fişier PostScript Printer Description), sistem orientat la momentul respectiv numai pentru tipărirea din &Microsoft; Windows NT. Tipărirea &kde; lucrează la maxim de performanţă cînd este bazată pe &CUPS;. +ACL-uri Autentificare Tipărire în stil BSD IPP TDEPrint LPR/LPD PPD - &CUPS;-FAQ - Disponibil deocamdată numai în limba germană, (traducerea este în curs de desfăşurarea), &CUPS;-FAQ este o resursă valoroasă care răspunde la multe întrebări pe care le poate pune un începător la tipărirea cu &CUPS;. - Manualul TDEPrint + &CUPS;-FAQ + Disponibil deocamdată numai în limba germană, (traducerea este în curs de desfăşurarea), &CUPS;-FAQ este o resursă valoroasă care răspunde la multe întrebări pe care le poate pune un începător la tipărirea cu &CUPS;. + Manualul TDEPrint - &CUPS;-O-Matic - &CUPS;-O-Matic a fost primul modul "separat" pentru sistemul de tipărire &CUPS;. El este disponibil pe site-ul de web Linuxprinting.org website pentru a oferi un serviciu "online" de generat PPD-uri. Împreună cu scriptul Perl însoţitor, cupsomatic, trebuie instalat ca suport adiţional pentru &CUPS;. El redirectează rezultatul din filtrul nativ pstops într-un lanţ corespunzător de filtre Ghostscript. După execuţie pasează datele rezultate înapoi către un "subsistem" &CUPS; pentru a fi trimise către imprimantă. În acest mod &CUPS;-O-Matic asigură suport pentru orice imprimantă cunoscută care a funcţionat mai înainte în mediul Ghostscript "clasic". Dacă la orizont nu se întrevede suport nativ &CUPS; pentru acea imprimantă... &CUPS;-O-Matic este înlocuit de mult mai capabilul PPD-O-Matic. -cupsomatic PPD-O-Matic Foomatic + &CUPS;-O-Matic + &CUPS;-O-Matic a fost primul modul "separat" pentru sistemul de tipărire &CUPS;. El este disponibil pe site-ul de web Linuxprinting.org website pentru a oferi un serviciu "online" de generat PPD-uri. Împreună cu scriptul Perl însoţitor, cupsomatic, trebuie instalat ca suport adiţional pentru &CUPS;. El redirectează rezultatul din filtrul nativ pstops într-un lanţ corespunzător de filtre Ghostscript. După execuţie pasează datele rezultate înapoi către un "subsistem" &CUPS; pentru a fi trimise către imprimantă. În acest mod &CUPS;-O-Matic asigură suport pentru orice imprimantă cunoscută care a funcţionat mai înainte în mediul Ghostscript "clasic". Dacă la orizont nu se întrevede suport nativ &CUPS; pentru acea imprimantă... &CUPS;-O-Matic este înlocuit de mult mai capabilul PPD-O-Matic. +cupsomatic PPD-O-Matic Foomatic - cupsomatic - Scriptul Perl cupsomatic (plus un mediu Perl funcţional din calculatorul dumneavoastră) este necesar pentru a face ca orice PPD generatd de &CUPS;-O-Matic (sau PPD-O-Matic) să meargă cu &CUPS;. El a fost scris de Grant Taylor, autorul "Linux Printing HOWTO" ("Cum să tipărim din Linux") şi responsabilul bazei de date de imprimante de pe site-ul Linuxprinting.org. -&CUPS;-O-Matic Foomatic cupsomatic + cupsomatic + Scriptul Perl cupsomatic (plus un mediu Perl funcţional din calculatorul dumneavoastră) este necesar pentru a face ca orice PPD generatd de &CUPS;-O-Matic (sau PPD-O-Matic) să meargă cu &CUPS;. El a fost scris de Grant Taylor, autorul "Linux Printing HOWTO" ("Cum să tipărim din Linux") şi responsabilul bazei de date de imprimante de pe site-ul Linuxprinting.org. +&CUPS;-O-Matic Foomatic cupsomatic - Demon - Abreviere pentru Disk and execution monitor. Demonii există pe toate sistemele &UNIX; pentru a executa activităţi independente de intervenţia utilizatorului. Cititorii familiari mai mult cu &Microsoft; &Windows; pot să asocieze demonii şi activităţiile de care sînt responsabili cu "serviciile". Un exemplu de demon prezent pe toate sistemele &UNIX; de tip vechi este LPD (Line Printer Daemon). În lumea &UNIX;, &CUPS; se remarcă de departe ca succesor al LPD şi de asemenea operează ca proces demon. - SPOOLing + Demon + Abreviere pentru Disk and execution monitor. Demonii există pe toate sistemele &UNIX; pentru a executa activităţi independente de intervenţia utilizatorului. Cititorii familiari mai mult cu &Microsoft; &Windows; pot să asocieze demonii şi activităţiile de care sînt responsabili cu "serviciile". Un exemplu de demon prezent pe toate sistemele &UNIX; de tip vechi este LPD (Line Printer Daemon). În lumea &UNIX;, &CUPS; se remarcă de departe ca succesor al LPD şi de asemenea operează ca proces demon. + SPOOLing - Bază de date, Linuxprinting.org - Cu ani în urmă, cînd tipărirea în Linux era într-adevăr dificilă, numai tipărirea la linia de comandă era cunoscută celor mai mulţi linuxişti. Nu existau opţiuni de tipărire pentru a face tipărituri. Grant Taylor, autorul "Linux Printing HOWTO" ("Cum să tipărim în Linux"), a strîns majoritatea informaţiilor disponibile despre imprimante, drivere şi filtre în baza sa de date. O dată cu apariţia conceptului &CUPS;, utilizarea extinsă a PPD-urilor chiar şi la imprimantele non-PostScript, el a realizat potenţialul acelei baze de date: dacă cineva pune diferite bucăţi de date (cu un conţinut care poate fi descris după criteriile "Cu ce Ghostscript sau cu ce alte filtre tipăreşte un dispozitiv?", "Cît de bine?" şi "Ce opţiuni de linie de comandă există?") în fişiere compatibile PPD, poate avea toată puterea lui &CUPS; peste "driver"-ele imprimantelor tradiţionale. Acesta s-a dezvoltat într-un concept mult mai larg, cunoscut acum sub numele de "Foomatic". Foomatic extinde capabilităţile celorlalte spool-ere (LPR/LPD, LPRng, PDQ, PPR) pînă la un anumit punct ("furînd" unele concepte de la &CUPS;). Baza de Date Linuxprinting nu este orientată numai către Linux -- cei care rulează alte sisteme de operare bazate pe &UNIX; (de exemplu *BSD sau &MacOS; X) vor beneficia de informaţiile şi software-ul aflat acolo. -Foomatic Baza de date Linuxprinting + Bază de date, Linuxprinting.org + Cu ani în urmă, cînd tipărirea în Linux era într-adevăr dificilă, numai tipărirea la linia de comandă era cunoscută celor mai mulţi linuxişti. Nu existau opţiuni de tipărire pentru a face tipărituri. Grant Taylor, autorul "Linux Printing HOWTO" ("Cum să tipărim în Linux"), a strîns majoritatea informaţiilor disponibile despre imprimante, drivere şi filtre în baza sa de date. O dată cu apariţia conceptului &CUPS;, utilizarea extinsă a PPD-urilor chiar şi la imprimantele non-PostScript, el a realizat potenţialul acelei baze de date: dacă cineva pune diferite bucăţi de date (cu un conţinut care poate fi descris după criteriile "Cu ce Ghostscript sau cu ce alte filtre tipăreşte un dispozitiv?", "Cît de bine?" şi "Ce opţiuni de linie de comandă există?") în fişiere compatibile PPD, poate avea toată puterea lui &CUPS; peste "driver"-ele imprimantelor tradiţionale. Acesta s-a dezvoltat într-un concept mult mai larg, cunoscut acum sub numele de "Foomatic". Foomatic extinde capabilităţile celorlalte spool-ere (LPR/LPD, LPRng, PDQ, PPR) pînă la un anumit punct ("furînd" unele concepte de la &CUPS;). Baza de Date Linuxprinting nu este orientată numai către Linux -- cei care rulează alte sisteme de operare bazate pe &UNIX; (de exemplu *BSD sau &MacOS; X) vor beneficia de informaţiile şi software-ul aflat acolo. +Foomatic Baza de date Linuxprinting - Tipărire Directă TCP/IP - Aceasta este o metodă care în general utilizează portul TCP/IP 9100 pentru a realiza conectarea la imprimantă. Merge cu multe imprimante de reţea moderne şi are cîteva avantaje faţă de LPR/LPD: este mai rapidă şi oferă un "canal de stare invers" de la imprimantă către maşina care trimite lucrarea de tipărit. -Protocol AppSocket Protocol &HP; JetDirect + Tipărire Directă TCP/IP + Aceasta este o metodă care în general utilizează portul TCP/IP 9100 pentru a realiza conectarea la imprimantă. Merge cu multe imprimante de reţea moderne şi are cîteva avantaje faţă de LPR/LPD: este mai rapidă şi oferă un "canal de stare invers" de la imprimantă către maşina care trimite lucrarea de tipărit. +Protocol AppSocket Protocol &HP; JetDirect - Driver-e, Drivere imprimantă - Termenul "driver-e de imprimantă", utilizat în sensul platformei &Microsoft; &Windows;, nu se aplică în întregime la platforma Linux sau &UNIX;. Funcţionalitatea unui "driver" este realizată pe &UNIX; de mai multe componente modulare diferite care lucrează împreună. La baza driver-elor de imprimantă există "filtrele". Ele convertesc fişierele de tipărit de la un format de intrare dat la altul care este acceptat de imprimanta ţintă. În cele mai multe dintre cazuri filtrele pot fi conectate între ele ca să formeze un "lanţ" de filtre, unde numai rezultatul ultimei conversii este trimis la imprimantă. Transferul propriu-zis al datelor către dispozitiv este realizat de un "subsistem suport" (backend). -Filtru PPD-uri + Driver-e, Drivere imprimantă + Termenul "driver-e de imprimantă", utilizat în sensul platformei &Microsoft; &Windows;, nu se aplică în întregime la platforma Linux sau &UNIX;. Funcţionalitatea unui "driver" este realizată pe &UNIX; de mai multe componente modulare diferite care lucrează împreună. La baza driver-elor de imprimantă există "filtrele". Ele convertesc fişierele de tipărit de la un format de intrare dat la altul care este acceptat de imprimanta ţintă. În cele mai multe dintre cazuri filtrele pot fi conectate între ele ca să formeze un "lanţ" de filtre, unde numai rezultatul ultimei conversii este trimis la imprimantă. Transferul propriu-zis al datelor către dispozitiv este realizat de un "subsistem suport" (backend). +Filtru PPD-uri - Easy Software Products - Firma lui Mike Sweet, care a contribuit cu cîteva produse software al softţaree pentru comunitatea software-ului liber. Printre ele se înnumără versiunea iniţială a Gimp-Print, utilitarul de împachetare software EPM şi HTMLDOC. Acesta din urmă este utilizat de "Proiectul de Documentare Linux" (LDP) pentru a genera versiunea PDF documentaţiilor "Cum să...?". Dar cel mai important produs este &CUPS; (Common &UNIX; Printing System). ESP se autofinanţează din vînzarea unei versiuni comerciale de &CUPS; numită ESP PrintPro, care include unele îmbunătăţiri de nivel profesional. -&CUPS; ESP PrintPro ESP Gimp-Print + Easy Software Products + Firma lui Mike Sweet, care a contribuit cu cîteva produse software al softţaree pentru comunitatea software-ului liber. Printre ele se înnumără versiunea iniţială a Gimp-Print, utilitarul de împachetare software EPM şi HTMLDOC. Acesta din urmă este utilizat de "Proiectul de Documentare Linux" (LDP) pentru a genera versiunea PDF documentaţiilor "Cum să...?". Dar cel mai important produs este &CUPS; (Common &UNIX; Printing System). ESP se autofinanţează din vînzarea unei versiuni comerciale de &CUPS; numită ESP PrintPro, care include unele îmbunătăţiri de nivel profesional. +&CUPS; ESP PrintPro ESP Gimp-Print - Criptare - Criptarea datelor confidenţiale reprezintă o problemă de importanţă capitală dacă le transferaţi prin Internet sau chiar în intraneturi. Tipărirea cu protocoalele tradiţionale nu este criptată deloc -- de exemplu este foarte uşor să interceptezi şi să "asculţi" un flux de date &PostScript; sau PCL transferat pe fir. De aceea, la proiectarea IPP, s-a luat în calcul adăugarea uşoară a unor mecanisme de criptare. Acestea pot fi oferite în acelaşi fel ca la standardele de criptare a traficului HTTP: SSL şi TLS. -Autentificare &CUPS; IPP SSL TLS + Criptare + Criptarea datelor confidenţiale reprezintă o problemă de importanţă capitală dacă le transferaţi prin Internet sau chiar în intraneturi. Tipărirea cu protocoalele tradiţionale nu este criptată deloc -- de exemplu este foarte uşor să interceptezi şi să "asculţi" un flux de date &PostScript; sau PCL transferat pe fir. De aceea, la proiectarea IPP, s-a luat în calcul adăugarea uşoară a unor mecanisme de criptare. Acestea pot fi oferite în acelaşi fel ca la standardele de criptare a traficului HTTP: SSL şi TLS. +Autentificare &CUPS; IPP SSL TLS - Epson - Imprimantele inkjet Epson sînt printre cele bine suportate modele de driverele software libere, deoarece firma nu a fost atît de secretoasă cu dispozitivele lor şi au oferit programatorilor specificaţii tehnice. Calitatea excelentă a tipăririi obţinută de Gimp-Print pe seria de imprimante Stylus poate fi atribuită deschiderii acestei firme. De asemenea au contractat firma Easy Software Products pentru a întreţine o versiune îmbunătăţiţă a Ghostscript ("ESP GhostScript") pentru un oferi un suport mai bun portofoliului lor de imprimante. - ESP Ghostscript + Epson + Imprimantele inkjet Epson sînt printre cele bine suportate modele de driverele software libere, deoarece firma nu a fost atît de secretoasă cu dispozitivele lor şi au oferit programatorilor specificaţii tehnice. Calitatea excelentă a tipăririi obţinută de Gimp-Print pe seria de imprimante Stylus poate fi atribuită deschiderii acestei firme. De asemenea au contractat firma Easy Software Products pentru a întreţine o versiune îmbunătăţiţă a Ghostscript ("ESP GhostScript") pentru un oferi un suport mai bun portofoliului lor de imprimante. + ESP Ghostscript - Secvenţe de evitare - Primele imprimante apărute tipăreau numai date ASCII. Pentru a iniţia o linie nouă sau pentru a ejecta pagina, ele cunoşteau secvenţe de comenzi speciale, ce adeseori erau însoţite de un caracter iniţial de "recunoaştere" -- caracterul [ESC], "escape". &HP; a dezvoltat acest concept în seria sa de limbaje PCL publicate pînă astăzi, avînd dezvoltat în acest moment un limbaj complet de descriere a paginii (PDL - Page Description Language)ce a răsărit din acele începuturi umile. -PCL PDL + Secvenţe de evitare + Primele imprimante apărute tipăreau numai date ASCII. Pentru a iniţia o linie nouă sau pentru a ejecta pagina, ele cunoşteau secvenţe de comenzi speciale, ce adeseori erau însoţite de un caracter iniţial de "recunoaştere" -- caracterul [ESC], "escape". &HP; a dezvoltat acest concept în seria sa de limbaje PCL publicate pînă astăzi, avînd dezvoltat în acest moment un limbaj complet de descriere a paginii (PDL - Page Description Language)ce a răsărit din acele începuturi umile. +PCL PDL - ESC/P - Abreviere pentru Epson Standard Codes for Printers. Pe lîngă &PostScript; şi PCL, limbajul de imprimantă ESC/P de la Epson este unul dintre cele mai cunoscute. -PCL &PostScript; hpgl + ESC/P + Abreviere pentru Epson Standard Codes for Printers. Pe lîngă &PostScript; şi PCL, limbajul de imprimantă ESC/P de la Epson este unul dintre cele mai cunoscute. +PCL &PostScript; hpgl - ESP - Abreviere pentru Easy Software Products, firma care a dezvoltat &CUPS; ("Common &UNIX; Printing System"). -Easy Software Products &CUPS; ESP PrintPro + ESP + Abreviere pentru Easy Software Products, firma care a dezvoltat &CUPS; ("Common &UNIX; Printing System"). +Easy Software Products &CUPS; ESP PrintPro - ESP Ghostscript - O versiune de Ghostscript care este dezvoltată de Easy Software Products. Ea include driver-e Gimp-Print precompilate pentru multe imprimante inkjet (plus alte bunătăţi). ESP Ghostscript va produce tipărituri de calitate fotografică în cele mai multe cazuri, în special cu modelele din seria Epson Stylus. ESP Ghostscript este software sub licenţa GPL. -Easy Software Products &CUPS; ESP PrintPro + ESP Ghostscript + O versiune de Ghostscript care este dezvoltată de Easy Software Products. Ea include driver-e Gimp-Print precompilate pentru multe imprimante inkjet (plus alte bunătăţi). ESP Ghostscript va produce tipărituri de calitate fotografică în cele mai multe cazuri, în special cu modelele din seria Epson Stylus. ESP Ghostscript este software sub licenţa GPL. +Easy Software Products &CUPS; ESP PrintPro - ESP PrintPro - Această versiune profesională a &CUPS; ("Common &UNIX; Printing System") este vîndută de dezvoltatorii &CUPS; împreună cu mai mult de 2300 de driver-e de imprimantă pentru multe platforme de &UNIX; comerciale. ESP PrintPro este făcut să lucreze "direct scos din cutie" cu o configurare minimală sau chiar deloc din partea utilizatorilor sau a administratorilor de sistem. ESP vinde şi contracte de suport tehnic pentru &CUPS; şi PrintPro. Aceste vînzări ajută programatorii, care dezvoltă versiunea liberă de &CUPS;, să-şi cîştige existenţa. - &CUPS; + ESP PrintPro + Această versiune profesională a &CUPS; ("Common &UNIX; Printing System") este vîndută de dezvoltatorii &CUPS; împreună cu mai mult de 2300 de driver-e de imprimantă pentru multe platforme de &UNIX; comerciale. ESP PrintPro este făcut să lucreze "direct scos din cutie" cu o configurare minimală sau chiar deloc din partea utilizatorilor sau a administratorilor de sistem. ESP vinde şi contracte de suport tehnic pentru &CUPS; şi PrintPro. Aceste vînzări ajută programatorii, care dezvoltă versiunea liberă de &CUPS;, să-şi cîştige existenţa. + &CUPS; - Filtru - Filtrele, în general, sînt programele care iau datele de intrare, le prelucrează şi le livrează ca date de ieşire. Ele pot să modifice sau nu datele. În contextul tipăririi sînt programe care convertesc un fişier dat (destinat tipăririi, dar necorespunzător în formatul prezentat) într-un format tipăribil. Uneori trebuie construit un întreg "lanţ de filtre" pentru a obţine scopul dorit, conectînd ieşirea unui filtru la intrarea următorului. -Ghostscript RIP + Filtru + Filtrele, în general, sînt programele care iau datele de intrare, le prelucrează şi le livrează ca date de ieşire. Ele pot să modifice sau nu datele. În contextul tipăririi sînt programe care convertesc un fişier dat (destinat tipăririi, dar necorespunzător în formatul prezentat) într-un format tipăribil. Uneori trebuie construit un întreg "lanţ de filtre" pentru a obţine scopul dorit, conectînd ieşirea unui filtru la intrarea următorului. +Ghostscript RIP - Foomatic - Foomatic a apărut mai întîi ca un nume comun pentru un set de utilitare disponibile la Linuxprinting.org. Acestea uşurau utilizarea Ghostscript-ului tradiţional şi a altor filtre de imprimante şi extindeau funcţionalităţile filtrelor adăugînd mai multe opţiuni de linie de comandă sau explicau datele executate de driver. Variante rezultate din Foomatic sînt &CUPS;-O-Matic, PPD-O-Matic, PDQ-O-Matic, LPD-O-Matic, PPR-O-Matic, MF-O-Matic şi Direct-O-Matic. Toate acestea permit generarea directă a fişierelor de configurare corespunzătoare ale imprimantei, prin simpla selectare a modelului dorit şi a driver-ului sugerat (sau alternativ) pentru acea maşină. De curînd Foomatic gravitează în jurul ideii de a deveni un sistem "meta-spooling" ce permite configurarea subsistemului de tipărire printr-un set unificat de comenzi. Abordarea este mult mai complicată decît interfaţa grafică a TDEPrint, care execută o activitate similară pentru subsisteme de tipărire diferite. -&CUPS;-O-Matic PPD-O-Matic cupsomatic + Foomatic + Foomatic a apărut mai întîi ca un nume comun pentru un set de utilitare disponibile la Linuxprinting.org. Acestea uşurau utilizarea Ghostscript-ului tradiţional şi a altor filtre de imprimante şi extindeau funcţionalităţile filtrelor adăugînd mai multe opţiuni de linie de comandă sau explicau datele executate de driver. Variante rezultate din Foomatic sînt &CUPS;-O-Matic, PPD-O-Matic, PDQ-O-Matic, LPD-O-Matic, PPR-O-Matic, MF-O-Matic şi Direct-O-Matic. Toate acestea permit generarea directă a fişierelor de configurare corespunzătoare ale imprimantei, prin simpla selectare a modelului dorit şi a driver-ului sugerat (sau alternativ) pentru acea maşină. De curînd Foomatic gravitează în jurul ideii de a deveni un sistem "meta-spooling" ce permite configurarea subsistemului de tipărire printr-un set unificat de comenzi. Abordarea este mult mai complicată decît interfaţa grafică a TDEPrint, care execută o activitate similară pentru subsisteme de tipărire diferite. +&CUPS;-O-Matic PPD-O-Matic cupsomatic - Ghostscript - Ghostscript este un procesor raster de imagine &PostScript; (RIP - Raster Image Processor) în software, dezvoltat pentru prima oară de L. Peter Deutsch. Întotdeauna există o versiune GPL a Ghostscript pentru utilizare şi distribuire liberă (cel mult cu un an vechime), în timp ce versiunea curentă este vîndută comercial sub altă licenţă. Ghostscript este utilizat pe scară largă în Linux şi &UNIX; pentru transformarea fişierelor &PostScript; în date raster corespunzătoare pentru a fi trimise la dispozitive non-&PostScript;. -&PostScript; RIP + Ghostscript + Ghostscript este un procesor raster de imagine &PostScript; (RIP - Raster Image Processor) în software, dezvoltat pentru prima oară de L. Peter Deutsch. Întotdeauna există o versiune GPL a Ghostscript pentru utilizare şi distribuire liberă (cel mult cu un an vechime), în timp ce versiunea curentă este vîndută comercial sub altă licenţă. Ghostscript este utilizat pe scară largă în Linux şi &UNIX; pentru transformarea fişierelor &PostScript; în date raster corespunzătoare pentru a fi trimise la dispozitive non-&PostScript;. +&PostScript; RIP - Gimp-Print - În ciuda numelui său, Gimp-Print nu mai este de mult un modul utilizat pentru tipărirea din popularul program Gimp -- codul său de bază este compilat într-un larg set de PPD-uri şi filtre asociate ce se integrează cu supleţe în &CUPS;. El suportă în jur de 130 de modele diferite de imprimante şi asigură o tipărire de calitate fotografică în cele mai multe cazuri. Lucrează şi ca filtru Ghostscript utilizat cu orice alt program care necesită o rasterizare RIP la nivel software. De asemenea este prezent şi ca librărie utilizabilă de aplicaţiile software ce au nevoie de funcţii de rasterizare. -Driver-e Lexmark RIP Ghostscript + Gimp-Print + În ciuda numelui său, Gimp-Print nu mai este de mult un modul utilizat pentru tipărirea din popularul program Gimp -- codul său de bază este compilat într-un larg set de PPD-uri şi filtre asociate ce se integrează cu supleţe în &CUPS;. El suportă în jur de 130 de modele diferite de imprimante şi asigură o tipărire de calitate fotografică în cele mai multe cazuri. Lucrează şi ca filtru Ghostscript utilizat cu orice alt program care necesită o rasterizare RIP la nivel software. De asemenea este prezent şi ca librărie utilizabilă de aplicaţiile software ce au nevoie de funcţii de rasterizare. +Driver-e Lexmark RIP Ghostscript - &HP; - Abreviere pentru Hewlett-Packard, una din primele companii care au distribuit driver-e Linux de imprimantă. Ceva mai recent, ea a lansat pachetul de drivere "HPIJS", ce include codul sursă şi o licenţă liberă. Este primul producător care a făcut acest lucru. HPIJS suportă foarte multe modele recente de imprimante InkJet şi DeskJet. + &HP; + Abreviere pentru Hewlett-Packard, una din primele companii care au distribuit driver-e Linux de imprimantă. Ceva mai recent, ea a lansat pachetul de drivere "HPIJS", ce include codul sursă şi o licenţă liberă. Este primul producător care a făcut acest lucru. HPIJS suportă foarte multe modele recente de imprimante InkJet şi DeskJet. - &HP;/GL - Abreviere pentru &HP; Graphical Language, un limbaj de imprimare &HP; utilizat în principal de plotere. Multe aplicaţii CAD (Computer Aided Design) generează pentru tipărire fişiere &HP;/GL. -ESC/P PCL &PostScript; + &HP;/GL + Abreviere pentru &HP; Graphical Language, un limbaj de imprimare &HP; utilizat în principal de plotere. Multe aplicaţii CAD (Computer Aided Design) generează pentru tipărire fişiere &HP;/GL. +ESC/P PCL &PostScript; - Protocol &HP; JetDirect - Un termen promovat de &HP; pentru a descrie propria implementare a transferului de date de tipărit către imprimantă folosind de fapt protocolul "AppSocket" (cunoscut şi sub denumirea "Tipărire Directă TCP/IP"). -Protocol AppSocket Tipărire Directă TCP/IP + Protocol &HP; JetDirect + Un termen promovat de &HP; pentru a descrie propria implementare a transferului de date de tipărit către imprimantă folosind de fapt protocolul "AppSocket" (cunoscut şi sub denumirea "Tipărire Directă TCP/IP"). +Protocol AppSocket Tipărire Directă TCP/IP - IETF - Abreviere pentru Internet Engineering Task Force, un consiliu de experţi în Internet, software şi hardware care discută noi tehnologii de interconectare şi adesea ajung la concluzii care sînt privite de mulţi ca standarde. "TCP/IP" este cel mai faimos exemplu. Standardele IETF, precum şi ciornele, discuţiile, ideile şi tutoriale utile sînt prezentate în scris în faimoasele serii de "RFC"-uri, care sînt disponibile publicului şi sînt incluse în majoritatea distribuţiilor de Linux şi BSD. -IPP PWG RFC + IETF + Abreviere pentru Internet Engineering Task Force, un consiliu de experţi în Internet, software şi hardware care discută noi tehnologii de interconectare şi adesea ajung la concluzii care sînt privite de mulţi ca standarde. "TCP/IP" este cel mai faimos exemplu. Standardele IETF, precum şi ciornele, discuţiile, ideile şi tutoriale utile sînt prezentate în scris în faimoasele serii de "RFC"-uri, care sînt disponibile publicului şi sînt incluse în majoritatea distribuţiilor de Linux şi BSD. +IPP PWG RFC - IPP - Abreviere pentru Internet Printing Protocol, definit într-o serie de RFC-uri acceptate de IETF cu remarca "standard propus". A fost proiectat de PWG. -- IPP este o modalitate complet nouă pentru tipărirea în reţea dar utilizează cîteva metode cunoscute şi dovedite ca bune pentru transferul propriu-zis al datelor: HTTP 1.1! Evitînd "să reinventeze roata" şi bazîndu-se pe un standard Internet existent şi robust, IPP este capabil să capteze în cadrul său de lucru şi alte mecanisme HTTP standard compatibile: * mecanismele de autentificare Basic, Digest sau cu certificat; * criptarea datelor transferate cu SSL sau TLS; * LDAP pentru serviciu de director (pentru a publica date către imprimante sau reţea, opţiuni de dispozitiv, driver-e, costuri, sau pentru a verifica parolele cînd se execută autentificarea). -&CUPS; PWG IETF RFC TLS + IPP + Abreviere pentru Internet Printing Protocol, definit într-o serie de RFC-uri acceptate de IETF cu remarca "standard propus". A fost proiectat de PWG. -- IPP este o modalitate complet nouă pentru tipărirea în reţea dar utilizează cîteva metode cunoscute şi dovedite ca bune pentru transferul propriu-zis al datelor: HTTP 1.1! Evitînd "să reinventeze roata" şi bazîndu-se pe un standard Internet existent şi robust, IPP este capabil să capteze în cadrul său de lucru şi alte mecanisme HTTP standard compatibile: * mecanismele de autentificare Basic, Digest sau cu certificat; * criptarea datelor transferate cu SSL sau TLS; * LDAP pentru serviciu de director (pentru a publica date către imprimante sau reţea, opţiuni de dispozitiv, driver-e, costuri, sau pentru a verifica parolele cînd se execută autentificarea). +&CUPS; PWG IETF RFC TLS - TDEPrint - Funcţionalităţile noi de tipărire ale &kde; de la versiunea 2.2 sînt reprezentate de mai multe module care translatează caracteristicile şi setările diferitelor subsisteme de tipărire (&CUPS;, LPR/LPD în stil BSD, RLPR...) în ferestre şi dialoguri grafice &kde; drăguţe pentru a uşura folosirea lor. Cel mai important la utilizarea zi de zi este "kprinter", noua interfaţă grafică a comenzii de tipărire. -- Observaţie: TDEPrint nu implementează propriul mecanism de spooling sau de procesare &PostScript;. Pentru aceste funcţii el se bazează pe subsistemul de tipărire selectat. Totuşi, peste această fundaţie îşi adaugă şi ceva propriu... -Tipărire în stil BSD &CUPS; kprinter Manualul TDEPrint + TDEPrint + Funcţionalităţile noi de tipărire ale &kde; de la versiunea 2.2 sînt reprezentate de mai multe module care translatează caracteristicile şi setările diferitelor subsisteme de tipărire (&CUPS;, LPR/LPD în stil BSD, RLPR...) în ferestre şi dialoguri grafice &kde; drăguţe pentru a uşura folosirea lor. Cel mai important la utilizarea zi de zi este "kprinter", noua interfaţă grafică a comenzii de tipărire. -- Observaţie: TDEPrint nu implementează propriul mecanism de spooling sau de procesare &PostScript;. Pentru aceste funcţii el se bazează pe subsistemul de tipărire selectat. Totuşi, peste această fundaţie îşi adaugă şi ceva propriu... +Tipărire în stil BSD &CUPS; kprinter Manualul TDEPrint - Manualul TDEPrint... - ...este numele documentului de referinţă care descrie utilizatorilor şi administratorilor funcţiile TDEPrint. Îl puteţi afişa în Konqueror dacă introduceţi "help:/tdeprint" în cîmpul de adresă. Site-ul de web TDEPrint este sursa versiunilor actualizate ale acestei documentaţii, cît şi pentru versiunile PDF ale ei ce pot fi tipărite la o calitate deosebită. Este scris şi întreţinut de Kurt Pfeifle. - &CUPS;-FAQ + Manualul TDEPrint... + ...este numele documentului de referinţă care descrie utilizatorilor şi administratorilor funcţiile TDEPrint. Îl puteţi afişa în Konqueror dacă introduceţi "help:/tdeprint" în cîmpul de adresă. Site-ul de web TDEPrint este sursa versiunilor actualizate ale acestei documentaţii, cît şi pentru versiunile PDF ale ei ce pot fi tipărite la o calitate deosebită. Este scris şi întreţinut de Kurt Pfeifle. + &CUPS;-FAQ - kprinter - kprinter este noul utilitar de printare sofisticat care este utilizat nativ de toate aplicaţiile &kde;. Contrar unor păreri greşite, kprinter nu este un legat numai de &CUPS;, ci suportă şi multe alte subsisteme de tipărire. Puteţi schimba "din zbor" la alt subsistem, între două lucrări de tipărit, fără nici o reconfigurare. Bineînţeles că datorită funcţiilor puternice din &CUPS; kprinter este recomandat să fie utilizat cu interfaţa &CUPS;. kprinter este succesorul lui "qtcups" care nu mai este dezvoltat la ora actuală. El a moştenit cele mai bune caracteristici din qtcups şi a adăugat multe altele noi. FOARTE IMPORTANT: puteţi folosi kprinter cu toate funcţiile sale şi în aplicaţiile non-&kde; ce permit o comandă de tipărire personalizată, cum sînt de exemplu gv, Acrobat Reader, Netscape, Mozilla, Galeon, StarOffice, OpenOffice şi toate programele GNOME. kprinter se poate comporta ca utilitar de sine stătător, pornit dintr-un terminal X sau o "mini-linie de comandă" pentru a tipări mai multe fişiere diferite, din foldere diferite, cu formate diferite, într-o singură lucrare şi simultan, fără a fi necesară deschiderea fişierelor în aplicaţiile asociate! Formatele de fişiere suportate sînt &PostScript;, PDF, text internaţional şi ASCII, precum şi multe formate grafice populare: PNG, TIFF, JPEG, PNM, Sun RASTER &etc; - QtCUPS + kprinter + kprinter este noul utilitar de printare sofisticat care este utilizat nativ de toate aplicaţiile &kde;. Contrar unor păreri greşite, kprinter nu este un legat numai de &CUPS;, ci suportă şi multe alte subsisteme de tipărire. Puteţi schimba "din zbor" la alt subsistem, între două lucrări de tipărit, fără nici o reconfigurare. Bineînţeles că datorită funcţiilor puternice din &CUPS; kprinter este recomandat să fie utilizat cu interfaţa &CUPS;. kprinter este succesorul lui "qtcups" care nu mai este dezvoltat la ora actuală. El a moştenit cele mai bune caracteristici din qtcups şi a adăugat multe altele noi. FOARTE IMPORTANT: puteţi folosi kprinter cu toate funcţiile sale şi în aplicaţiile non-&kde; ce permit o comandă de tipărire personalizată, cum sînt de exemplu gv, Acrobat Reader, Netscape, Mozilla, Galeon, StarOffice, OpenOffice şi toate programele GNOME. kprinter se poate comporta ca utilitar de sine stătător, pornit dintr-un terminal X sau o "mini-linie de comandă" pentru a tipări mai multe fişiere diferite, din foldere diferite, cu formate diferite, într-o singură lucrare şi simultan, fără a fi necesară deschiderea fişierelor în aplicaţiile asociate! Formatele de fişiere suportate sînt &PostScript;, PDF, text internaţional şi ASCII, precum şi multe formate grafice populare: PNG, TIFF, JPEG, PNM, Sun RASTER &etc; + QtCUPS - Lexmark - A fost una dintre primele companii care au distribuit propriile driver-e de imprimantă Linux pentru unele din modelele lor. Totuşi, acele driver-e sînt prezente numai în format binar (codul sursă nu este disponibil) şi de aceea nu pot fi integrate în proiecte cu surse deschise pentru tipărire. + Lexmark + A fost una dintre primele companii care au distribuit propriile driver-e de imprimantă Linux pentru unele din modelele lor. Totuşi, acele driver-e sînt prezente numai în format binar (codul sursă nu este disponibil) şi de aceea nu pot fi integrate în proiecte cu surse deschise pentru tipărire. - Linuxprinting.org - Linuxprinting.org = nu este numai pentru Linux. Toate sistemele de operare de tip &UNIX;, precum *BSD şi UNIX-urile comerciale, pot beneficia de informaţiile de pe acest site. El găzduieşte proiectul Foomatic, care ţinteşte să dezvolte un "set de utilitare de configurare pentru driver-e şi spool-ere de tipărire" (Meta Print Spool and Driver Configuration Toolset), care prin intermediul unei interfeţe comune este capabil să configureze subsisteme de tipărire diferite şi driver-ele lor necesare. Acesta va avea abilitatea de a transfera toate cozile, toate fişiere de imprimante şi configurare de la un spool-er la altul fără un nou efort de configurare. -- Pe acest site este administrată şi Baza de Date de Imprimante, o colecţie de informaţii despre driver-e şi dispozitive care permite oricăruia să găsească date despre cele mai noi modele de imprimante şi să genereze pe loc fişiere de configurare pentru orice combinaţie spool-er/driver/dispozitiv cunoscută că merge cu unul din subsistemele de tipărire Linux sau &UNIX;. - Baza de date Linuxprinting + Linuxprinting.org + Linuxprinting.org = nu este numai pentru Linux. Toate sistemele de operare de tip &UNIX;, precum *BSD şi UNIX-urile comerciale, pot beneficia de informaţiile de pe acest site. El găzduieşte proiectul Foomatic, care ţinteşte să dezvolte un "set de utilitare de configurare pentru driver-e şi spool-ere de tipărire" (Meta Print Spool and Driver Configuration Toolset), care prin intermediul unei interfeţe comune este capabil să configureze subsisteme de tipărire diferite şi driver-ele lor necesare. Acesta va avea abilitatea de a transfera toate cozile, toate fişiere de imprimante şi configurare de la un spool-er la altul fără un nou efort de configurare. -- Pe acest site este administrată şi Baza de Date de Imprimante, o colecţie de informaţii despre driver-e şi dispozitive care permite oricăruia să găsească date despre cele mai noi modele de imprimante şi să genereze pe loc fişiere de configurare pentru orice combinaţie spool-er/driver/dispozitiv cunoscută că merge cu unul din subsistemele de tipărire Linux sau &UNIX;. + Baza de date Linuxprinting - Baza de Date Linuxprinting.org - O bază de date ce conţine imprimantele şi driver-ele lor asociate, o mulţime de informaţii şi documentaţii. La ora actuală oferă unele utilitare pentru integrarea uşoară a acestor driver-e într-un sisteme dat. Dintre acestea, setul de utilitare "Foomatic" utilizează baza de date pentru generarea "din zbor" a configuraţiilor de lucru pentru modelul dumneavoastră de imprimantă şi subsistemul de tipărire ales. - Foomatic + Baza de Date Linuxprinting.org + O bază de date ce conţine imprimantele şi driver-ele lor asociate, o mulţime de informaţii şi documentaţii. La ora actuală oferă unele utilitare pentru integrarea uşoară a acestor driver-e într-un sisteme dat. Dintre acestea, setul de utilitare "Foomatic" utilizează baza de date pentru generarea "din zbor" a configuraţiilor de lucru pentru modelul dumneavoastră de imprimantă şi subsistemul de tipărire ales. + Foomatic - Tipărire LPR/LPD - LPR == unii îl traduc prin Line Printing Request (cerere la imprimanta de linie), iar alţii ca: Line Printer Remote (imprimantă de linie distantă). - Tipărire în stil BSD + Tipărire LPR/LPD + LPR == unii îl traduc prin Line Printing Request (cerere la imprimanta de linie), iar alţii ca: Line Printer Remote (imprimantă de linie distantă). + Tipărire în stil BSD - Magicfilter - Similar cu APSfilter, Magicfilter oferă funcţii de recunoaştere automată a tipului de fişier şi, bazat pe acest lucru, conversia automată a fişierului la un format tipăribil, în funcţie de imprimanta ţintă. - APSfilter + Magicfilter + Similar cu APSfilter, Magicfilter oferă funcţii de recunoaştere automată a tipului de fişier şi, bazat pe acest lucru, conversia automată a fişierului la un format tipăribil, în funcţie de imprimanta ţintă. + APSfilter - Tipuri &MIME; - Abreviere pentru Multipurpose (sau Multimedia) Internet Mail Extensions (Extensii pentru Poşta Internet cu scop General). Tipurile &MIME; au fost utilizate pentru prima dată să permită transportul datelor binare (de exemplu fişiere grafice ataşate la e-mail-uri) prin conexiunile de poştă electronică care în mod normal transmiteau numai caractere ASCII: datele trebuiau codate în reprezentare ASCII. Mai tîrziu acest concept a fost extins pentru a descrie un format de date independent de platformă, dar în acelaşi timp într-un mod neambiguu. Din experienţa cu &Windows;, fiecare ştie că extensia .doc este asociată fişierelor &Microsoft; Word. Pe platforma &Windows; există ambiguitate: extensiile .doc mai sînt utilizate şi pentru fişiere text obişnuite sau pentru cele Adobe Framemaker. Şi dacă un fişier Word real este redenumit la o extensie diferită, nu mai poate fi deschis de programul asociat. Fişierele corelate prin &MIME; poartă în ele un şir de date de recunoaştere ce descrie formatul fişierului bazat pe o schemă categorie_principală/subcategorie. Înăuntrul IPP, fişierele de tipărit sînt de asemenea descrise utilizînd schema de tipuri &MIME;. Aceste tipuri sînt înregistrate la organizaţia IANA (Internet Assigning Numbers Association) pentru a fi siguri că nu există duplicate şi conflicte. &CUPS; are propriile tipuri &MIME; înregistrate, ca de exemplu application/vnd.cups-raster (pentru formatul intern &CUPS; de imagine raster). -&CUPS; Easy Software Products ESP PrintPro Gimp-Print + Tipuri &MIME; + Abreviere pentru Multipurpose (sau Multimedia) Internet Mail Extensions (Extensii pentru Poşta Internet cu scop General). Tipurile &MIME; au fost utilizate pentru prima dată să permită transportul datelor binare (de exemplu fişiere grafice ataşate la e-mail-uri) prin conexiunile de poştă electronică care în mod normal transmiteau numai caractere ASCII: datele trebuiau codate în reprezentare ASCII. Mai tîrziu acest concept a fost extins pentru a descrie un format de date independent de platformă, dar în acelaşi timp într-un mod neambiguu. Din experienţa cu &Windows;, fiecare ştie că extensia .doc este asociată fişierelor &Microsoft; Word. Pe platforma &Windows; există ambiguitate: extensiile .doc mai sînt utilizate şi pentru fişiere text obişnuite sau pentru cele Adobe Framemaker. Şi dacă un fişier Word real este redenumit la o extensie diferită, nu mai poate fi deschis de programul asociat. Fişierele corelate prin &MIME; poartă în ele un şir de date de recunoaştere ce descrie formatul fişierului bazat pe o schemă categorie_principală/subcategorie. Înăuntrul IPP, fişierele de tipărit sînt de asemenea descrise utilizînd schema de tipuri &MIME;. Aceste tipuri sînt înregistrate la organizaţia IANA (Internet Assigning Numbers Association) pentru a fi siguri că nu există duplicate şi conflicte. &CUPS; are propriile tipuri &MIME; înregistrate, ca de exemplu application/vnd.cups-raster (pentru formatul intern &CUPS; de imagine raster). +&CUPS; Easy Software Products ESP PrintPro Gimp-Print - PCL - Abreviere pentru Printer Control Language, un limbaj de imprimante dezvoltat de &HP;. PCL a început în versiunea 1 ca un simplu set de comenzi pentru tipărirea ASCII. La ora actuală, în versiunea PCL6 şi PCL-X, este capabil de tipărire grafică şi color -- totuşi în afara zonei &Microsoft; &Windows; şi &HP-UX; (Varianta &HP; de &UNIX;), nu prea este utilizat... -ESC/P &HP;/GL PDL &PostScript; + PCL + Abreviere pentru Printer Control Language, un limbaj de imprimante dezvoltat de &HP;. PCL a început în versiunea 1 ca un simplu set de comenzi pentru tipărirea ASCII. La ora actuală, în versiunea PCL6 şi PCL-X, este capabil de tipărire grafică şi color -- totuşi în afara zonei &Microsoft; &Windows; şi &HP-UX; (Varianta &HP; de &UNIX;), nu prea este utilizat... +ESC/P &HP;/GL PDL &PostScript; - PDL - Abreviere pentru Page Description Language (Limbaj de Descriere a Paginii). PDL descrie, într-un mod abstract, o reprezentare grafică a paginii. - Înainte de a fi transferat în toner sau cerneală pe hîrtie, un PDL trebuie să fie mai întîi "interpretat". În &UNIX;, cel mai important PDL este &PostScript;. -ESC/P &HP;/GL PCL &PostScript; + PDL + Abreviere pentru Page Description Language (Limbaj de Descriere a Paginii). PDL descrie, într-un mod abstract, o reprezentare grafică a paginii. - Înainte de a fi transferat în toner sau cerneală pe hîrtie, un PDL trebuie să fie mai întîi "interpretat". În &UNIX;, cel mai important PDL este &PostScript;. +ESC/P &HP;/GL PCL &PostScript; - Pixel - Abreviere pentru Picture Element (Element de Imagine). Acest termen descrie cea mai mică parte a unei imagini raster (tipărită pe hîrtie sau afişată pe un monitor cu tub catodic sau cu cristale lichide). Deoarece orice reprezentare grafică sau de imagine pe acele tipuri de dispozitive de ieşire este compusă din pixeli, valorile "ppi" (pixel per inch) şi &dpi; (dots per inch - puncte per inch) sînt unele dintre cele mai importante caracteristici pentru calitatea generală şi rezoluţia unei imagini. -Filtru Ghostscript &PostScript; Raster + Pixel + Abreviere pentru Picture Element (Element de Imagine). Acest termen descrie cea mai mică parte a unei imagini raster (tipărită pe hîrtie sau afişată pe un monitor cu tub catodic sau cu cristale lichide). Deoarece orice reprezentare grafică sau de imagine pe acele tipuri de dispozitive de ieşire este compusă din pixeli, valorile "ppi" (pixel per inch) şi &dpi; (dots per inch - puncte per inch) sînt unele dintre cele mai importante caracteristici pentru calitatea generală şi rezoluţia unei imagini. +Filtru Ghostscript &PostScript; Raster - PJL - Abreviere pentru Print Job Language (Limbaj Lucrare Imprimantă). Dezvoltat de &HP; pentru a controla şi influenţa setările implicite şi per-lucrare ale imprimantei. Nu este utilizat numai cu imprimantele PCL de la &HP;. Şi multe imprimante &PostScript; şi de alt tip înţeleg comenzile PJL trimise către ele din mijlocul unei lucrări de tipărit sau ca semnal separat. - PCL + PJL + Abreviere pentru Print Job Language (Limbaj Lucrare Imprimantă). Dezvoltat de &HP; pentru a controla şi influenţa setările implicite şi per-lucrare ale imprimantei. Nu este utilizat numai cu imprimantele PCL de la &HP;. Şi multe imprimante &PostScript; şi de alt tip înţeleg comenzile PJL trimise către ele din mijlocul unei lucrări de tipărit sau ca semnal separat. + PCL - &PostScript; - &PostScript; (prescurtat de cele mai multe ori "PS") este standardul de-facto pentru tipărire în lumea &UNIX;. A fost dezvoltat de Adobe şi licenţiat producătorilor de imprimante şi celor de software. Deoarece specificaţiile &PostScript; au fost publicate de Adobe, există şi implementări "terţe" de generare &PostScript; şi interpretoare software &PostScript; (unul dintre cele mai cunoscute în lumea software-ului liber este Ghostscript, un interpretor PS extrem de puternic). -ESC/P &HP;/GL PCL PPD + &PostScript; + &PostScript; (prescurtat de cele mai multe ori "PS") este standardul de-facto pentru tipărire în lumea &UNIX;. A fost dezvoltat de Adobe şi licenţiat producătorilor de imprimante şi celor de software. Deoarece specificaţiile &PostScript; au fost publicate de Adobe, există şi implementări "terţe" de generare &PostScript; şi interpretoare software &PostScript; (unul dintre cele mai cunoscute în lumea software-ului liber este Ghostscript, un interpretor PS extrem de puternic). +ESC/P &HP;/GL PCL PPD - PPD - Abreviere pentru PostScript Printer Description; (Descriere Imprimantă PostScript). PPD-urile sînt fişiere ASCII ce stochează toate informaţiile despre capabilităţile speciale ale unei imprimante, plus definiţiile comenziilor (PostScript sau PJL) de a apela anumite funcţii (de exemplu duplexarea). Aşa cum relevă şi explicaţia acronimului, PPD-urile au fost la început utilizate pentru imprimante &PostScript;. &CUPS; a extins conceptul PPD pentru toate tipurile de imprimante. PPD-urile pentru imprimante &PostScript; sînt oferite de producătorii de imprimante. Ele pot fi utilizate cu &CUPS; şi TDEPrint pentru a avea acces la toate funcţiile oricărei imprimante &PostScript;. Echipa TDEPrint vă recomandă să utilizaţi un PPD care a fost scris pentru &Microsoft; Windows NT. PPD-urile pentru imprimantele non-PostScript necesită un "filtru" însoţitor pentru a procesa fişierele &PostScript; de tipărit într-un format acceptat de dispozitivul non-PostScript ţintă. Acele combinaţii PPD/filtru nu sînt (încă) disponibile de la producători. După iniţiativa programatorilor &CUPS; de a folosi PPD-uri, comunitatea software-ului liber a fost suficient de creativă de a veni rapid cu suport pentru majoritatea modelelor de imprimante recente, cu PPD-uri şi filtre Ghostscript clasice. Observaţie: calitatea tipăririi variază de la "aspect fotografic de înaltă calitate" (utilizînd Gimp-Print cu aproape toate modelele inkjet Epson) pînă la "greu de citit" (utilizînd filtre Ghostscript apelate de Foomatic pentru modele declarate "paperweight" în baza de date Linuxprinting.org). -&CUPS; Linuxprinting.org &PostScript; + PPD + Abreviere pentru PostScript Printer Description; (Descriere Imprimantă PostScript). PPD-urile sînt fişiere ASCII ce stochează toate informaţiile despre capabilităţile speciale ale unei imprimante, plus definiţiile comenziilor (PostScript sau PJL) de a apela anumite funcţii (de exemplu duplexarea). Aşa cum relevă şi explicaţia acronimului, PPD-urile au fost la început utilizate pentru imprimante &PostScript;. &CUPS; a extins conceptul PPD pentru toate tipurile de imprimante. PPD-urile pentru imprimante &PostScript; sînt oferite de producătorii de imprimante. Ele pot fi utilizate cu &CUPS; şi TDEPrint pentru a avea acces la toate funcţiile oricărei imprimante &PostScript;. Echipa TDEPrint vă recomandă să utilizaţi un PPD care a fost scris pentru &Microsoft; Windows NT. PPD-urile pentru imprimantele non-PostScript necesită un "filtru" însoţitor pentru a procesa fişierele &PostScript; de tipărit într-un format acceptat de dispozitivul non-PostScript ţintă. Acele combinaţii PPD/filtru nu sînt (încă) disponibile de la producători. După iniţiativa programatorilor &CUPS; de a folosi PPD-uri, comunitatea software-ului liber a fost suficient de creativă de a veni rapid cu suport pentru majoritatea modelelor de imprimante recente, cu PPD-uri şi filtre Ghostscript clasice. Observaţie: calitatea tipăririi variază de la "aspect fotografic de înaltă calitate" (utilizînd Gimp-Print cu aproape toate modelele inkjet Epson) pînă la "greu de citit" (utilizînd filtre Ghostscript apelate de Foomatic pentru modele declarate "paperweight" în baza de date Linuxprinting.org). +&CUPS; Linuxprinting.org &PostScript; - PPD-O-Matic - PPD-O-Matic este un set de scripturi Perl care rulează pe serverul de web Linuxprinting.org şi pot fi utilizate direct pentru a genera PPD-uri pentru orice imprimantă despre care se ştie că poate tipări cu Ghostscript. Aceste PPD-uri pot fi ataşate la &CUPS;/TDEPrint, precum şi la aplicaţii ce utilizează PPD-uri, precum StarOffice, pentru a determina toţi parametri necesari lucrărilor de tipărit. La ora actuală este recomandat să utilizaţi "PPD-O-Matic" în loc de vechiul &CUPS;-O-Matic. Pentru a genera un PPD, vizitaţi baza de date de imprimante, selectaţi modelul imprimantei dumneavoastră, daţi clic pe legătură pentru a afişa filtrele Ghostscript disponibile pentru acea imprimantă, selectaţi unul, daţi clic pe "generează" şi la final salvaţi fişierul pe calculatorul dumneavoastră. Nu uitaţi să citiţi instrucţiunile. Verificaţi că pe sistemul dumneavoastră aveţi instalat Ghostscript şi filtrul pe care l-aţi ales la generarea PPD-ului. -&PostScript; &CUPS;-O-Matic Linuxprinting.org Foomatic + PPD-O-Matic + PPD-O-Matic este un set de scripturi Perl care rulează pe serverul de web Linuxprinting.org şi pot fi utilizate direct pentru a genera PPD-uri pentru orice imprimantă despre care se ştie că poate tipări cu Ghostscript. Aceste PPD-uri pot fi ataşate la &CUPS;/TDEPrint, precum şi la aplicaţii ce utilizează PPD-uri, precum StarOffice, pentru a determina toţi parametri necesari lucrărilor de tipărit. La ora actuală este recomandat să utilizaţi "PPD-O-Matic" în loc de vechiul &CUPS;-O-Matic. Pentru a genera un PPD, vizitaţi baza de date de imprimante, selectaţi modelul imprimantei dumneavoastră, daţi clic pe legătură pentru a afişa filtrele Ghostscript disponibile pentru acea imprimantă, selectaţi unul, daţi clic pe "generează" şi la final salvaţi fişierul pe calculatorul dumneavoastră. Nu uitaţi să citiţi instrucţiunile. Verificaţi că pe sistemul dumneavoastră aveţi instalat Ghostscript şi filtrul pe care l-aţi ales la generarea PPD-ului. +&PostScript; &CUPS;-O-Matic Linuxprinting.org Foomatic - printcap - La sistemele de tipărire în stil BSD, fişierul "printcap" conţine informaţiile de configurare. Demonul de tipărire citeşte acest fişier pentru a afla ce imprimante există, ce filtre să utilizeze pentru fiecare, unde sînt folderele de spool, dacă se utilizează pagini banner şi aşa mai departe. Unele aplicaţii au nevoie să citească fişierul printcap file ca să afle numele imprimantelor existente în sistem. - Tipărire în stil BSD + printcap + La sistemele de tipărire în stil BSD, fişierul "printcap" conţine informaţiile de configurare. Demonul de tipărire citeşte acest fişier pentru a afla ce imprimante există, ce filtre să utilizeze pentru fiecare, unde sînt folderele de spool, dacă se utilizează pagini banner şi aşa mai departe. Unele aplicaţii au nevoie să citească fişierul printcap file ca să afle numele imprimantelor existente în sistem. + Tipărire în stil BSD - MIB imprimantă - Abreviere pentru Printer-Management Information Base ( (MIB Imprimantă). Un fişier MIB defineşte setul de parametri care sînt memoraţi în imprimantă pentru a fi accesaţi din reţea. Acest lucru este util dacă trebuie administrat un număr mare de imprimante de reţea (în unele cazuri, mii) cu ajutorul SNMP (Simple Network Management Protocol - Protocol Simplu de Administrare în Reţea). -PWG SNMP + MIB imprimantă + Abreviere pentru Printer-Management Information Base ( (MIB Imprimantă). Un fişier MIB defineşte setul de parametri care sînt memoraţi în imprimantă pentru a fi accesaţi din reţea. Acest lucru este util dacă trebuie administrat un număr mare de imprimante de reţea (în unele cazuri, mii) cu ajutorul SNMP (Simple Network Management Protocol - Protocol Simplu de Administrare în Reţea). +PWG SNMP - PWG - Abreviere pentru Printer Working Group (Grupul de Lucru pentru Imprimante). PWG este o asociaţie de firme din industria imprimantelor care, în anii trecuţi, a dezvoltat mai multe standarde pentru tipărirea în reţea. Acestea au fost mai tîrziu acceptate de IETF ca standarde RFC, de exemplu "Printer-MIB" şi IPP. -&PostScript; IPP MIB imprimantă SNMP + PWG + Abreviere pentru Printer Working Group (Grupul de Lucru pentru Imprimante). PWG este o asociaţie de firme din industria imprimantelor care, în anii trecuţi, a dezvoltat mai multe standarde pentru tipărirea în reţea. Acestea au fost mai tîrziu acceptate de IETF ca standarde RFC, de exemplu "Printer-MIB" şi IPP. +&PostScript; IPP MIB imprimantă SNMP - Dispozitiv de I/E print:/ - Dacă utilizaţi o sintaxă precum "print:/...", aveţi acces rapid la resursele TDEPrint. Dacă scrieţi "print:/manager" în bara de locaţie Konqueror, va fi afişată interfaţa administrativă a TDEPrint. Pentru a obţine acest efect, Konqueror utilizează binecunoscuta tehnologie &kde; "KParts". -Dispozitiv de I/E KParts + Dispozitiv de I/E print:/ + Dacă utilizaţi o sintaxă precum "print:/...", aveţi acces rapid la resursele TDEPrint. Dacă scrieţi "print:/manager" în bara de locaţie Konqueror, va fi afişată interfaţa administrativă a TDEPrint. Pentru a obţine acest efect, Konqueror utilizează binecunoscuta tehnologie &kde; "KParts". +Dispozitiv de I/E KParts - Baza de date de imprimante - . - Baza de date Linuxprinting + Baza de date de imprimante + . + Baza de date Linuxprinting - Qt&CUPS; - Qt&CUPS; şi KUPS au fost predecesorii TDEPrint. Acum nu mai sînt folosite şi nu mai sînt dezvoltate. Ceea ce a fost bun în qtcups a fost preluat în "kprinter", noul dialog KDE de tipărire (care a fost îmbunătăţit faţă de qtcups). Tot ce a fost bun la KUPS există acum în Managerul TDEPrint (accesibil din Centrul de Control KDE sau din Konqueror prin URL-ul "print:/manager") -- cu mai multe funcţii şi mai puţine defecte. Fostul dezvoltator KUPS, Michael Goffioul, este acum programator al TDEPrint. - kprinter + Qt&CUPS; + Qt&CUPS; şi KUPS au fost predecesorii TDEPrint. Acum nu mai sînt folosite şi nu mai sînt dezvoltate. Ceea ce a fost bun în qtcups a fost preluat în "kprinter", noul dialog KDE de tipărire (care a fost îmbunătăţit faţă de qtcups). Tot ce a fost bun la KUPS există acum în Managerul TDEPrint (accesibil din Centrul de Control KDE sau din Konqueror prin URL-ul "print:/manager") -- cu mai multe funcţii şi mai puţine defecte. Fostul dezvoltator KUPS, Michael Goffioul, este acum programator al TDEPrint. + kprinter - Imagine raster - Fiecare imagine de pe un mediu fizic este compusă dintr-un model de puncte individuale în culori şi (probabil) mărimi diferite. Aceasta se numeşte "imagine raster". Ea este opusul unei "imagini vectoriale" unde grafica este descrisă în curbe continue, nuanţe, forme şi zone umplute reprezentate prin formule matematice. Imaginile vectoriale în mod normal au mărimi mult mai mici şi pot fi scalate fără nici un fel de pierderi de informaţie şi calitate -- totuşi nu pot fi afişate direct şi de fiecare dată trebuie "randate" sau "rasterizate" la rezoluţia dorită şi de care este capabil dispozitivul de afişare. Rasterizarea este făcută de un Raster Image Processor (RIP), adeseori programul Ghostscript sau altă aplicaţie de filtrare. -Pixel Ghostscript &PostScript; Filtru RIP + Imagine raster + Fiecare imagine de pe un mediu fizic este compusă dintr-un model de puncte individuale în culori şi (probabil) mărimi diferite. Aceasta se numeşte "imagine raster". Ea este opusul unei "imagini vectoriale" unde grafica este descrisă în curbe continue, nuanţe, forme şi zone umplute reprezentate prin formule matematice. Imaginile vectoriale în mod normal au mărimi mult mai mici şi pot fi scalate fără nici un fel de pierderi de informaţie şi calitate -- totuşi nu pot fi afişate direct şi de fiecare dată trebuie "randate" sau "rasterizate" la rezoluţia dorită şi de care este capabil dispozitivul de afişare. Rasterizarea este făcută de un Raster Image Processor (RIP), adeseori programul Ghostscript sau altă aplicaţie de filtrare. +Pixel Ghostscript &PostScript; Filtru RIP - RIP - Abreviere pentru Raster Image Process(or) (Procesor de Imagini Raster). Dacă este utilizat în contextul tipăririi, "RIP" înseamnă o entitate hardware sau software care converteşte &PostScript; (sau alte formate de tipărire care sînt reprezentate într-unul din PDL-urile non-raster) într-un format de imagine raster astfel încît este acceptabil pentru "mecanismul de tipărire" al imprimantei. Cele &PostScript; au propriul RIP de tip PostScript. Un RIP poate sau nu fi localizat în imprimantă. Pentru multe sisteme &UNIX;, Ghostscript este pachetul care oferă funcţia de "RIP implementat în software". El rulează pe calculatorul gazdă şi preprocesează &PostScript; sau alte data pentru a fi trimise de dispozitivul de tipărit. De aceea există un "sîmbure de adevăr" în expresia "Ghostscript îţi transformă imprimanta într-o maşină &PostScript;", dar nu este corectă în adevăratul sens al cuvîntului. -Filtru Ghostscript &PostScript; PDL Raster + RIP + Abreviere pentru Raster Image Process(or) (Procesor de Imagini Raster). Dacă este utilizat în contextul tipăririi, "RIP" înseamnă o entitate hardware sau software care converteşte &PostScript; (sau alte formate de tipărire care sînt reprezentate într-unul din PDL-urile non-raster) într-un format de imagine raster astfel încît este acceptabil pentru "mecanismul de tipărire" al imprimantei. Cele &PostScript; au propriul RIP de tip PostScript. Un RIP poate sau nu fi localizat în imprimantă. Pentru multe sisteme &UNIX;, Ghostscript este pachetul care oferă funcţia de "RIP implementat în software". El rulează pe calculatorul gazdă şi preprocesează &PostScript; sau alte data pentru a fi trimise de dispozitivul de tipărit. De aceea există un "sîmbure de adevăr" în expresia "Ghostscript îţi transformă imprimanta într-o maşină &PostScript;", dar nu este corectă în adevăratul sens al cuvîntului. +Filtru Ghostscript &PostScript; PDL Raster - RLPR (LPR distant) - Abreviere pentru Remote Line Printing Request (Cerere de Tipărire la Distanţă). Acesta este un sistem de tipărire în stil BSD care nu are nevoie de privilegii de administrator pentru a fi instalat şi nici de un fişier "printcap": toţi parametri pot fi specificaţi în linia de comandă. RLPR este la îndemînă pentru foarte mulţi utilizatori de laptop care lucrează într-un mediu în continuă schimbare. Aceasta deoarece poate fi instalat concurent cu oricare al subsistem de tipărire şi oferă o modalitate rapidă şi flexibilă de a instala o imprimantă cu acces direct prin LPR/LPD. Pentru a uşura şi mai mult utilizarea RLPR, TDEPrint are un "Expert de Adăugare Imprimantă". Comanda kprinter permite în orice moment comutarea "din zbor" la RLPR. -TDEPrint kprinter printcap + RLPR (LPR distant) + Abreviere pentru Remote Line Printing Request (Cerere de Tipărire la Distanţă). Acesta este un sistem de tipărire în stil BSD care nu are nevoie de privilegii de administrator pentru a fi instalat şi nici de un fişier "printcap": toţi parametri pot fi specificaţi în linia de comandă. RLPR este la îndemînă pentru foarte mulţi utilizatori de laptop care lucrează într-un mediu în continuă schimbare. Aceasta deoarece poate fi instalat concurent cu oricare al subsistem de tipărire şi oferă o modalitate rapidă şi flexibilă de a instala o imprimantă cu acces direct prin LPR/LPD. Pentru a uşura şi mai mult utilizarea RLPR, TDEPrint are un "Expert de Adăugare Imprimantă". Comanda kprinter permite în orice moment comutarea "din zbor" la RLPR. +TDEPrint kprinter printcap - SNMP - Abreviere pentru Simple Network Management Protocol (Protocol Simplu pentru Administrare în Reţea). SNMP este larg utilizat pentru a controla de la distanţă toate tipurile de noduri de reţea (servere, rutere, switch-uri, pasarele, imprimante...). -PWG MIB imprimantă + SNMP + Abreviere pentru Simple Network Management Protocol (Protocol Simplu pentru Administrare în Reţea). SNMP este larg utilizat pentru a controla de la distanţă toate tipurile de noduri de reţea (servere, rutere, switch-uri, pasarele, imprimante...). +PWG MIB imprimantă - Criptare SSL(3) - Abreviere pentru Secure Socket Layer (Nivel de Socluri Sigure). SSL este o metodă proprietară de criptare a transferului de date prin HTTP ce a fost dezvoltat de Netscape. La ora actuală este în curs de înlocuire de TLS, un standard al IETF. - TLS + Criptare SSL(3) + Abreviere pentru Secure Socket Layer (Nivel de Socluri Sigure). SSL este o metodă proprietară de criptare a transferului de date prin HTTP ce a fost dezvoltat de Netscape. La ora actuală este în curs de înlocuire de TLS, un standard al IETF. + TLS - SPOOLing - Abreviere pentru Synchronous Peripheral Operations OnLine. SPOOL permite aplicaţiilor ce tipăresc (şi utilizatorilor) să-şi continue activitate deoarece grija tipării este preluată de demonul de sistem, care salvează fişierul într-o locaţie temporară pînă cînd imprimanta este pregătită să-l tipărească. - Demon + SPOOLing + Abreviere pentru Synchronous Peripheral Operations OnLine. SPOOL permite aplicaţiilor ce tipăresc (şi utilizatorilor) să-şi continue activitate deoarece grija tipării este preluată de demonul de sistem, care salvează fişierul într-o locaţie temporară pînă cînd imprimanta este pregătită să-l tipărească. + Demon - Criptare TLS - Abreviere pentru Transport Layer Security (Nivel de Transport Securizat). TLS este un standard de criptare a datelor transferate prin protocolul HTTP 1.1. El este definit în RFC 2246 şi deşi este bazat pe o dezvoltare iniţială a SSL (de la Netscape), nu este complet compatibil cu ea. - SSL(3) + Criptare TLS + Abreviere pentru Transport Layer Security (Nivel de Transport Securizat). TLS este un standard de criptare a datelor transferate prin protocolul HTTP 1.1. El este definit în RFC 2246 şi deşi este bazat pe o dezvoltare iniţială a SSL (de la Netscape), nu este complet compatibil cu ea. + SSL(3) - Tipărire în stil System V - Aceasta este a doua variantă a tipăririi tradiţionale &UNIX; (faţă de tipărirea în stil BSD). Ea utilizează un set diferit de comenzi (lp, lpadmin,...) faţă de BSD, dar nu se deosebeşte fundamental faţă de el. Totuşi, diferenţa este suficient de mare ca să le facă incompatibile, astfel încît un client BSD nu poate tipări pur şi simplu la un server de tip System V fără a face unele ajustări. IPP este proiectat să rezolve această lipsă şi multe altele. -Tipărire în stil BSD IPP + Tipărire în stil System V + Aceasta este a doua variantă a tipăririi tradiţionale &UNIX; (faţă de tipărirea în stil BSD). Ea utilizează un set diferit de comenzi (lp, lpadmin,...) faţă de BSD, dar nu se deosebeşte fundamental faţă de el. Totuşi, diferenţa este suficient de mare ca să le facă incompatibile, astfel încît un client BSD nu poate tipări pur şi simplu la un server de tip System V fără a face unele ajustări. IPP este proiectat să rezolve această lipsă şi multe altele. +Tipărire în stil BSD IPP - TurboPrint - O aplicaţie shareware ce asigură o tipărire de calitate fotografică pentru multe imprimante inkjet. Este util dacă nu puteţi găsi un driver pentru imprimanta dumneavoastră. Poate fi ataşat într-un sistem tradiţional Ghostscript sau într-unul modern &CUPS;. - Gimp-Print + TurboPrint + O aplicaţie shareware ce asigură o tipărire de calitate fotografică pentru multe imprimante inkjet. Este util dacă nu puteţi găsi un driver pentru imprimanta dumneavoastră. Poate fi ataşat într-un sistem tradiţional Ghostscript sau într-unul modern &CUPS;. + Gimp-Print - XPP - Abreviere pentru X Printing Panel. XPP a fost prima comandă grafică gratuită de tipărire pentru &CUPS;, scrisă de Till Kamppeter şi în anumite privinţe se aseamănă cu utilitarul "kprinter" din &kde;. + XPP + Abreviere pentru X Printing Panel. XPP a fost prima comandă grafică gratuită de tipărire pentru &CUPS;, scrisă de Till Kamppeter şi în anumite privinţe se aseamănă cu utilitarul "kprinter" din &kde;. diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/khelpcenter/contact.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/khelpcenter/contact.docbook index 203a0c5c5c2..3b7dc9d9c44 100644 --- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/khelpcenter/contact.docbook +++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/khelpcenter/contact.docbook @@ -1,100 +1,48 @@ -2002-01-18 3.00.00 -Contactarea echipei &kde; +2002-01-18 3.00.00 +Contactarea echipei &kde; -Liste de discuţii +Liste de discuţii -&kde; are mai multe liste de discuţii. Mai jos aveţi dată lista lor. Articolele vechi pot fi găsite în arhiva listelor de discuţii. +&kde; are mai multe liste de discuţii. Mai jos aveţi dată lista lor. Articolele vechi pot fi găsite în arhiva listelor de discuţii. -kde -Pentru discuţii generale, unde utilizatorii se ajută unii pe alţii. +kde +Pentru discuţii generale, unde utilizatorii se ajută unii pe alţii. -kde-announce -Anunţarea noilor aplicaţii &kde; +kde-announce +Anunţarea noilor aplicaţii &kde; -kde-devel -Pentru programatori. +kde-devel +Pentru programatori. -kde-artists -Crearea iconiţelor şi a altor elemente grafice. +kde-artists +Crearea iconiţelor şi a altor elemente grafice. -kde-doc-english -Pentru persoane interesate în scrierea de documentaţie &kde;. +kde-doc-english +Pentru persoane interesate în scrierea de documentaţie &kde;. -tde-i18n-doc -Aspectele internaţionalizării şi documentaţiei. +tde-i18n-doc +Aspectele internaţionalizării şi documentaţiei. -http://i18n.kde.org/teams/ -Pentru informaţii despre localizare, care pot include liste de discuţii şi site-uri de web, vizitaţi pagina echipelor de traducere menţionată în URL-ul de mai sus. +http://i18n.kde.org/teams/ +Pentru informaţii despre localizare, care pot include liste de discuţii şi site-uri de web, vizitaţi pagina echipelor de traducere menţionată în URL-ul de mai sus. @@ -102,117 +50,58 @@ -Contactarea programatorilor &kde; +Contactarea programatorilor &kde; -În această pagină găsiţi legături către site-uri care au legătură cu Proiectul &kde;. +În această pagină găsiţi legături către site-uri care au legătură cu Proiectul &kde;. -Mediul Grafic K este dezvoltat de un grup mare de programatori răspîndiţi în toată lumea. Canalul nostru de comunicare este Internetul. Pentru întrebări generale este foarte indicat să întrebaţi pe listele de discuţii menţionate în secţiunea precedentă, iar adresele de contact ale programatorilor individuali le găsiţi în documentaţia programelor dezvoltate de ei. +Mediul Grafic K este dezvoltat de un grup mare de programatori răspîndiţi în toată lumea. Canalul nostru de comunicare este Internetul. Pentru întrebări generale este foarte indicat să întrebaţi pe listele de discuţii menţionate în secţiunea precedentă, iar adresele de contact ale programatorilor individuali le găsiţi în documentaţia programelor dezvoltate de ei. -Vă rugăm să vizitaţi pagina Reprezentanţelor Oficiale pentru a face cereri oficiale Proiectului &kde; (⪚ interviuri). +Vă rugăm să vizitaţi pagina Reprezentanţelor Oficiale pentru a face cereri oficiale Proiectului &kde; (⪚ interviuri). -Mai multe informaţii despre &kde; găsiţi la &kde-http;. +Mai multe informaţii despre &kde; găsiţi la &kde-http;. -Iată mai jos alte site-uri &kde;: +Iată mai jos alte site-uri &kde;: -www.kde.org -Site-ul oficial al proiectului &kde; +www.kde.org +Site-ul oficial al proiectului &kde; -developer.kde.org -Centrul programatorilor &kde; +developer.kde.org +Centrul programatorilor &kde; -webcvs.kde.org -O interfaţă web către depozitul CVS al &kde; +webcvs.kde.org +O interfaţă web către depozitul CVS al &kde; -i18n.kde.org -Serverul de documentaţie şi internaţionalizare al &kde; +i18n.kde.org +Serverul de documentaţie şi internaţionalizare al &kde; -ftp.kde.org -Serverul principal de FTP al &kde;. Vizitaţi legătura de mai jos pentru a obţine un site oglindă în zona dumneavoastră geografică. +ftp.kde.org +Serverul principal de FTP al &kde;. Vizitaţi legătura de mai jos pentru a obţine un site oglindă în zona dumneavoastră geografică. -www.kde.org/mirrors -Site-urile web şi &FTP; oglindă ale &kde; +www.kde.org/mirrors +Site-urile web şi &FTP; oglindă ale &kde; -www.kde-apps.org -Un director de aplicaţii &kde;. +www.kde-apps.org +Un director de aplicaţii &kde;. -www.kde-look.org -Tematici &kde;, iconiţe şi alte lucruri pentru a schimba aspectul mediului dumeavoastră grafic. +www.kde-look.org +Tematici &kde;, iconiţe şi alte lucruri pentru a schimba aspectul mediului dumeavoastră grafic. diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/khelpcenter/help.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/khelpcenter/help.docbook index 7583f804736..7dc6a2852f8 100644 --- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/khelpcenter/help.docbook +++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/khelpcenter/help.docbook @@ -1,183 +1,88 @@ -2002-02-03 0.08.00 -Manualul &khelpcenter; +2002-02-03 0.08.00 +Manualul &khelpcenter; -Sistemul de ajutor &kde; +Sistemul de ajutor &kde; -Sistemul de ajutor &kde; este proiectat să facă accesarea sistemelor de ajutor &UNIX; clasice (man şi info), la fel de simplă ca utilizarea sistemului de documentaţie nativ &kde; (&XML;). +Sistemul de ajutor &kde; este proiectat să facă accesarea sistemelor de ajutor &UNIX; clasice (man şi info), la fel de simplă ca utilizarea sistemului de documentaţie nativ &kde; (&XML;). -Toate aplicaţiile &kde; de bază vin cu documentaţia aferentă, mulţumită Echipei de Documentare. Dacă doriţi să daţi o mînă de ajutor, pentru mai multe informaţii vă rugăm să-i scrieţi coordonatorului Echipei de Documentare, Lauri Watts, la lauri@kde.org. Nu este necesară experienţă, ci numai entuziasm şi răbdare. - -Dacă doriţi să ajutaţi la traducerea documentaţiei &kde; în limba dumneavoastră, coordinatorul traducerilor este Thomas Diehl, thd@kde.org, care va aprecia de asemenea acest efort. În secţiunea Contact a acestui document veţi găsi mai multe informaţii, iar pe site-ul Internationalizării &kde;, inclusiv coordinatorii echipelor de traducere a fiecărei limbi. +Toate aplicaţiile &kde; de bază vin cu documentaţia aferentă, mulţumită Echipei de Documentare. Dacă doriţi să daţi o mînă de ajutor, pentru mai multe informaţii vă rugăm să-i scrieţi coordonatorului Echipei de Documentare, Lauri Watts, la lauri@kde.org. Nu este necesară experienţă, ci numai entuziasm şi răbdare. + +Dacă doriţi să ajutaţi la traducerea documentaţiei &kde; în limba dumneavoastră, coordinatorul traducerilor este Thomas Diehl, thd@kde.org, care va aprecia de asemenea acest efort. În secţiunea Contact a acestui document veţi găsi mai multe informaţii, iar pe site-ul Internationalizării &kde;, inclusiv coordinatorii echipelor de traducere a fiecărei limbi. -Instalare +Instalare -&khelpcenter; este parte integrală a instalării de bază a &kde;, şi vine cu fiecare copie a mediului &kde;. El poate fi găsit în pachetul tdebase şi este disponibil la &kde-ftp;. +&khelpcenter; este parte integrală a instalării de bază a &kde;, şi vine cu fiecare copie a mediului &kde;. El poate fi găsit în pachetul tdebase şi este disponibil la &kde-ftp;. -Obţinerea de ajutor - -&khelpcenter; poate fi executat în diferite moduri: - - - -Din meniul Ajutor - -Cel mai adesea va fi probabil dintr-o aplicaţie. Alegeţi Ajutor Cuprins pentru a deschide fişierul de ajutor al aplicaţiei la pagina cu cuprinsul. +Obţinerea de ajutor + +&khelpcenter; poate fi executat în diferite moduri: + + + +Din meniul Ajutor + +Cel mai adesea va fi probabil dintr-o aplicaţie. Alegeţi Ajutor Cuprins pentru a deschide fişierul de ajutor al aplicaţiei la pagina cu cuprinsul. -Din meniul K +Din meniul K -Alegeţi iconiţa K mare din panou şi selectaţi Ajutor pentru a deschide &khelpcenter; la pagina de întîmpinare implicită. - +Alegeţi iconiţa K mare din panou şi selectaţi Ajutor pentru a deschide &khelpcenter; la pagina de întîmpinare implicită. + -Din panou +Din panou -Implicit, panoul &kicker; conţine o iconiţă pentru execuţia &khelpcenter;. La fel ca mai sus, este afişată pagina de întîmpinare. - +Implicit, panoul &kicker; conţine o iconiţă pentru execuţia &khelpcenter;. La fel ca mai sus, este afişată pagina de întîmpinare. + -Din linia de comandă +Din linia de comandă -&khelpcenter; poate fi pornit utilizînd un &URL; pentru a afişa un fişier. Au fost adăugate &URL;-uri şi pentru paginile info şi man. Le puteţi utiliza astfel: +&khelpcenter; poate fi pornit utilizînd un &URL; pentru a afişa un fişier. Au fost adăugate &URL;-uri şi pentru paginile info şi man. Le puteţi utiliza astfel: -Un fişier de ajutor de aplicaţie - -khelpcenter -Deschide fişierul de ajutor &kedit; la cuprins. +Un fişier de ajutor de aplicaţie + +khelpcenter +Deschide fişierul de ajutor &kedit; la cuprins. -Un &URL; local -khelpcenter +Un &URL; local +khelpcenter -O pagină de manual +O pagină de manual -khelpcenter +khelpcenter -O pagină INFO +O pagină INFO -khelpcenter +khelpcenter -Execuţia khelpcenter fără parametrii determină afişarea paginii de întîmpinare. +Execuţia khelpcenter fără parametrii determină afişarea paginii de întîmpinare. @@ -185,200 +90,104 @@ -Interfaţa &khelpcenter; - -Interfaţa &khelpcenter; este formată din două panouri. - -Meniurile şi de bara de unelte sînt explicate detaliat în . - -Documentele pot conţine propriile lor unelte de navigare ce vă permit să vă deplasaţi fie secvenţial, utilizînd legăturile Înainte, Înapoi şi Acasă, fie într-un mod mai puţin structurat folosind hiperlegăturile. - -Legăturile vă pot tranporta în părţi diferite ale aceluiaşi document sau într-un document diferit. Puteţi utiliza iconiţele Înapoi (săgeata stînga) sau Înainte (săgeata dreapta) din bara de unelte pentru a vă deplasa prin documentele vizitate în această sesiune. - -Cele două paneluri afişează cuprinsul sistemului de ajutor şi fişierele de ajutor propriu-zise, în stînga şi respectiv în dreapta. +Interfaţa &khelpcenter; + +Interfaţa &khelpcenter; este formată din două panouri. + +Meniurile şi de bara de unelte sînt explicate detaliat în . + +Documentele pot conţine propriile lor unelte de navigare ce vă permit să vă deplasaţi fie secvenţial, utilizînd legăturile Înainte, Înapoi şi Acasă, fie într-un mod mai puţin structurat folosind hiperlegăturile. + +Legăturile vă pot tranporta în părţi diferite ale aceluiaşi document sau într-un document diferit. Puteţi utiliza iconiţele Înapoi (săgeata stînga) sau Înainte (săgeata dreapta) din bara de unelte pentru a vă deplasa prin documentele vizitate în această sesiune. + +Cele două paneluri afişează cuprinsul sistemului de ajutor şi fişierele de ajutor propriu-zise, în stînga şi respectiv în dreapta. -Panoul <guilabel ->Cuprinsului</guilabel -> - -Panoul Cuprins din &khelpcenter; este afişat în partea stîngă a ferestrei. Aşa cum intuiţi, puteţi muta bara despărţitoare pentru a citi confortabil oricare din cele două paneluri. - -Panoul Cuprins este la rîndul lui împărţit în două subferestre, una conţinînd un menu care arată informaţiile de ajutor cunoscute de către &khelpcenter;, iar cealaltă glosarul de termeni &kde;. +Panoul <guilabel>Cuprinsului</guilabel> + +Panoul Cuprins din &khelpcenter; este afişat în partea stîngă a ferestrei. Aşa cum intuiţi, puteţi muta bara despărţitoare pentru a citi confortabil oricare din cele două paneluri. + +Panoul Cuprins este la rîndul lui împărţit în două subferestre, una conţinînd un menu care arată informaţiile de ajutor cunoscute de către &khelpcenter;, iar cealaltă glosarul de termeni &kde;. -Meniul <guilabel ->Cuprinsului</guilabel -> +Meniul <guilabel>Cuprinsului</guilabel> -Cuprinsul conţine următorii itemi impliciţi: +Cuprinsul conţine următorii itemi impliciţi: -Introducere -Bine aţi venit în &kde; - o introducere în Mediul Grafic K. +Introducere +Bine aţi venit în &kde; - o introducere în Mediul Grafic K. -Introducere în &kde; +Introducere în &kde; -Ghidul de iniţiere rapidă în &kde;. Conţine un tur al interfeţei &kde;, informaţii de ajutor specifice şi sfaturi care vă arată cum să lucraţi în mod inteligent cu &kde;. +Ghidul de iniţiere rapidă în &kde;. Conţine un tur al interfeţei &kde;, informaţii de ajutor specifice şi sfaturi care vă arată cum să lucraţi în mod inteligent cu &kde;. -Manualul utilizatorului &kde; +Manualul utilizatorului &kde; -Manualul utilizatorului &kde; este o explorare în detaliu ce include instalarea, configurarea, personalizarea şi utilizarea lui. - +Manualul utilizatorului &kde; este o explorare în detaliu ce include instalarea, configurarea, personalizarea şi utilizarea lui. + -Manualele aplicaţiilor +Manualele aplicaţiilor -Documentaţia nativă a aplicaţiilor &kde;. Toate aceste aplicaţii au documentaţia în format &XML;, care este convertită în HTML atunci cînd o citiţi. Această secţiune listează toate aplicaţiile &kde; cu o scurtă descriere şi o legătură către documentaţia completă. -Aplicaţiile sînt afişate într-o structură arborescentă care aminteşte de structura implicită a meniului K, ceea ce uşurează găsirea aplicaţiei căutate. - +Documentaţia nativă a aplicaţiilor &kde;. Toate aceste aplicaţii au documentaţia în format &XML;, care este convertită în HTML atunci cînd o citiţi. Această secţiune listează toate aplicaţiile &kde; cu o scurtă descriere şi o legătură către documentaţia completă. +Aplicaţiile sînt afişate într-o structură arborescentă care aminteşte de structura implicită a meniului K, ceea ce uşurează găsirea aplicaţiei căutate. + -Pagini de manuale &UNIX; +Pagini de manuale &UNIX; -Paginile de manual &UNIX; reprezintă formatul tradiţional de documentaţie de pe sistemele &UNIX;. Majoritatea programelor din sistemul dumneavoastră au o pagină de manual. În plus, există pagini de manual şi pentru funcţiile de programare şi formatul fişierelor de configurare ale sistemului. - +Paginile de manual &UNIX; reprezintă formatul tradiţional de documentaţie de pe sistemele &UNIX;. Majoritatea programelor din sistemul dumneavoastră au o pagină de manual. În plus, există pagini de manual şi pentru funcţiile de programare şi formatul fişierelor de configurare ale sistemului. + -Răsforire pagini Info +Răsforire pagini Info -Documentaţia TeXinfo este utilizată de foarte multe aplicaţii &GNU; printre care gcc (compilatorul de C/C++), emacs şi multe altele. +Documentaţia TeXinfo este utilizată de foarte multe aplicaţii &GNU; printre care gcc (compilatorul de C/C++), emacs şi multe altele. -Tutoriale +Tutoriale -Tutoriale scurte, informaţionale sau orientate pe rezolvarea unei operaţii. +Tutoriale scurte, informaţionale sau orientate pe rezolvarea unei operaţii. -R.I.F. &kde; +R.I.F. &kde; -Răspunsuri la Întrebări Frecvente (R.I.F.) - întrebări despre &kde; puse frecvent şi răspunsurile la ele. +Răspunsuri la Întrebări Frecvente (R.I.F.) - întrebări despre &kde; puse frecvent şi răspunsurile la ele. -&kde; pe Internet +&kde; pe Internet -Legături către &kde; pe Internet, atît site-ul oficial &kde;, cît şi alte site-uri utile. +Legături către &kde; pe Internet, atît site-ul oficial &kde;, cît şi alte site-uri utile. -Informaţii de contact +Informaţii de contact -Informaţii despre modalitatea de contactare a programatorilor &kde; şi subscrierea la listele de discuţii &kde;. +Informaţii despre modalitatea de contactare a programatorilor &kde; şi subscrierea la listele de discuţii &kde;. -Ajutorarea &kde; +Ajutorarea &kde; -Cum să ajutaţi şi cum să vă implicaţi. +Cum să ajutaţi şi cum să vă implicaţi. @@ -386,24 +195,14 @@ - + ]> -Centrul de ajutor &kde; +Centrul de ajutor &kde; -Echipa &kde; +Echipa &kde; &tradClaudiuCostin; &coreIulianaCostin; -2002-01-18 -3.00.00 +2002-01-18 +3.00.00 -&kde; este un mediu grafic puternic pentru staţii de lucru &UNIX;. Un mediu &kde; combină uşurinţa de utilizare, funcţionalităţile contemporane şi excelentul aspect grafic cu superioritatea tehnologică a sistemului de operare &UNIX;. +&kde; este un mediu grafic puternic pentru staţii de lucru &UNIX;. Un mediu &kde; combină uşurinţa de utilizare, funcţionalităţile contemporane şi excelentul aspect grafic cu superioritatea tehnologică a sistemului de operare &UNIX;. -KDE -tdebase -khelpcenter -kdehelp -ajutor -centrul de ajutor -Centrul de Ajutor KDE +KDE +tdebase +khelpcenter +kdehelp +ajutor +centrul de ajutor +Centrul de Ajutor KDE diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/khelpcenter/support.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/khelpcenter/support.docbook index 3a192ae5494..4ddf769d926 100644 --- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/khelpcenter/support.docbook +++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/khelpcenter/support.docbook @@ -1,101 +1,63 @@ -2002-03-04 2.02.00 -Cum să ajutaţi Proiectul &kde; +2002-03-04 2.02.00 +Cum să ajutaţi Proiectul &kde; -Cum să ajutaţi Proiectul &kde; +Cum să ajutaţi Proiectul &kde; -Dacă sînteţi nou în &kde;, atunci acest proiect v-ar putea părea o mare maşinărie. Fără îndoială, &kde; nu mai este de mult un proiect mic. Totuşi, este important să realizaţi că este uşor să vă remarcaţi în lumea &kde;. +Dacă sînteţi nou în &kde;, atunci acest proiect v-ar putea părea o mare maşinărie. Fără îndoială, &kde; nu mai este de mult un proiect mic. Totuşi, este important să realizaţi că este uşor să vă remarcaţi în lumea &kde;. -Întotdeauna va fi nevoie de programatori dedicaţi, artişti grafici, ingineri de sunet. Veniţi la bordul acestui incitant proiect internaţional şi faceţi-vă un nume în lumea software-ului. +Întotdeauna va fi nevoie de programatori dedicaţi, artişti grafici, ingineri de sunet. Veniţi la bordul acestui incitant proiect internaţional şi faceţi-vă un nume în lumea software-ului. -De-a lungul timpului veţi avea ocazia de a va face nenumăraţi prieteni şi cunoştinţe de pe întreg mapamondul. Faptul că de munca dumneavoastră va beneficia un număr impresionant de utilizatori, precum şi evoluţia inegalabilă a proiectului, vor constitui motive de satisfacţie greu de exprimat în cuvinte. Alăturaţi-vă şi ajutaţi Proiectul &kde; şi porniţi în cea mai palpitantă călătorie spre o platformă de calcul alternativă deschisă şi liberă. +De-a lungul timpului veţi avea ocazia de a va face nenumăraţi prieteni şi cunoştinţe de pe întreg mapamondul. Faptul că de munca dumneavoastră va beneficia un număr impresionant de utilizatori, precum şi evoluţia inegalabilă a proiectului, vor constitui motive de satisfacţie greu de exprimat în cuvinte. Alăturaţi-vă şi ajutaţi Proiectul &kde; şi porniţi în cea mai palpitantă călătorie spre o platformă de calcul alternativă deschisă şi liberă. -Cum să începeţi +Cum să începeţi -Subscrieţi la listele de discuţii &kde; care vă interesează. - -Citiţi arhivele listelor de discuţii pentru a lua pulsul dezvoltării &kde;. - -Învăţaţi cum să programaţi utilizînd cadrul de lucru pentru aplicaţii &kde; şi alăturaţi-vă prietenoasei comunităţi de programatori &kde;. +Subscrieţi la listele de discuţii &kde; care vă interesează. + +Citiţi arhivele listelor de discuţii pentru a lua pulsul dezvoltării &kde;. + +Învăţaţi cum să programaţi utilizînd cadrul de lucru pentru aplicaţii &kde; şi alăturaţi-vă prietenoasei comunităţi de programatori &kde;. -Ajutorarea financiară +Ajutorarea financiară -Echipa &kde; lucrează din greu pentru a vă oferi cel mai bun mediu grafic pentru sisteme de operare &UNIX;. &kde; este şi va fi întotdeauna disponibil gratuit, pînă la ultima linie a codului sursă. Oricine îl poate modifica şi distribui. Dacă utilizaţi şi vă bucuraţi de &kde;, gîndiţi-vă dacă aţi putea ajuta financiar proiectul. &kde; este în permanentă nevoie de fonduri pentru a-şi finanţa operaţiile sale. +Echipa &kde; lucrează din greu pentru a vă oferi cel mai bun mediu grafic pentru sisteme de operare &UNIX;. &kde; este şi va fi întotdeauna disponibil gratuit, pînă la ultima linie a codului sursă. Oricine îl poate modifica şi distribui. Dacă utilizaţi şi vă bucuraţi de &kde;, gîndiţi-vă dacă aţi putea ajuta financiar proiectul. &kde; este în permanentă nevoie de fonduri pentru a-şi finanţa operaţiile sale. -Dacă programul dumeavoastră încărcat nu vă permite să vă implicaţi activ în dezvoltarea &kde;, vă rugăm să luaţi în considerare ajutorarea financiară a &kde;, trimiţînd o donaţie la: +Dacă programul dumeavoastră încărcat nu vă permite să vă implicaţi activ în dezvoltarea &kde;, vă rugăm să luaţi în considerare ajutorarea financiară a &kde;, trimiţînd o donaţie la: -Puteţi trimite cecuri S.U.A obişnuite la următoarea adresă: +Puteţi trimite cecuri S.U.A obişnuite la următoarea adresă: -K Desktop Environment e.V. +K Desktop Environment e.V. Mirko Boehm 2029 Chadds Ford Drive Reston, VA 20191 USA -Scrieţi "KDE e.V. - Mirko Boehm" în linia "Pay to the order of...". +Scrieţi "KDE e.V. - Mirko Boehm" în linia "Pay to the order of...". -Din Europa, aţi putea trimite donaţia la (ţineţi cont de taxe dacă îi trimiteţi din afara Germaniei): +Din Europa, aţi putea trimite donaţia la (ţineţi cont de taxe dacă îi trimiteţi din afara Germaniei): -K Desktop Environment e.V. +K Desktop Environment e.V. Account-Nr. 0 66 64 46 BLZ 200 700 24 Deutsche Bank 24 -Dacă aveţi întrebări vă rugăm să îl contactaţi pe Mirko Boehm kde-ev-treasurer@kde.org. +Dacă aveţi întrebări vă rugăm să îl contactaţi pe Mirko Boehm kde-ev-treasurer@kde.org. -Contribuţia dumneavoastră va fi foarte apreciată. Vă mulţumim! +Contribuţia dumneavoastră va fi foarte apreciată. Vă mulţumim! diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/khelpcenter/welcome.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/khelpcenter/welcome.docbook index 7cf893fe63e..a8437edff65 100644 --- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/khelpcenter/welcome.docbook +++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/khelpcenter/welcome.docbook @@ -1,95 +1,50 @@ -2002-01-18 3.00.00 -Bine aţi venit în &kde; +2002-01-18 3.00.00 +Bine aţi venit în &kde; - Echipa KDE vă urează bun venit într-un mediu &UNIX; prietenos. + Echipa KDE vă urează bun venit într-un mediu &UNIX; prietenos. -Bine aţi venit în Mediul Grafic K +Bine aţi venit în Mediul Grafic K -Informaţii despre &kde; +Informaţii despre &kde; -&kde; este un mediu grafic puternic pentru staţii de lucru Unix. Un mediu &kde; combină uşurinţa de utilizare, funcţionalităţile contemporane şi aspectul grafic excelent cu superioritatea tehnologică a sistemului de operare &UNIX;. +&kde; este un mediu grafic puternic pentru staţii de lucru Unix. Un mediu &kde; combină uşurinţa de utilizare, funcţionalităţile contemporane şi aspectul grafic excelent cu superioritatea tehnologică a sistemului de operare &UNIX;. -Ce este Mediul Grafic K? +Ce este Mediul Grafic K? -Cum să contactaţi Proiectul &kde; +Cum să contactaţi Proiectul &kde; -Cum să ajutaţi Proiectul &kde; +Cum să ajutaţi Proiectul &kde; -Resurse utile +Resurse utile -Ce-i mai bun în &kde; +Ce-i mai bun în &kde; -Documentaţie generală +Documentaţie generală -Un ghid de iniţiere rapidă +Un ghid de iniţiere rapidă -Ghidul utilizatorului &kde; +Ghidul utilizatorului &kde; -Răspunsuri la întrebări frecvente +Răspunsuri la întrebări frecvente -Aplicaţii de bază - -Panoul - -Centrul de Control - -Managerul de fişiere +Aplicaţii de bază + +Panoul + +Centrul de Control + +Managerul de fişiere diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/khelpcenter/whatistde.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/khelpcenter/whatistde.docbook index 5b628f123f1..4cd4842df9a 100644 --- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/khelpcenter/whatistde.docbook +++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/khelpcenter/whatistde.docbook @@ -1,104 +1,55 @@ -2002-01-18 3.00.00 -Ce este &tde;? +2002-01-18 3.00.00 +Ce este &tde;? -Ce este &tde;? - -&tde; este un mediu grafic. Cu alte cuvinte, &tde; este o colecţie de programe, tehnologii şi documentaţie care încearcă să uşureze munca utilizatorilor de calculatoare. &tde; este proiectat pentru staţii de lucru &UNIX;. El oferă transparenţă de reţea şi o filosofie de lucru contemporană. - -Creatorii Mediului Grafic K sînt un grup mondial de ingineri software. Scopul major al acestui grup de dezvoltare de software liber este să asigure aplicaţii de înaltă calitate, care permit utilizatorului să controleze cu uşurinţă resursele calculatorului. - -&tde; caută să acopere nevoia unui mediu de lucru &UNIX; uşor de utilizat, similar cu mediile grafice din &MacOS; sau &Windows; 95/NT. Instrumentele pentru atingerea acestui scop sînt comunicaţia inter-aplicaţii, reutilizarea componentelor, drag-and-drop generalizat, aspect unitar şi multe altele. Astfel, &tde; vă oferă mult mai mult decît tradiţionalele managere de ferestre &UNIX;. - -Stabilitatea, scalabilitatea şi deschiderea sînt atuurile care, de decenii, au făcut din &UNIX; o alegere nedisputată pentru profesioniştii tehnologiei informaţiei. &tde; este construit în vîrful acestui excelent cadru de lucru şi vă aduce noi şi mult dorite calităţi: uşurinţă, mediu prietenos şi frumuseţe! &tde; a fost primul şi rămîne actorul principal care aduce aceste calităţi în &UNIX;. &UNIX;-ul a constituit ani de zile platforma de bază pentru calculatoare server şi instituţii ştiinţifice, dar nu s-a dovedit atractivă pentru utilizatorii obişnuiţi. - -Fără &UNIX; Internetul nu ar exista sau cel puţin ar fi diferit foarte mult faţă de ce este el astăzi. Pînă acum, &UNIX; nu s-a adresat nevoilor utilizatoriilor medii. Acest lucru este o realitate nefericită, deoarece unele implementări de &UNIX; (Linux, FreeBSD, NetBSD &etc;) sînt gratuite şi disponibile pe Internet, toate fiind de o excepţională calitate şi stabilitate. +Ce este &tde;? + +&tde; este un mediu grafic. Cu alte cuvinte, &tde; este o colecţie de programe, tehnologii şi documentaţie care încearcă să uşureze munca utilizatorilor de calculatoare. &tde; este proiectat pentru staţii de lucru &UNIX;. El oferă transparenţă de reţea şi o filosofie de lucru contemporană. + +Creatorii Mediului Grafic K sînt un grup mondial de ingineri software. Scopul major al acestui grup de dezvoltare de software liber este să asigure aplicaţii de înaltă calitate, care permit utilizatorului să controleze cu uşurinţă resursele calculatorului. + +&tde; caută să acopere nevoia unui mediu de lucru &UNIX; uşor de utilizat, similar cu mediile grafice din &MacOS; sau &Windows; 95/NT. Instrumentele pentru atingerea acestui scop sînt comunicaţia inter-aplicaţii, reutilizarea componentelor, drag-and-drop generalizat, aspect unitar şi multe altele. Astfel, &tde; vă oferă mult mai mult decît tradiţionalele managere de ferestre &UNIX;. + +Stabilitatea, scalabilitatea şi deschiderea sînt atuurile care, de decenii, au făcut din &UNIX; o alegere nedisputată pentru profesioniştii tehnologiei informaţiei. &tde; este construit în vîrful acestui excelent cadru de lucru şi vă aduce noi şi mult dorite calităţi: uşurinţă, mediu prietenos şi frumuseţe! &tde; a fost primul şi rămîne actorul principal care aduce aceste calităţi în &UNIX;. &UNIX;-ul a constituit ani de zile platforma de bază pentru calculatoare server şi instituţii ştiinţifice, dar nu s-a dovedit atractivă pentru utilizatorii obişnuiţi. + +Fără &UNIX; Internetul nu ar exista sau cel puţin ar fi diferit foarte mult faţă de ce este el astăzi. Pînă acum, &UNIX; nu s-a adresat nevoilor utilizatoriilor medii. Acest lucru este o realitate nefericită, deoarece unele implementări de &UNIX; (Linux, FreeBSD, NetBSD &etc;) sînt gratuite şi disponibile pe Internet, toate fiind de o excepţională calitate şi stabilitate. -Mediul grafic &tde; +Mediul grafic &tde; -Împreună cu o versiune gratuită de &UNIX;, &tde; asigură tuturor o platformă grafică de calcul deschisă şi absolut gratuită pentru lucrul la serviciu şi acasă. +Împreună cu o versiune gratuită de &UNIX;, &tde; asigură tuturor o platformă grafică de calcul deschisă şi absolut gratuită pentru lucrul la serviciu şi acasă. -Codul sursă &tde; este gratuit şi aveţi permisiunea de a-l modifica şi distribui. +Codul sursă &tde; este gratuit şi aveţi permisiunea de a-l modifica şi distribui. -Deşi va exista întotdeauna loc pentru îmbunătăţiri, credem că am oferit deja o alternativă viabilă la cele mai multe din combinaţiile de sisteme de operare / medii grafice comerciale existente astăzi. Sperăm ca, împreună cu &UNIX;, &tde; să aducă, în sfîrşit, pentru utilizatorii obişnuiţi, aceeaşi platformă de calcul deschisă, robustă, stabilă şi fără restricţii monopoliste, de care oamenii de ştiinţă şi profesioniştii calculatoarelor s-au bucurat de ani de zile. +Deşi va exista întotdeauna loc pentru îmbunătăţiri, credem că am oferit deja o alternativă viabilă la cele mai multe din combinaţiile de sisteme de operare / medii grafice comerciale existente astăzi. Sperăm ca, împreună cu &UNIX;, &tde; să aducă, în sfîrşit, pentru utilizatorii obişnuiţi, aceeaşi platformă de calcul deschisă, robustă, stabilă şi fără restricţii monopoliste, de care oamenii de ştiinţă şi profesioniştii calculatoarelor s-au bucurat de ani de zile. -Cadrul de programare al aplicaţiilor &tde; +Cadrul de programare al aplicaţiilor &tde; -&tde; se concentrează pe nevoile utilizatorului, dar este evident că acest efect este mult mai uşor de obţinut dînd programatorilor unelte de lucru avansate. Codul sursă &tde; conţine şi vine cu unele dintre cele mai bune tehnologii ale erei moderne a calculatoarelor. +&tde; se concentrează pe nevoile utilizatorului, dar este evident că acest efect este mult mai uşor de obţinut dînd programatorilor unelte de lucru avansate. Codul sursă &tde; conţine şi vine cu unele dintre cele mai bune tehnologii ale erei moderne a calculatoarelor. -Dezvoltarea aplicaţiilor sub &UNIX;/X11 s-a dovedit a fi un proces intensiv, extrem de laborios şi plictisitor. &tde; recunoaşte faptul că valoarea unei platforme de calcul este dată de numărul aplicaţiilor de primă clasă disponibile utilizatorilor acelei platforme. +Dezvoltarea aplicaţiilor sub &UNIX;/X11 s-a dovedit a fi un proces intensiv, extrem de laborios şi plictisitor. &tde; recunoaşte faptul că valoarea unei platforme de calcul este dată de numărul aplicaţiilor de primă clasă disponibile utilizatorilor acelei platforme. -&tde; defineşte noi tehnologii prin &DCOP; şi KParts, create să ofere o tehnologie de componente orientată pe document. Împreună cu interfaţa completă de programare a librăriilor &tde;, &DCOP;/KParts sînt în competiţie directă cu tehnologii similare precum MFC/COM/ActiveX de la &Microsoft;. Calitatea excelentă şi înaltul nivel de rafinament al interfeţei &tde; de programare a aplicaţiilor (API) permit programatorilor să se concentreze pe probleme originale şi interesante, în loc să reinventeze roata. +&tde; defineşte noi tehnologii prin &DCOP; şi KParts, create să ofere o tehnologie de componente orientată pe document. Împreună cu interfaţa completă de programare a librăriilor &tde;, &DCOP;/KParts sînt în competiţie directă cu tehnologii similare precum MFC/COM/ActiveX de la &Microsoft;. Calitatea excelentă şi înaltul nivel de rafinament al interfeţei &tde; de programare a aplicaţiilor (API) permit programatorilor să se concentreze pe probleme originale şi interesante, în loc să reinventeze roata. -Suita de aplicaţii de birou &tde; - -În forma curentă, pe lîngă aplicaţiile esenţiale, &tde; oferă şi o suită puternică de aplicaţii de birou cunoscută sub numele &koffice;. - -&koffice; este bazat pe tehnologiile &tde; &DCOP;/KParts. La ora actuală, acesta conţine: un procesor de text cu funcţionalităţi DTP (&kword;), o aplicaţie de calcul tabelar (&kspread;) şi programul anexă de grafice (&kchart;), un program de prezentare (&kpresenter;) şi o aplicaţie de desen vectorial (&kontour;). Combinarea acestora este realizată de Spaţiul de Lucru KOffice, un cadru integrat pentru a uşura utilizarea componentelor &koffice; împreună. Componentele adiţionale includ: un client de e-mail, un cititor de ştiri Internet şi o puternică aplicaţie PIM (Personal Information Manager - un organizator de informaţii personale). - -Unele dintre aceste componente sînt în stadiul de dezvoltare "alfa", iar altele sînt deja extrem de puternice. De exemplu, la cel de-al cincilea Congres Internaţional &Linux; din Cologne, Germania, &kpresenter;, aplicaţia de prezentări a &tde; a fost utilizată cu succes pentru a realiza prezentarea Proiectului &tde;. - -Vă invităm să învăţaţi mai multe despre &tde; şi &koffice;. +Suita de aplicaţii de birou &tde; + +În forma curentă, pe lîngă aplicaţiile esenţiale, &tde; oferă şi o suită puternică de aplicaţii de birou cunoscută sub numele &koffice;. + +&koffice; este bazat pe tehnologiile &tde; &DCOP;/KParts. La ora actuală, acesta conţine: un procesor de text cu funcţionalităţi DTP (&kword;), o aplicaţie de calcul tabelar (&kspread;) şi programul anexă de grafice (&kchart;), un program de prezentare (&kpresenter;) şi o aplicaţie de desen vectorial (&kontour;). Combinarea acestora este realizată de Spaţiul de Lucru KOffice, un cadru integrat pentru a uşura utilizarea componentelor &koffice; împreună. Componentele adiţionale includ: un client de e-mail, un cititor de ştiri Internet şi o puternică aplicaţie PIM (Personal Information Manager - un organizator de informaţii personale). + +Unele dintre aceste componente sînt în stadiul de dezvoltare "alfa", iar altele sînt deja extrem de puternice. De exemplu, la cel de-al cincilea Congres Internaţional &Linux; din Cologne, Germania, &kpresenter;, aplicaţia de prezentări a &tde; a fost utilizată cu succes pentru a realiza prezentarea Proiectului &tde;. + +Vă invităm să învăţaţi mai multe despre &tde; şi &koffice;. diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/devices/index.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/devices/index.docbook index 30f6c5e2844..b775430021d 100644 --- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/devices/index.docbook +++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/devices/index.docbook @@ -2,67 +2,44 @@ - + ]>
-Informaţii despre dispozitive +Informaţii despre dispozitive -&Matthias.Hoelzer-Kluepfel; -&Helge.Deller; -&Duncan.Haldane; -&Mike.McBride; +&Matthias.Hoelzer-Kluepfel; +&Helge.Deller; +&Duncan.Haldane; +&Mike.McBride; &tradClaudiuCostin; -2002-02-12 -3.00.00 +2002-02-12 +3.00.00 -KDE -KControl -dispozitiv -informaţii despre sistem +KDE +KControl +dispozitiv +informaţii despre sistem -Informaţii despre dispozitive +Informaţii despre dispozitive -Această pagină afişează informaţii despre dispozitivele disponibile. +Această pagină afişează informaţii despre dispozitivele disponibile. -Informaţiile efective afişate depind de sistem. Pe unele sisteme, informaţiile despre dispozitive nu pot fi încă afişate. +Informaţiile efective afişate depind de sistem. Pe unele sisteme, informaţiile despre dispozitive nu pot fi încă afişate. -În &Linux;, aceste informaţii sînt citite din /proc/devices şi /proc/misc, care sînt disponibile numai dacă pseudo-sistemul de fişiere /proc a fost compilat în kernel. Dispozitivele sînt listate după grup (caracter, bloc sau diverse). Numărul major al dispozitivului este listat şi urmat de o etichetă de identificare. +În &Linux;, aceste informaţii sînt citite din /proc/devices şi /proc/misc, care sînt disponibile numai dacă pseudo-sistemul de fişiere /proc a fost compilat în kernel. Dispozitivele sînt listate după grup (caracter, bloc sau diverse). Numărul major al dispozitivului este listat şi urmat de o etichetă de identificare. -Nu puteţi edita setările afişate aici. +Nu puteţi edita setările afişate aici.
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/dma/index.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/dma/index.docbook index e86e96057d6..d825cd8d63c 100644 --- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/dma/index.docbook +++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/dma/index.docbook @@ -2,93 +2,46 @@ - + ]>
-Informaţii canale <acronym ->DMA</acronym -> +Informaţii canale <acronym>DMA</acronym> -&Matthias.Hoelzer-Kluepfel; -&Helge.Deller; -&Duncan.Haldane; -&Mike.McBride; +&Matthias.Hoelzer-Kluepfel; +&Helge.Deller; +&Duncan.Haldane; +&Mike.McBride; &tradClaudiuCostin; -2002-02-12 -3.00.00 +2002-02-12 +3.00.00 -KDE -KControl -DMA -informaţii despre sistem +KDE +KControl +DMA +informaţii despre sistem -Informaţii canale <acronym ->DMA</acronym -> +Informaţii canale <acronym>DMA</acronym> -Această pagină afişează informaţii despre canalele DMA (Direct Memory Access). Un canal DMA este o conexiune directă ce permite unui dispozitiv să transfere date din şi către memorie, fără a utiliza microprocesorul. De obicei sistemele cu arhitectură i386 (PC-urile) au 8 canale DMA(de la 0 la 7). +Această pagină afişează informaţii despre canalele DMA (Direct Memory Access). Un canal DMA este o conexiune directă ce permite unui dispozitiv să transfere date din şi către memorie, fără a utiliza microprocesorul. De obicei sistemele cu arhitectură i386 (PC-urile) au 8 canale DMA(de la 0 la 7). - Informaţiile efective afişate depind de sistem. Pe anumite sisteme informaţiile despre canalele DMA nu pot fi încă afişate. + Informaţiile efective afişate depind de sistem. Pe anumite sisteme informaţiile despre canalele DMA nu pot fi încă afişate. -În &Linux;, aceste informaţii sînt citite din /proc/dma, care este disponibil numai dacă pseudo-sistemul de fişiere /proc a fost compilat în kernel. +În &Linux;, aceste informaţii sînt citite din /proc/dma, care este disponibil numai dacă pseudo-sistemul de fişiere /proc a fost compilat în kernel. -Este afişată o listă a tuturor canalelor DMA înregistrate în acest momemnt (magistrala ISA). Prima coloană afişează canalul DMA, iar a doua coloană dispozitivul care utilizează acel canal. +Este afişată o listă a tuturor canalelor DMA înregistrate în acest momemnt (magistrala ISA). Prima coloană afişează canalul DMA, iar a doua coloană dispozitivul care utilizează acel canal. -Canalele DMA neutilizate nu sînt listate. +Canalele DMA neutilizate nu sînt listate. -Utilizatorul nu poate modifica nici o setare din această pagină. +Utilizatorul nu poate modifica nici o setare din această pagină.
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/index.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/index.docbook index 07aa9840224..0efec23f812 100644 --- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/index.docbook +++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/index.docbook @@ -1,213 +1,113 @@ KInfoCenter"> +KInfoCenter"> - + ]> -Centrul de Informaţii &kde; +Centrul de Informaţii &kde; -Michael McBride
mpmcbride7@yahoo.com
 +Michael McBride
mpmcbride7@yahoo.com
 -2002-07-03 -3.10.00 +2002-07-03 +3.10.00 -Acest document descrie Centrul de Informaţii &kde; +Acest document descrie Centrul de Informaţii &kde; -KDE -kinfocenter -sistem -informaţii -modul +KDE +kinfocenter +sistem +informaţii +modul -Centrul de Informaţii &kde; +Centrul de Informaţii &kde; -Centrul de Informaţii &kde; (referit în continuare centrul de informaţii) vă oferă o imagine de ansamblu convenabilă şi centralizată a setărilor &kde; şi ale sistemului dumneavoastră. +Centrul de Informaţii &kde; (referit în continuare centrul de informaţii) vă oferă o imagine de ansamblu convenabilă şi centralizată a setărilor &kde; şi ale sistemului dumneavoastră. -Centrul de informaţii este alcătuit dintr-o combinaţie de module. Fiecare din acestea este o aplicaţie separată, dar centrul de informaţii organizează toate aceste programe într-un loc uşor de accesat. +Centrul de informaţii este alcătuit dintr-o combinaţie de module. Fiecare din acestea este o aplicaţie separată, dar centrul de informaţii organizează toate aceste programe într-un loc uşor de accesat. -Utilizarea Centrului de Informaţii &kde; +Utilizarea Centrului de Informaţii &kde; -În continuare veţi afla modul în care poate fi utilizat centrul de informaţii ca atare. Pentru informaţii despre modulele individuale citiţi Modulele Centrului de Informaţii &kde; +În continuare veţi afla modul în care poate fi utilizat centrul de informaţii ca atare. Pentru informaţii despre modulele individuale citiţi Modulele Centrului de Informaţii &kde; -Pornirea Centrului de Informaţii &kde; +Pornirea Centrului de Informaţii &kde; -Centrul de Informaţii &kde; poate fi pornit în trei moduri: +Centrul de Informaţii &kde; poate fi pornit în trei moduri: - + -Selectînd Butonul K Sistem Centrul de Informaţii din panoul &kde;. +Selectînd Butonul K Sistem Centrul de Informaţii din panoul &kde;. -Apăsînd combinaţia de taste &Alt;F2. - -Va fi deschisă o căsuţă de dialog. Scrieţi kinfocenter şi daţi clic pe butonul Execută sau apăsaţi Enter. +Apăsînd combinaţia de taste &Alt;F2. + +Va fi deschisă o căsuţă de dialog. Scrieţi kinfocenter şi daţi clic pe butonul Execută sau apăsaţi Enter. -Puteţi scrie kinfocenter & la orice prompt de consolă. - - - -Toate aceste trei metode sînt echivalente şi produc acelaşi rezultat. +Puteţi scrie kinfocenter & la orice prompt de consolă. + + + +Toate aceste trei metode sînt echivalente şi produc acelaşi rezultat. - -Fereastra Centrului de Informaţii &kde; + +Fereastra Centrului de Informaţii &kde; -Cînd porniţi centrul de informaţii, veţi vedea o fereastră ce poate fi împărţită funcţional în trei părţi. +Cînd porniţi centrul de informaţii, veţi vedea o fereastră ce poate fi împărţită funcţional în trei părţi. -În partea de sus este bara de meniu. Aceasta vă oferă un acces rapid la cele mai multe din funcţiile Centrului de Informaţii &kde;. Meniurile sînt descrise în secţiunea Meniurile Centrului de Informaţii &kde;. +În partea de sus este bara de meniu. Aceasta vă oferă un acces rapid la cele mai multe din funcţiile Centrului de Informaţii &kde;. Meniurile sînt descrise în secţiunea Meniurile Centrului de Informaţii &kde;. -În partea stîngă este o coloană. Aici este locul unde alegeţi modulul de vizualizat. În secţiunea Navigarea prin module aflaţi cum să parcurgeţi lista de module. +În partea stîngă este o coloană. Aici este locul unde alegeţi modulul de vizualizat. În secţiunea Navigarea prin module aflaţi cum să parcurgeţi lista de module. -Panoul principal vă arată unele informaţii despre sistem. +Panoul principal vă arată unele informaţii despre sistem. + --> -Meniurile Centrului de Informaţii &kde; +Meniurile Centrului de Informaţii &kde; -Secţiunea următoare vă prezintă o descriere scurtă a funcţiei fiecărui item de meniu. +Secţiunea următoare vă prezintă o descriere scurtă a funcţiei fiecărui item de meniu. -Meniul <guimenu ->Fişier</guimenu -> +Meniul <guimenu>Fişier</guimenu> -Meniul Fişier are un singur item. +Meniul Fişier are un singur item. - &Ctrl;Q Fişier Termină + &Ctrl;Q Fişier Termină -Închide centrul de informaţii +Închide centrul de informaţii @@ -216,47 +116,27 @@ FreeBSD system, Version 4.4-RELEASE, on a Pentium. -Meniul <guimenu ->Ajutor</guimenu -> +Meniul <guimenu>Ajutor</guimenu> &help.menu.documentation; -Ieşirea din Centrul de Informaţii &kde; +Ieşirea din Centrul de Informaţii &kde; -Puteţi ieşi din centrul de informaţii în trei moduri: +Puteţi ieşi din centrul de informaţii în trei moduri: -Selectaţi itemul Fişier Termină din bara de meniu. +Selectaţi itemul Fişier Termină din bara de meniu. -Apăsaţi combinaţia de taste &Ctrl;Q. +Apăsaţi combinaţia de taste &Ctrl;Q. -Daţi clic pe butonul Închide din bara de titlu a ferestrei centrului de informaţii. +Daţi clic pe butonul Închide din bara de titlu a ferestrei centrului de informaţii. @@ -267,116 +147,61 @@ FreeBSD system, Version 4.4-RELEASE, on a Pentium. -Modulele Centrului de Informaţii &kde; +Modulele Centrului de Informaţii &kde; -Navigarea prin module +Navigarea prin module -Aceasta este o listă a modulelor de configurare standard (sortate după categorie) disponibile în pachetul &kde; de bază. Este posibil ca în sistemul dumneavoastră să fie mai multe module dacă aţi instalat programe adiţionale. +Aceasta este o listă a modulelor de configurare standard (sortate după categorie) disponibile în pachetul &kde; de bază. Este posibil ca în sistemul dumneavoastră să fie mai multe module dacă aţi instalat programe adiţionale. -Canale DMA +Canale DMA -Dispozitive +Dispozitive -Porturi de I/E +Porturi de I/E -Întreruperi +Întreruperi -Memoria +Memoria -Interfeţe de reţea +Interfeţe de reţea -PCI +PCI -PCMCIA +PCMCIA -Partiţii +Partiţii -Procesor +Procesor -Protocoale +Protocoale -SCSI +SCSI -Informaţii de stare SAMBA +Informaţii de stare SAMBA -Sunet +Sunet -Dispozitive USB +Dispozitive USB -Server X +Server X @@ -387,122 +212,39 @@ FreeBSD system, Version 4.4-RELEASE, on a Pentium. -Mulţumiri şi licenţa +Mulţumiri şi licenţa -Centrul de Informaţii &kde; -Program copyright 1997-2001 Dezvoltatorii Centrului de Informaţii &kde; -Contributori: +Centrul de Informaţii &kde; +Program copyright 1997-2001 Dezvoltatorii Centrului de Informaţii &kde; +Contributori: -Matthias Hoelzer-Kluepfel hoelzer@kde.org -Matthias Elter elter@kde.org +Matthias Hoelzer-Kluepfel hoelzer@kde.org +Matthias Elter elter@kde.org -Documentaţia copyright 2000 Michael McBride mpmcbride7@yahoo.com +Documentaţia copyright 2000 Michael McBride mpmcbride7@yahoo.com -Contributori: +Contributori: -Paul Campbell paul@taniwha.com -Helge Deller deller@kde.org -Mark Donohoe -Pat Dowler -Duncan Haldane duncan@kde.org -Steffen Hansen stefh@mip.ou.dk. -Matthias Hoelzer-Kluepfel hoelzer@kde.org -Martin Jones mjones@kde.org -Jost Schenck jost@schenck.de -Jonathan Singer jsinger@leeta.net -Thomas Tanghus tanghus@earthling.net -Krishna Tateneni tateneni@pluto.njcc.com -Ellis Whitehead ewhitehe@uni-freiburg.de +Paul Campbell paul@taniwha.com +Helge Deller deller@kde.org +Mark Donohoe +Pat Dowler +Duncan Haldane duncan@kde.org +Steffen Hansen stefh@mip.ou.dk. +Matthias Hoelzer-Kluepfel hoelzer@kde.org +Martin Jones mjones@kde.org +Jost Schenck jost@schenck.de +Jonathan Singer jsinger@leeta.net +Thomas Tanghus tanghus@earthling.net +Krishna Tateneni tateneni@pluto.njcc.com +Ellis Whitehead ewhitehe@uni-freiburg.de -Traducere de &Claudiu.Costin; &Claudiu.Costin.mail;. +Traducere de &Claudiu.Costin; &Claudiu.Costin.mail;. &underFDL; &underGPL; diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/interrupts/index.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/interrupts/index.docbook index 1a058849c00..e956ad51dc7 100644 --- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/interrupts/index.docbook +++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/interrupts/index.docbook @@ -2,104 +2,49 @@ - + ]>
-Linii de cerere de întrerupere (<abbrev ->IRQ</abbrev ->) +Linii de cerere de întrerupere (<abbrev>IRQ</abbrev>) -&Matthias.Hoelzer-Kluepfel; -&Helge.Deller; -&Duncan.Haldane; -&Mike.McBride; +&Matthias.Hoelzer-Kluepfel; +&Helge.Deller; +&Duncan.Haldane; +&Mike.McBride; &tradClaudiuCostin; -2002-02-12 -3.00.00 +2002-02-12 +3.00.00 -KDE -KControl -IRQ -întreruperi -informaţii despre sistem +KDE +KControl +IRQ +întreruperi +informaţii despre sistem -Linii de cerere de întrerupere (<abbrev ->IRQ</abbrev ->) utilizate +Linii de cerere de întrerupere (<abbrev>IRQ</abbrev>) utilizate -Această pagină afişează informaţii despre liniile de întrerupere folosite şi dispozitivele care le utilizează. +Această pagină afişează informaţii despre liniile de întrerupere folosite şi dispozitivele care le utilizează. -Un IRQ este o linie hardware utilizată într-un PC de (magistrala ISA) dispozitive precum tastatura, modemuri, plăci de sunet &etc;, pentru a transmite semnale de întrerupere microprocesorului. În acest fel ele indică că sînt gata de a trimite sau accepta date. Din păcate la arhitectura i386 PC) există numai 16 IRQ-uri (0-15) (architectură pentru partajare între dispozitivele ISA). +Un IRQ este o linie hardware utilizată într-un PC de (magistrala ISA) dispozitive precum tastatura, modemuri, plăci de sunet &etc;, pentru a transmite semnale de întrerupere microprocesorului. În acest fel ele indică că sînt gata de a trimite sau accepta date. Din păcate la arhitectura i386 PC) există numai 16 IRQ-uri (0-15) (architectură pentru partajare între dispozitivele ISA). -Multe probleme hardware sînt rezultatul conflictelor de IRQ, cînd două dispozitive încearcă să utilizeze acelaşi IRQ sau software-ul este greşit configurat să utilizeze un IRQ diferit de cel pentru care este de fapt configurat dispozitivul. +Multe probleme hardware sînt rezultatul conflictelor de IRQ, cînd două dispozitive încearcă să utilizeze acelaşi IRQ sau software-ul este greşit configurat să utilizeze un IRQ diferit de cel pentru care este de fapt configurat dispozitivul. -Datele efective afişate sînt dependente de sistem. Pe anumite sisteme informaţiile despre IRQ nu pot fi afişate încă. +Datele efective afişate sînt dependente de sistem. Pe anumite sisteme informaţiile despre IRQ nu pot fi afişate încă. -În &Linux;, aceste informaţii sînt citite din /proc/devices şi /proc/interrupts, care sînt disponibile numai dacă pseudo-sistemul de fişiere /proc a fost compilat în kernel. +În &Linux;, aceste informaţii sînt citite din /proc/devices şi /proc/interrupts, care sînt disponibile numai dacă pseudo-sistemul de fişiere /proc a fost compilat în kernel. -În prima coloană este afişat numărul IRQ. În cea de-a doua coloană este numărul de întreruperi generate de la pornirea calculatorului. În cea de-a treia puteţi vedea tipul de întrerupere, iar cea de-a patra coloană identifică dispozitivul pentru care este atribuită acea linie de întrerupere. +În prima coloană este afişat numărul IRQ. În cea de-a doua coloană este numărul de întreruperi generate de la pornirea calculatorului. În cea de-a treia puteţi vedea tipul de întrerupere, iar cea de-a patra coloană identifică dispozitivul pentru care este atribuită acea linie de întrerupere. -Utilizatorul nu poate modifica nici o setare din această pagină. +Utilizatorul nu poate modifica nici o setare din această pagină. diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/ioports/index.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/ioports/index.docbook index 023f805bae3..842d30595b7 100644 --- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/ioports/index.docbook +++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/ioports/index.docbook @@ -2,75 +2,49 @@ - + ]>
-Port de I/E +Port de I/E -&Matthias.Hoelzer-Kluepfel; -&Helge.Deller; -&Duncan.Haldane; -&Mike.McBride; +&Matthias.Hoelzer-Kluepfel; +&Helge.Deller; +&Duncan.Haldane; +&Mike.McBride; &tradClaudiuCostin; -2002-02-12 -3.00.00 +2002-02-12 +3.00.00 -KDE -KControl -porturi de I/E -informaţii despre sistem +KDE +KControl +porturi de I/E +informaţii despre sistem -Informaţii despre porturile de intrare/ieşire +Informaţii despre porturile de intrare/ieşire -Această pagină afişează informaţii despre porturile de I/E. +Această pagină afişează informaţii despre porturile de I/E. -Porturile de I/E sînt adrese de memorie utilizate de microprocesor pentru comunicaţia directă cu un dispozitiv care i-a trimis un semnal de întrerupere. +Porturile de I/E sînt adrese de memorie utilizate de microprocesor pentru comunicaţia directă cu un dispozitiv care i-a trimis un semnal de întrerupere. -Schimbul de comenzi sau date între procesor şi dispozitiv are loc prin intermediul adresei portului de I/E al dispozitivului, care este un număr scris de obicei în format hexazecimal. Două dispozitive nu pot partaja acelaşi port de I/E. Multe dispozitive utilizează mai multe adrese de port de I/E, care sînt exprimante ca domeniu de numere hexazecimale. +Schimbul de comenzi sau date între procesor şi dispozitiv are loc prin intermediul adresei portului de I/E al dispozitivului, care este un număr scris de obicei în format hexazecimal. Două dispozitive nu pot partaja acelaşi port de I/E. Multe dispozitive utilizează mai multe adrese de port de I/E, care sînt exprimante ca domeniu de numere hexazecimale. -Datele propriu-zise afişate sînt dependente de sistem. Pe anumite sisteme informaţiile despre porturile de I/E nu pot fi afişate încă. +Datele propriu-zise afişate sînt dependente de sistem. Pe anumite sisteme informaţiile despre porturile de I/E nu pot fi afişate încă. -În &Linux;, aceste informaţii sînt citite din /proc/ioports, care este disponibil numai dacă pseudo-sistemul de fişiere /proc a fost compilat în kernel. Aici este afişată o listă a tuturor regiunilor de porturi de I/E care sînt utilizate. +În &Linux;, aceste informaţii sînt citite din /proc/ioports, care este disponibil numai dacă pseudo-sistemul de fişiere /proc a fost compilat în kernel. Aici este afişată o listă a tuturor regiunilor de porturi de I/E care sînt utilizate. -Prima coloană reprezintă portul de I/E (sau domeniul de porturi), iar cea de-a doua identifică dispozitivul care utilizează aceste porturi. +Prima coloană reprezintă portul de I/E (sau domeniul de porturi), iar cea de-a doua identifică dispozitivul care utilizează aceste porturi. -Nu puteţi edita setările afişate aici. +Nu puteţi edita setările afişate aici.
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/memory/index.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/memory/index.docbook index 8af80294fdc..3697a7efc5a 100644 --- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/memory/index.docbook +++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/memory/index.docbook @@ -2,125 +2,73 @@ - + ]>
-Informaţii despre memorie +Informaţii despre memorie -&Mike.McBride; +&Mike.McBride; &tradClaudiuCostin; -2002-02-13 -3.00.00 +2002-02-13 +3.00.00 -KDE -KControl -memorie -informaţii despre sistem +KDE +KControl +memorie +informaţii despre sistem -Informaţii despre memorie +Informaţii despre memorie -Acest modul afişează starea curentă a utilizării memoriei. Este actualizată constant şi poate fi foarte util pentru a determina gîtuirile care apar la execuţia anumitor aplicaţii. +Acest modul afişează starea curentă a utilizării memoriei. Este actualizată constant şi poate fi foarte util pentru a determina gîtuirile care apar la execuţia anumitor aplicaţii. -Tipuri de memorie - -Primul lucru pe care trebuie să-l înţelegeţi este că există două tipuri de memorie, disponibilă sistemului de operare şi programelor ce rulează în el. - -Primul tip se numeşte memorie fizică. Ea este memoria pe care sub formă de cipuri de memorie din calculatorul dumneavoastră. Aceasta este memoria RAM (Random Access Memory - memorie cu acces aleator) pe care aţi primit-o odată cu cumpărarea calculatorului. - -Cel de-al doilea tip de memorie se numeşte virtuală sau "swap". Acest bloc de memorie este de fapt spaţiu alocat pe hard disk. Sistemul de operare rezervă spaţiu pe disc pentru spaţiul de swap. El poate utiliza această memorie virtuală dacă nu mai are memorie fizică de alocat. Motivul pentru care se numeşte memorie swap (interschimb), este că sistemul de operare ia unele date despre care crede că nu mai sînt necesare şi le salvează în acest spaţiu rezervat. Apoi încarcă în memoria fizică eliberată datele de care aveţi nevoie în acel moment. El ainterschimbat datele inutile momentan cu cele de care aveţi nevoie acum. Memoria virtuală sau "swap" nu este la fel de rapidă ca cea fizică şi de aceea sistemul de operare încearcă să ţină datele (în special datele utilizate mai des) în memoria fizică. - -Memoria totală este suma dintre memoria fizică totală şi cea virtuală. +Tipuri de memorie + +Primul lucru pe care trebuie să-l înţelegeţi este că există două tipuri de memorie, disponibilă sistemului de operare şi programelor ce rulează în el. + +Primul tip se numeşte memorie fizică. Ea este memoria pe care sub formă de cipuri de memorie din calculatorul dumneavoastră. Aceasta este memoria RAM (Random Access Memory - memorie cu acces aleator) pe care aţi primit-o odată cu cumpărarea calculatorului. + +Cel de-al doilea tip de memorie se numeşte virtuală sau "swap". Acest bloc de memorie este de fapt spaţiu alocat pe hard disk. Sistemul de operare rezervă spaţiu pe disc pentru spaţiul de swap. El poate utiliza această memorie virtuală dacă nu mai are memorie fizică de alocat. Motivul pentru care se numeşte memorie swap (interschimb), este că sistemul de operare ia unele date despre care crede că nu mai sînt necesare şi le salvează în acest spaţiu rezervat. Apoi încarcă în memoria fizică eliberată datele de care aveţi nevoie în acel moment. El ainterschimbat datele inutile momentan cu cele de care aveţi nevoie acum. Memoria virtuală sau "swap" nu este la fel de rapidă ca cea fizică şi de aceea sistemul de operare încearcă să ţină datele (în special datele utilizate mai des) în memoria fizică. + +Memoria totală este suma dintre memoria fizică totală şi cea virtuală. -Modul informaţii despre memorie +Modul informaţii despre memorie -Această fereastră este împărţită în două secţiuni: cea de sus şi cea de jos. +Această fereastră este împărţită în două secţiuni: cea de sus şi cea de jos. -Secţiunea de sus afişează memoria fizică totală, memoria fizică totală liberă, memoria partajată şi tampoanele de memorie. +Secţiunea de sus afişează memoria fizică totală, memoria fizică totală liberă, memoria partajată şi tampoanele de memorie. -Toate cele patru valori sînt reprezentate ca număr total de octeţi şi ca megaocteţi (1 megaoctet = puţin mai mult de 1.000.000 octeţi) +Toate cele patru valori sînt reprezentate ca număr total de octeţi şi ca megaocteţi (1 megaoctet = puţin mai mult de 1.000.000 octeţi) -Secţiunea de jos înfăţişează trei grafice: +Secţiunea de jos înfăţişează trei grafice: -Memoria totală (aceasta este combinaţia dintre memoria fizică şi cea virtuală). -Memoria fizică -Memoria virtuală sau Spaţiu swap. +Memoria totală (aceasta este combinaţia dintre memoria fizică şi cea virtuală). +Memoria fizică +Memoria virtuală sau Spaţiu swap. -Zonele verzi reprezintă cît e liber, iar cele roşii cît este utilizat. +Zonele verzi reprezintă cît e liber, iar cele roşii cît este utilizat. -Valorile exacte ale fiecărui tip de memorie nu sînt critice şi se modifică mereu. Cînd evaluaţi valorile uitaţi-vă la evoluţia consumului de memorie. +Valorile exacte ale fiecărui tip de memorie nu sînt critice şi se modifică mereu. Cînd evaluaţi valorile uitaţi-vă la evoluţia consumului de memorie. -Are calculatorului dumneavoastră suficient spaţiu liber (zonele verzi)? Dacă nu, atunci creşteţi mărimea memoriei virtuale sau a celei fizice. +Are calculatorului dumneavoastră suficient spaţiu liber (zonele verzi)? Dacă nu, atunci creşteţi mărimea memoriei virtuale sau a celei fizice. -Dacă sistemul dumneavoastră se mişcă lent: este ocupată aproape în întregime memoria fizică, iar hard diskul pare să lucreze tot timpul? Acest lucru sugerează ca nu aveţi suficientă memorie fizică şi calculatorul se bazează pe memoria virtuală lentă pentru datele utilizate frecvent. Dacă adăugaţi memorie fizică, atunci viteza calculatorului se va îmbunătăţi considerabil. +Dacă sistemul dumneavoastră se mişcă lent: este ocupată aproape în întregime memoria fizică, iar hard diskul pare să lucreze tot timpul? Acest lucru sugerează ca nu aveţi suficientă memorie fizică şi calculatorul se bazează pe memoria virtuală lentă pentru datele utilizate frecvent. Dacă adăugaţi memorie fizică, atunci viteza calculatorului se va îmbunătăţi considerabil. diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/nics/index.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/nics/index.docbook index 95df7eee137..15508d1a4e9 100644 --- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/nics/index.docbook +++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/nics/index.docbook @@ -2,53 +2,38 @@ - + ]>
-Interfeţe de reţea +Interfeţe de reţea -&Lauri.Watts; +&Lauri.Watts; &tradClaudiuCostin; -2002-02-11 -3.00.00 +2002-02-11 +3.00.00 -KDE -KControl -Reţea -Interfeţe +KDE +KControl +Reţea +Interfeţe -Interfeţe de reţea +Interfeţe de reţea -Această pagină afişează informaţii despre interfeţele de reţea instalate în calculatorul dumneavoastră. +Această pagină afişează informaţii despre interfeţele de reţea instalate în calculatorul dumneavoastră. -Informaţiile efective afişate depind de sistemul de operare. Reţineţi că pe anumite sisteme aceste informaţii nu pot fi încă afişate. +Informaţiile efective afişate depind de sistemul de operare. Reţineţi că pe anumite sisteme aceste informaţii nu pot fi încă afişate. -Nu puteţi edita setările afişate aici. +Nu puteţi edita setările afişate aici. diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/opengl/index.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/opengl/index.docbook index 2438f017537..39940e74326 100644 --- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/opengl/index.docbook +++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/opengl/index.docbook @@ -2,74 +2,42 @@ - + ]>
-<acronym ->OpenGL</acronym -> +<acronym>OpenGL</acronym> -IlyaKorniykok_ilya@ukr.net +IlyaKorniykok_ilya@ukr.net &tradClaudiuCostin; - - + + -KDE -KControl -OpenGL -informaţii despre sistem +KDE +KControl +OpenGL +informaţii despre sistem -OpenGL +OpenGL -Această pagină afişează informaţii despre implementarea OpenGL instalată. OpenGL (prescurtare de la "Open Graphics Library") este o interfaţă multiplatformă, independentă de hardware, pentru grafică 3D. +Această pagină afişează informaţii despre implementarea OpenGL instalată. OpenGL (prescurtare de la "Open Graphics Library") este o interfaţă multiplatformă, independentă de hardware, pentru grafică 3D. -GLX este subsistemul OpenGL pentru X Windows. +GLX este subsistemul OpenGL pentru X Windows. -DRI (Direct Rendering Infrastucture - Infrastructură de Randare Directă) oferă accelerare hardware pentru OpenGL. Trebuie să aveţi o placă video cu accelerator 3D şi un driver instalat corespunzător. +DRI (Direct Rendering Infrastucture - Infrastructură de Randare Directă) oferă accelerare hardware pentru OpenGL. Trebuie să aveţi o placă video cu accelerator 3D şi un driver instalat corespunzător. -Citiţi mai multe pe site-ul oficial OpenGL http://www.opengl.org +Citiţi mai multe pe site-ul oficial OpenGL http://www.opengl.org diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/partitions/index.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/partitions/index.docbook index facd09b2bca..8a735fdb79a 100644 --- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/partitions/index.docbook +++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/partitions/index.docbook @@ -2,70 +2,44 @@ - + ]>
-Informaţii despre partiţii +Informaţii despre partiţii -&Matthias.Hoelzer-Kluepfel; -&Helge.Deller; -&Duncan.Haldane; -&Mike.McBride; +&Matthias.Hoelzer-Kluepfel; +&Helge.Deller; +&Duncan.Haldane; +&Mike.McBride; &tradClaudiuCostin; -2002-02-12 -3.00.00 +2002-02-12 +3.00.00 -KDE -KControl -partiţie de disc -informaţii despre sistem +KDE +KControl +partiţie de disc +informaţii despre sistem -Informaţii despre partiţii +Informaţii despre partiţii -Această pagină afişează informaţii despre partiţile de pe hard discurile dumneavoastră. +Această pagină afişează informaţii despre partiţile de pe hard discurile dumneavoastră. -Informaţiile efective afişate depind de sistem. Pe anumite sisteme informaţiile despre magistrala PCI nu pot fi încă afişate. +Informaţiile efective afişate depind de sistem. Pe anumite sisteme informaţiile despre magistrala PCI nu pot fi încă afişate. -În &Linux;, aceste informaţii sînt citite din fişierul /proc/partitions, care este disponibil dacă pseudo-sistemul de fişiere /proc este compilat în kernel (2.1.x sau mai recent). +În &Linux;, aceste informaţii sînt citite din fişierul /proc/partitions, care este disponibil dacă pseudo-sistemul de fişiere /proc este compilat în kernel (2.1.x sau mai recent). -Primele două coloane reprezintă numerele major şi minor de dispozitiv. Cea de-a treia coloană conţine numărul de blocuri (în mod normal 1 bloc = 1024 octeţi), iar cea de-a patra coloană este eticheta dispozitivului. +Primele două coloane reprezintă numerele major şi minor de dispozitiv. Cea de-a treia coloană conţine numărul de blocuri (în mod normal 1 bloc = 1024 octeţi), iar cea de-a patra coloană este eticheta dispozitivului. -Nu puteţi edita setările afişate aici. +Nu puteţi edita setările afişate aici. diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/pci/index.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/pci/index.docbook index 6791feb7a01..23a3efa829d 100644 --- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/pci/index.docbook +++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/pci/index.docbook @@ -2,86 +2,44 @@ - + ]>
-Magistrala <acronym ->PCI</acronym -> şi cardurile <acronym ->PCI</acronym -> instalate +Magistrala <acronym>PCI</acronym> şi cardurile <acronym>PCI</acronym> instalate -&Matthias.Hoelzer-Kluepfel; -&Helge.Deller; -&Duncan.Haldane; -&Mike.McBride; +&Matthias.Hoelzer-Kluepfel; +&Helge.Deller; +&Duncan.Haldane; +&Mike.McBride; &tradClaudiuCostin; -2002-02-12 -3.00.00 +2002-02-12 +3.00.00 -KDE -KControl -PCI -informaţii despre sistem +KDE +KControl +PCI +informaţii despre sistem -Magistrala <acronym ->PCI</acronym -> şi cardurile <acronym ->PCI</acronym -> instalate +Magistrala <acronym>PCI</acronym> şi cardurile <acronym>PCI</acronym> instalate -Această pagină afişează informaţii despre magistrala PCI şi cardurile PCI instalate şi alte dispozitive care utilizează magistrala "Peripheral Component Interconnect" (PCI). +Această pagină afişează informaţii despre magistrala PCI şi cardurile PCI instalate şi alte dispozitive care utilizează magistrala "Peripheral Component Interconnect" (PCI). -Informaţiile efective afişate depind de sistem. Pe anumite sisteme informaţiile despre magistrala PCI nu pot fi încă afişate. +Informaţiile efective afişate depind de sistem. Pe anumite sisteme informaţiile despre magistrala PCI nu pot fi încă afişate. -În &Linux;, aceste informaţii sînt citite din fişierul /proc/pci, care este disponibil dacă pseudo-sistemul de fişiere /proc este compilat în kernel. Este afişată o listă a tuturor dispozitivelor PCI detectate la iniţializarea kernelului şi configuraţia lor. +În &Linux;, aceste informaţii sînt citite din fişierul /proc/pci, care este disponibil dacă pseudo-sistemul de fişiere /proc este compilat în kernel. Este afişată o listă a tuturor dispozitivelor PCI detectate la iniţializarea kernelului şi configuraţia lor. -Fiecare înregistrare începe cu numărul de magistrală, dispozitiv şi funcţie. -Nu puteţi edita setările afişate aici. +Fiecare înregistrare începe cu numărul de magistrală, dispozitiv şi funcţie. +Nu puteţi edita setările afişate aici. diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/pcmcia/index.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/pcmcia/index.docbook index 5e251f77f51..c1198711428 100644 --- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/pcmcia/index.docbook +++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/pcmcia/index.docbook @@ -2,53 +2,35 @@ - + ]>
-<acronym ->PCMCIA</acronym -> +<acronym>PCMCIA</acronym> -&Mike.McBride; +&Mike.McBride; &tradClaudiuCostin; -2002-02-12 -3.00.00 +2002-02-12 +3.00.00 -KDE -KControl -Laptop -PCMCIA +KDE +KControl +Laptop +PCMCIA -<acronym ->PCMCIA</acronym -> - -Acest modul afişează informaţii despre cardurile PCMCIA - -Informaţiile propriu-zise sînt dependente de sistem. Pe cele mai multe dintre sisteme aceste informaţii nu sînt afişate deloc. +<acronym>PCMCIA</acronym> + +Acest modul afişează informaţii despre cardurile PCMCIA + +Informaţiile propriu-zise sînt dependente de sistem. Pe cele mai multe dintre sisteme aceste informaţii nu sînt afişate deloc.
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/processor/index.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/processor/index.docbook index c15cecb619e..04e4edbddce 100644 --- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/processor/index.docbook +++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/processor/index.docbook @@ -2,72 +2,45 @@ - + ]>
-Informaţii despre procesor +Informaţii despre procesor -&Matthias.Hoelzer-Kluepfel; -&Helge.Deller; -&Duncan.Haldane; -&Mike.McBride; +&Matthias.Hoelzer-Kluepfel; +&Helge.Deller; +&Duncan.Haldane; +&Mike.McBride; &tradClaudiuCostin; -2002-02-12 -3.00.00 +2002-02-12 +3.00.00 -KDE -KControl -CPU -procesor -informaţii despre sistem +KDE +KControl +CPU +procesor +informaţii despre sistem -Informaţii despre procesor +Informaţii despre procesor -Această pagină afişează informaţii despre unitatea centrală de procesare (CPU). +Această pagină afişează informaţii despre unitatea centrală de procesare (CPU). -Informaţiile propriu-zise afişate sînt dependente de sistem. Pe anumite sisteme informaţiile despre procesor nu pot fi încă afişate. +Informaţiile propriu-zise afişate sînt dependente de sistem. Pe anumite sisteme informaţiile despre procesor nu pot fi încă afişate. -În &Linux;, aceste informaţii sînt citite din /proc/cpuinfo, care este disponibil numai dacă pseudo-sistemul de fişiere /proc a fost compilat în kernel. +În &Linux;, aceste informaţii sînt citite din /proc/cpuinfo, care este disponibil numai dacă pseudo-sistemul de fişiere /proc a fost compilat în kernel. -Informaţiile efective afişate depind de microprocesoarele din sistemul dumneavoastră, dar fereastra este organizată în două coloane. În prima coloană este parametrul, iar în a doua coloană valoarea. +Informaţiile efective afişate depind de microprocesoarele din sistemul dumneavoastră, dar fereastra este organizată în două coloane. În prima coloană este parametrul, iar în a doua coloană valoarea. -Utilizatorul nu poate modifica nici o setare din această pagină. +Utilizatorul nu poate modifica nici o setare din această pagină. diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/protocols/index.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/protocols/index.docbook index 291c33b991c..70b94d170ad 100644 --- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/protocols/index.docbook +++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/protocols/index.docbook @@ -2,45 +2,33 @@ - + ]>
-Protocoale +Protocoale -&Lauri.Watts; +&Lauri.Watts; &tradClaudiuCostin; -KDE -Protocoale -Dispozitive de I/E +KDE +Protocoale +Dispozitive de I/E -Protocoale +Protocoale -În panoul din partea stîngă veţi vedea o listă de dispozitive de I/E care sînt instalate pe sistemul dumneavoastră. Acestea determină modul în care aplicaţiile &kde; vorbesc cu alte calculatoare, alte aplicaţii sau manipulează fişierele. +În panoul din partea stîngă veţi vedea o listă de dispozitive de I/E care sînt instalate pe sistemul dumneavoastră. Acestea determină modul în care aplicaţiile &kde; vorbesc cu alte calculatoare, alte aplicaţii sau manipulează fişierele. -Dacă daţi clic pe un nume de dispozitiv, vor fi afişate informaţii despre el, ce face şi cum poate fi utilizat. +Dacă daţi clic pe un nume de dispozitiv, vor fi afişate informaţii despre el, ce face şi cum poate fi utilizat. -Acest modul oferă numai informaţii. Aici nu puteţi modifica setări. +Acest modul oferă numai informaţii. Aici nu puteţi modifica setări.
\ No newline at end of file diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/samba/index.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/samba/index.docbook index 384f6b383cd..a4c90b6272d 100644 --- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/samba/index.docbook +++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/samba/index.docbook @@ -2,287 +2,123 @@ - + ]>
-Informaţii de stare SAMBA +Informaţii de stare SAMBA -&Alexander.Neundorf; +&Alexander.Neundorf; &tradClaudiuCostin; - + -2002-02-12 -3.00.00 +2002-02-12 +3.00.00 -KDE -KControl -Samba -informaţii de sistem +KDE +KControl +Samba +informaţii de sistem -Informaţii de stare SAMBA - -Monitorul de Stare Samba şi NFS este o interfaţă grafică pentru programele smbstatus şi showmount. Smbstatus raportează informaţii despre conexiunile Samba curente şi face parte din suita de utilitare Samba care implementează protocolul SMB (Session Message Block). Acest protocol mai este cunoscut şi sub numele de NetBIOS sau LanManager. - -El poate fi utilizat pentru a asigura partajarea imprimantelor şi a spaţiului de disc într-o reţea formată din maşini ce rulează diferite versiuni de &Microsoft; &Windows;. - -showmount este parte a pachetului software NFS. NFS înseamnă Network File System şi reprezintă modul tradiţional &UNIX; de a partaja foldere în reţea. În cadrul acestei aplicaţii este analizat rezultatul comnezii showmount . Pe unele sisteme showmount este în directorul /usr/sbin. Verificaţi că această comandă este accesibilă prin intermediul variabilei de mediu PATH. +Informaţii de stare SAMBA + +Monitorul de Stare Samba şi NFS este o interfaţă grafică pentru programele smbstatus şi showmount. Smbstatus raportează informaţii despre conexiunile Samba curente şi face parte din suita de utilitare Samba care implementează protocolul SMB (Session Message Block). Acest protocol mai este cunoscut şi sub numele de NetBIOS sau LanManager. + +El poate fi utilizat pentru a asigura partajarea imprimantelor şi a spaţiului de disc într-o reţea formată din maşini ce rulează diferite versiuni de &Microsoft; &Windows;. + +showmount este parte a pachetului software NFS. NFS înseamnă Network File System şi reprezintă modul tradiţional &UNIX; de a partaja foldere în reţea. În cadrul acestei aplicaţii este analizat rezultatul comnezii showmount . Pe unele sisteme showmount este în directorul /usr/sbin. Verificaţi că această comandă este accesibilă prin intermediul variabilei de mediu PATH. -Exportări - -În această pagină puteţi vedea o listă largă ce afişează conexiunile curente active la partajările Samba şi exportările NFS ale maşinii dumneavoastră. Prima coloană precizează dacă resursa este o partajare Samba (SMB) sau o exportare NFS. Cea de-a doua coloană conţine numele partajării, iar cea de-a treia numele maşinii distante ce accesează acea partajare. Coloanele rămase au sens numai pentru partajările Samba. - -Cea de-a patra coloană conţine identificatorul de utilizator care accesează partajarea. Nu este obligatoriu să se potrivească cu identificatorul de utilizator &UNIX; al acelui utilizator. Aceleaşi lucru se aplică pentru coloana următoare ce afişează grupul asociat utilizatorului. - -Fiecare conexiune la una din partajările dumneavoastră este controlată de un singur proces (smbd). Coloana următoare afişează identificatorul de proces (pid-ul) al acelui smbd. Dacă "omorîţi" acel proces, utilizatorul va fi deconectat. Dacă utilizatorul distant lucrează din &Windows;, imediat ce acel proces este terminat, va fi creat unul nou, astfel încît nici nu va observa acest lucru. - -Ultima coloană specifică numărul de fişiere deschise de acel utilizator. Aici vedeţi numai cîte fişiere are deschise în acel moment, nu şi cîte fişiere a copiat sau deschis &etc; +Exportări + +În această pagină puteţi vedea o listă largă ce afişează conexiunile curente active la partajările Samba şi exportările NFS ale maşinii dumneavoastră. Prima coloană precizează dacă resursa este o partajare Samba (SMB) sau o exportare NFS. Cea de-a doua coloană conţine numele partajării, iar cea de-a treia numele maşinii distante ce accesează acea partajare. Coloanele rămase au sens numai pentru partajările Samba. + +Cea de-a patra coloană conţine identificatorul de utilizator care accesează partajarea. Nu este obligatoriu să se potrivească cu identificatorul de utilizator &UNIX; al acelui utilizator. Aceleaşi lucru se aplică pentru coloana următoare ce afişează grupul asociat utilizatorului. + +Fiecare conexiune la una din partajările dumneavoastră este controlată de un singur proces (smbd). Coloana următoare afişează identificatorul de proces (pid-ul) al acelui smbd. Dacă "omorîţi" acel proces, utilizatorul va fi deconectat. Dacă utilizatorul distant lucrează din &Windows;, imediat ce acel proces este terminat, va fi creat unul nou, astfel încît nici nu va observa acest lucru. + +Ultima coloană specifică numărul de fişiere deschise de acel utilizator. Aici vedeţi numai cîte fişiere are deschise în acel moment, nu şi cîte fişiere a copiat sau deschis &etc; -Importări +Importări -Aici vedeţi ce partajări Samba şi NFS de pe alte maşini sînt montate în sistemul de fişiere local. Prima coloană afişează dacă este de tip Samba sau NFS, cea de-a doua indică numele partajării, iar cea de-a treia punctul de montare local. +Aici vedeţi ce partajări Samba şi NFS de pe alte maşini sînt montate în sistemul de fişiere local. Prima coloană afişează dacă este de tip Samba sau NFS, cea de-a doua indică numele partajării, iar cea de-a treia punctul de montare local. -Partajările NFS pe care ar trebui să le vedeţi în &Linux; (funcţionalitatea a fost testată), ar trebui să meargă şi din &Solaris; (nu a fost testat încă). +Partajările NFS pe care ar trebui să le vedeţi în &Linux; (funcţionalitatea a fost testată), ar trebui să meargă şi din &Solaris; (nu a fost testat încă). - -Jurnal - -Această pagină prezintă într-un mod mai atractiv conţinutul fişierului jurnal samba local. Dacă deschideţi această pagină, lista va fi goală. Trebuie să apăsaţi butonul Actualizează, iar apoi fişierul jurnal samba va fi citit şi rezultatele afişate. Verificaţi că fişierul jurnal de pe sistemul dumneavoastră este într-adevăr la locaţia specificată în linia de editare. Dacă este în altă parte sau are alt nume, corectaţi calea. După actualizarea numelui de fişier trebuie să apăsaţi din nou Actualizează. - -Samba auditează acţiunile sale în concordanţă cu nivelul de jurnalizare (vedeţi fişierul smb.conf). Dacă loglevel = 1, samba auditează numai cînd cineva se conectează la maşina dumneavoastră şi cînd conexiunea este închisă. Daca loglevel = 2, înregistrează dacă cineva deschide un fişier şi îl închide. Pentru nivele de jurnalizare mai mari de 2 informaţiile generate sînt semnificativ de mari. Utilizaţi cu grijă această variabilă de configurare. - -Dacă sînteţi interesat să aflaţi cine accesează maşina dumneavoastră şi ce fişiere sînt deschise, setaţi nivelul de jurnalizare la 2 şi creaţi regulat un fişier jurnal samba nou (de exemplu setaţi un proces cron care o dată pe săptămînă mută fişierul jurnal curent în alt folder sau ceva de genul acesta). Altfel fişierul jurnal samba va deveni imens. - -Cu cele patru căsuţe de opţiune de sub lista mare puteţi decide ce evenimente să fie afişate în listă. Trebuie să apăsaţi butonul Actualizează pentru a vedea rezultatele. Dacă nivelul de jurnalizare este prea mic, nu veţi vedea chiar tot ce doriţi. - -Dacă daţi clic pe antetul unei coloane, puteţi sorta lista după conţinutul acelei coloane. + +Jurnal + +Această pagină prezintă într-un mod mai atractiv conţinutul fişierului jurnal samba local. Dacă deschideţi această pagină, lista va fi goală. Trebuie să apăsaţi butonul Actualizează, iar apoi fişierul jurnal samba va fi citit şi rezultatele afişate. Verificaţi că fişierul jurnal de pe sistemul dumneavoastră este într-adevăr la locaţia specificată în linia de editare. Dacă este în altă parte sau are alt nume, corectaţi calea. După actualizarea numelui de fişier trebuie să apăsaţi din nou Actualizează. + +Samba auditează acţiunile sale în concordanţă cu nivelul de jurnalizare (vedeţi fişierul smb.conf). Dacă loglevel = 1, samba auditează numai cînd cineva se conectează la maşina dumneavoastră şi cînd conexiunea este închisă. Daca loglevel = 2, înregistrează dacă cineva deschide un fişier şi îl închide. Pentru nivele de jurnalizare mai mari de 2 informaţiile generate sînt semnificativ de mari. Utilizaţi cu grijă această variabilă de configurare. + +Dacă sînteţi interesat să aflaţi cine accesează maşina dumneavoastră şi ce fişiere sînt deschise, setaţi nivelul de jurnalizare la 2 şi creaţi regulat un fişier jurnal samba nou (de exemplu setaţi un proces cron care o dată pe săptămînă mută fişierul jurnal curent în alt folder sau ceva de genul acesta). Altfel fişierul jurnal samba va deveni imens. + +Cu cele patru căsuţe de opţiune de sub lista mare puteţi decide ce evenimente să fie afişate în listă. Trebuie să apăsaţi butonul Actualizează pentru a vedea rezultatele. Dacă nivelul de jurnalizare este prea mic, nu veţi vedea chiar tot ce doriţi. + +Dacă daţi clic pe antetul unei coloane, puteţi sorta lista după conţinutul acelei coloane. -Statistici - -În această pagină puteţi filtra rezultatele din cea de-a treia pagină după un anumit conţinut. - -Să presupunem că în cîmpul Eveniment (nu cel din listă) este selectat Conexiune, Serviciu/Fişier este setat la *, Gazdă/Utilizator la *, Afişează informaţii de serviciu extinse şi Afişează informaţii de gazdă extinse sînt dezactivate. - -Dacă acum apăsaţi Caută, veţi vedea cît de des a fost accesată o partajare * (adică orice partajare) de la maşina * (adică orice calculator). Acum activaţi opţiunea Afişează informaţii de gazdă extinse şi apăsaţi din nou Caută. Acum ar trebui să vedeţi pentru fiecare maşină care se potriveşte cu expresia de globalizare *, cîte conexiuni au fost deschise în mod individual. - -Apăsaţi butonul Şterge rezultatele. - -Acum setaţi cîmpul Eveniment la Acces fişier, activaţi opţiunea Afişează informaţii de serviciu extinse şi apăsaţi din nou Caută. - -În acest mod puteţi vedea cît de des a fost accesat un fişier. Dacă activaţi şi opţiunea Afişează informaţii de gazdă extinse, veţi observa şi cît de des a fost deschis fiecare fişier de către fiecare utilizator. - -În liniile de editare Serviciu/Fişier şi Gazdă/Utilizator puteţi utiliza caracterele de globalizare * şi ? în acelaşi mod în care le utilizaţi şi la linia de comandă. Expresiile regulate nu sînt recunoscute. - -Dacă daţi clic pe antetul unei coloane, puteţi sorta lista după acea coloană. În acest mod puteţi verifica care fişier a fost deschis mai des sau ce utilizator a deschis cele mai multe fişiere şi aşa mai departe. +Statistici + +În această pagină puteţi filtra rezultatele din cea de-a treia pagină după un anumit conţinut. + +Să presupunem că în cîmpul Eveniment (nu cel din listă) este selectat Conexiune, Serviciu/Fişier este setat la *, Gazdă/Utilizator la *, Afişează informaţii de serviciu extinse şi Afişează informaţii de gazdă extinse sînt dezactivate. + +Dacă acum apăsaţi Caută, veţi vedea cît de des a fost accesată o partajare * (adică orice partajare) de la maşina * (adică orice calculator). Acum activaţi opţiunea Afişează informaţii de gazdă extinse şi apăsaţi din nou Caută. Acum ar trebui să vedeţi pentru fiecare maşină care se potriveşte cu expresia de globalizare *, cîte conexiuni au fost deschise în mod individual. + +Apăsaţi butonul Şterge rezultatele. + +Acum setaţi cîmpul Eveniment la Acces fişier, activaţi opţiunea Afişează informaţii de serviciu extinse şi apăsaţi din nou Caută. + +În acest mod puteţi vedea cît de des a fost accesat un fişier. Dacă activaţi şi opţiunea Afişează informaţii de gazdă extinse, veţi observa şi cît de des a fost deschis fiecare fişier de către fiecare utilizator. + +În liniile de editare Serviciu/Fişier şi Gazdă/Utilizator puteţi utiliza caracterele de globalizare * şi ? în acelaşi mod în care le utilizaţi şi la linia de comandă. Expresiile regulate nu sînt recunoscute. + +Dacă daţi clic pe antetul unei coloane, puteţi sorta lista după acea coloană. În acest mod puteţi verifica care fişier a fost deschis mai des sau ce utilizator a deschis cele mai multe fişiere şi aşa mai departe. -Autor secţiune +Autor secţiune -Copyright 2000: Michael Glauche şi &Alexander.Neundorf; &Alexander.Neundorf.mail; +Copyright 2000: Michael Glauche şi &Alexander.Neundorf; &Alexander.Neundorf.mail; -Scris pentru prima dată de: Michael Glauche +Scris pentru prima dată de: Michael Glauche -Responsabil actual: &Alexander.Neundorf; &Alexander.Neundorf.mail; +Responsabil actual: &Alexander.Neundorf; &Alexander.Neundorf.mail; -Contributori -Conversia la modul kcontrol: -&Matthias.Hoelzer-Kluepfel; &Matthias.Hoelzer-Kluepfel.mail; -Utilizarea TDEProcess în loc de popen şi verificări extensive de erori: -&David.Faure; &David.Faure.mail; -Conversia la tdecmodule; a adăugat subferestrele 2,3,4; corecţii de erori: -&Alexander.Neundorf; &Alexander.Neundorf.mail; +Contributori +Conversia la modul kcontrol: +&Matthias.Hoelzer-Kluepfel; &Matthias.Hoelzer-Kluepfel.mail; +Utilizarea TDEProcess în loc de popen şi verificări extensive de erori: +&David.Faure; &David.Faure.mail; +Conversia la tdecmodule; a adăugat subferestrele 2,3,4; corecţii de erori: +&Alexander.Neundorf; &Alexander.Neundorf.mail; -Documentaţia copyright 2000 &Alexander.Neundorf; &Alexander.Neundorf.mail; +Documentaţia copyright 2000 &Alexander.Neundorf; &Alexander.Neundorf.mail; -Documentaţie convertită la DocBook de &Mike.McBride; &Mike.McBride.mail; +Documentaţie convertită la DocBook de &Mike.McBride; &Mike.McBride.mail; -Traducere de &Claudiu.Costin; &Claudiu.Costin.mail;. +Traducere de &Claudiu.Costin; &Claudiu.Costin.mail;. diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/scsi/index.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/scsi/index.docbook index e1ccdd48a6e..552ba96bc08 100644 --- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/scsi/index.docbook +++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/scsi/index.docbook @@ -2,81 +2,45 @@ - + ]>
-Informaţii interfaţă <acronym ->SCSI</acronym -> +Informaţii interfaţă <acronym>SCSI</acronym> -&Matthias.Hoelzer-Kluepfel; -&Helge.Deller; -&Duncan.Haldane; -&Mike.McBride; +&Matthias.Hoelzer-Kluepfel; +&Helge.Deller; +&Duncan.Haldane; +&Mike.McBride; &tradClaudiuCostin; -2002-02-12 -3.00.00 +2002-02-12 +3.00.00 -KDE -KControl -SCSI -informaţii de sistem +KDE +KControl +SCSI +informaţii de sistem -Informaţii interfaţă <acronym ->SCSI</acronym -> +Informaţii interfaţă <acronym>SCSI</acronym> -Această pagină afişează informaţii despre interfeţele Small Computer Systems Interface (SCSI) şi dispozitivele SCSI ataşate. +Această pagină afişează informaţii despre interfeţele Small Computer Systems Interface (SCSI) şi dispozitivele SCSI ataşate. -Informaţiile propriu-zise afişate sînt dependente de sistem. Pe anumite sisteme informaţiile despre SCSI nu pot fi încă afişate. +Informaţiile propriu-zise afişate sînt dependente de sistem. Pe anumite sisteme informaţiile despre SCSI nu pot fi încă afişate. -În &Linux;, aceste informaţii sînt citite din fişierul /proc/scsi/scsi, care este disponibil dacă pseudo-sistemul de fişiere /proc este compilat în kernel. Este afişată o listă a tuturor dispozitivelor SCSI detectate de kernel. +În &Linux;, aceste informaţii sînt citite din fişierul /proc/scsi/scsi, care este disponibil dacă pseudo-sistemul de fişiere /proc este compilat în kernel. Este afişată o listă a tuturor dispozitivelor SCSI detectate de kernel. -Dispozitivele sînt sortate numeric după numărul de gazdă, canal şi identificator. +Dispozitivele sînt sortate numeric după numărul de gazdă, canal şi identificator. -Utilizatorul nu poate modifica setările din această pagină. +Utilizatorul nu poate modifica setările din această pagină. diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/sound/index.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/sound/index.docbook index df2675e88ad..7cb19bfa304 100644 --- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/sound/index.docbook +++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/sound/index.docbook @@ -2,68 +2,43 @@ - + ]>
-Informaţii placă de sunet +Informaţii placă de sunet -&Matthias.Hoelzer-Kluepfel; -&Helge.Deller; -&Duncan.Haldane; -&Mike.McBride; +&Matthias.Hoelzer-Kluepfel; +&Helge.Deller; +&Duncan.Haldane; +&Mike.McBride; &tradClaudiuCostin; -2002-02-12 -3.00.00 +2002-02-12 +3.00.00 -KDE -KControl -placă de sunet -informaţii de sistem +KDE +KControl +placă de sunet +informaţii de sistem -Informaţii placă de sunet +Informaţii placă de sunet -Această pagină afişează informaţii despre plăcile de sunet instalate în sistemul dumneavoastră. +Această pagină afişează informaţii despre plăcile de sunet instalate în sistemul dumneavoastră. -Informaţia efectivă afişată depinde de sistem. Pe anumite sisteme, informaţiile despre placa de sunet nu pot fi încă afişate. +Informaţia efectivă afişată depinde de sistem. Pe anumite sisteme, informaţiile despre placa de sunet nu pot fi încă afişate. -În &Linux;, aceste informaţii sînt citite din /dev/sndstat sau din /proc/sound, care sînt disponibil numai dacă pseudo-sistemul de fişiere /proc a fost compilat în kernel (versiunea 2.1.x sau mai recent). +În &Linux;, aceste informaţii sînt citite din /dev/sndstat sau din /proc/sound, care sînt disponibil numai dacă pseudo-sistemul de fişiere /proc a fost compilat în kernel (versiunea 2.1.x sau mai recent). -Acest modul oferă numai informaţii. Nu puteţi edita nici un fel de informaţii afişate aici. +Acest modul oferă numai informaţii. Nu puteţi edita nici un fel de informaţii afişate aici. diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/usb/index.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/usb/index.docbook index a03cc39d17f..e19862dec84 100644 --- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/usb/index.docbook +++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/usb/index.docbook @@ -2,58 +2,37 @@ - + ]>
-<acronym ->USB</acronym -> +<acronym>USB</acronym> - + &tradClaudiuCostin; -2002-02-12 -3.00.00 +2002-02-12 +3.00.00 -KControl -USB -Informaţii de sistem +KControl +USB +Informaţii de sistem -<acronym ->USB</acronym -> +<acronym>USB</acronym> -Acest modul vă permite să vedeţi dispozitivele ataşate la magistralele USB ale calculatorului dumnevoastră. +Acest modul vă permite să vedeţi dispozitivele ataşate la magistralele USB ale calculatorului dumnevoastră. -Acest modul oferă numai informaţii. Nu puteţi edita nici un fel de informaţii afişate aici. +Acest modul oferă numai informaţii. Nu puteţi edita nici un fel de informaţii afişate aici.
\ No newline at end of file diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/xserver/index.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/xserver/index.docbook index 737b85c6c1f..04e34701899 100644 --- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/xserver/index.docbook +++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/kinfocenter/xserver/index.docbook @@ -2,65 +2,45 @@ - + ]>
-Informaţii despre serverul X +Informaţii despre serverul X -&Mike.McBride; +&Mike.McBride; &tradClaudiuCostin; -2002-02-12 -3.00.00 +2002-02-12 +3.00.00 -KDE -KControl -Server X -informaţii de sistem +KDE +KControl +Server X +informaţii de sistem -Informaţii despre serverul X +Informaţii despre serverul X -Acest modul este util pentru a afla informaţii specifice despre serverul X şi sesiunea dumneavoastră curentă de X. +Acest modul este util pentru a afla informaţii specifice despre serverul X şi sesiunea dumneavoastră curentă de X. -Partea din stînga a ferestrei este organizată ca un arbore. Unele elemente au semnul "+" (plus) în faţa etichetei. Dacă daţi clic pe acel semn, se va deschide un submeniu asociat acelei etichete. Dacă daţi clic pe semnul "-" (minus) din faţa etichetei, al submeniu va fi ascuns. +Partea din stînga a ferestrei este organizată ca un arbore. Unele elemente au semnul "+" (plus) în faţa etichetei. Dacă daţi clic pe acel semn, se va deschide un submeniu asociat acelei etichete. Dacă daţi clic pe semnul "-" (minus) din faţa etichetei, al submeniu va fi ascuns. -Partea din dreapta a ferestrei prezintă valorile individuale pentru fiecare din parametrii afişaţi în stînga. +Partea din dreapta a ferestrei prezintă valorile individuale pentru fiecare din parametrii afişaţi în stînga. -Informaţia prezentată variază în funcţie de setarea sistemului dumneavoastră. +Informaţia prezentată variază în funcţie de setarea sistemului dumneavoastră. -În unele configuraţii de X este posibil ca nu toţi parametrii să poată fi determinaţi. +În unele configuraţii de X este posibil ca nu toţi parametrii să poată fi determinaţi. -Acest modul oferă numai informaţii. Nu puteţi edita nici un fel de informaţii afişate aici. +Acest modul oferă numai informaţii. Nu puteţi edita nici un fel de informaţii afişate aici.
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/bzip.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/bzip.docbook index 2324585bf6f..6f177d9609f 100644 --- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/bzip.docbook +++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/bzip.docbook @@ -1,32 +1,18 @@
-bzip +bzip -&Lauri.Watts; &Lauri.Watts.mail; +&Lauri.Watts; &Lauri.Watts.mail; &tradClaudiuCostin; -bzip este un program de compresie. Este rar utilizat astăzi, deoarece a fost înlocuit de bzip2, ce oferă o compresie mult mai bună. +bzip este un program de compresie. Este rar utilizat astăzi, deoarece a fost înlocuit de bzip2, ce oferă o compresie mult mai bună. -Dispozitivul de I/E "bzip" nu este direct utilizabil şi este în general folosit ca filtru. De exemplu, dispozitivul de I/E "tar" poate filtra un fişier prin "bzip" pentru a afişa conţinutul unui fişier tar.bz direct într-o fereastră &konqueror;. +Dispozitivul de I/E "bzip" nu este direct utilizabil şi este în general folosit ca filtru. De exemplu, dispozitivul de I/E "tar" poate filtra un fişier prin "bzip" pentru a afişa conţinutul unui fişier tar.bz direct într-o fereastră &konqueror;. -Dacă daţi clic pe un fişier comprimat cu extensia bz în &konqueror;, acest dispozitiv de I/E este utilizat pentru a-l decomprima şi afişa ca pe un fişier normal (necomprimat). +Dacă daţi clic pe un fişier comprimat cu extensia bz în &konqueror;, acest dispozitiv de I/E este utilizat pentru a-l decomprima şi afişa ca pe un fişier normal (necomprimat). -Dacă sînteţi programator şi doriţi să folosiţi filtrul "bzip", la adresa http://developer.kde.org puteţi găsi documentaţie despre utilizarea dispozitivelor de I/E. +Dacă sînteţi programator şi doriţi să folosiţi filtrul "bzip", la adresa http://developer.kde.org puteţi găsi documentaţie despre utilizarea dispozitivelor de I/E.
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/bzip2.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/bzip2.docbook index 3327ff8cf48..6e0b0d7b90d 100644 --- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/bzip2.docbook +++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/bzip2.docbook @@ -1,37 +1,20 @@
-bzip2 +bzip2 -&Lauri.Watts; &Lauri.Watts.mail; +&Lauri.Watts; &Lauri.Watts.mail; &tradClaudiuCostin; -bzip2 este un program de compresie. +bzip2 este un program de compresie. -Dispozitivul de I/E "bzip2" nu este direct utilizabil şi este în general folosit ca filtru. De exemplu, dispozitivul de I/E "tar" poate filtra un fişier prin "bzip2" pentru a afişa conţinutul unui fişier tar.bz2 direct într-o fereastră &konqueror;. +Dispozitivul de I/E "bzip2" nu este direct utilizabil şi este în general folosit ca filtru. De exemplu, dispozitivul de I/E "tar" poate filtra un fişier prin "bzip2" pentru a afişa conţinutul unui fişier tar.bz2 direct într-o fereastră &konqueror;. -Dacă daţi clic pe un fişier comprimat cu extensia bz2 în &konqueror;, acest dispozitiv de I/E este utilizat pentru a-l decomprima şi afişa ca pe un fişier normal (necomprimat). +Dacă daţi clic pe un fişier comprimat cu extensia bz2 în &konqueror;, acest dispozitiv de I/E este utilizat pentru a-l decomprima şi afişa ca pe un fişier normal (necomprimat). -Dacă sînteţi programator şi doriţi să folosiţi filtrul "bzip2", la adresa http://developer.kde.org puteţi găsi documentaţie despre utilizarea dispozitivelor de I/E. +Dacă sînteţi programator şi doriţi să folosiţi filtrul "bzip2", la adresa http://developer.kde.org puteţi găsi documentaţie despre utilizarea dispozitivelor de I/E. -Citiţi pagina de manual: bzip2. +Citiţi pagina de manual: bzip2.
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/cgi.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/cgi.docbook index 98ed658a3d1..07fe1964249 100644 --- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/cgi.docbook +++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/cgi.docbook @@ -1,32 +1,14 @@
-cgi +cgi -&Lauri.Watts;&Lauri.Watts.mail; +&Lauri.Watts;&Lauri.Watts.mail; &tradClaudiuCostin; -Dispozitivul de I/E CGI oferă posibilitatea execuţiei de programe CGI fără să aveţi la dispoziţie un server de web. Este foarte util pentru testarea locală a programelor CGI sau pentru utilizarea de motoare de căutare cu interfaţă CGI, precum cea din Doxygen. +Dispozitivul de I/E CGI oferă posibilitatea execuţiei de programe CGI fără să aveţi la dispoziţie un server de web. Este foarte util pentru testarea locală a programelor CGI sau pentru utilizarea de motoare de căutare cu interfaţă CGI, precum cea din Doxygen. -Dispozitivul de I/E implementează protocolul cgi:. El utilizează numele de fişier din &URL;-ul dat şi caută o listă configurabilă de foldere. Dacă găseşte un executabil cu numele dat, îl execută, îi pasează argumentele &URL;-ului şi setează variabilele de mediu necesare programelor CGI. +Dispozitivul de I/E implementează protocolul cgi:. El utilizează numele de fişier din &URL;-ul dat şi caută o listă configurabilă de foldere. Dacă găseşte un executabil cu numele dat, îl execută, îi pasează argumentele &URL;-ului şi setează variabilele de mediu necesare programelor CGI.
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/data.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/data.docbook index 3e2daba17e4..a5d0c4ee03e 100644 --- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/data.docbook +++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/data.docbook @@ -1,61 +1,26 @@
-URL-uri de date +URL-uri de date -LeoSavernik
l.savernik@aon.at
 +LeoSavernik
l.savernik@aon.at
 &tradClaudiuCostin; -2003-02-06 - +2003-02-06 + -URL-urile de date permit ca mici documente să fie incluse direct în URL. Acest lucru este util pentru mici teste HTML sau alte cazuri care nu justifică un document în sensul adevărat al cuvîntului. - -data:,test (reţineţi că există o virgulă după caracterul două puncte) va trimite un document text ce conţine test - -Exemplul de mai înainte a generat un document text. Pentru documente HTML trebuie specificat tipul MIME text/html: data:text/html,<title>Un Test</title><p>Acesta este un test</p>. Va fi generat acelaşi rezultat ca şi cum conţinutul ar fi fost încărcat dintr-un document de sine-stătător. - -Este posibilă şi specificarea unui set de caractere alternativ. Caracterele pe 8 biţi trebuie "evitate" cu caracterul % (procent) şi numărul hexazecimal de două cifre asociat: data:;charset=iso-8859-1,Gr%FC%DFe aus Schl%E4gl este transformat în Grüße aus Schlägl, iar dacă omiteţi atributul cu setul de caractere veţi obţine ceva asemănător cu Gr??e aus Schl?gl - -IETF RFC2397 oferă mai multe informaţii. +URL-urile de date permit ca mici documente să fie incluse direct în URL. Acest lucru este util pentru mici teste HTML sau alte cazuri care nu justifică un document în sensul adevărat al cuvîntului. + +data:,test (reţineţi că există o virgulă după caracterul două puncte) va trimite un document text ce conţine test + +Exemplul de mai înainte a generat un document text. Pentru documente HTML trebuie specificat tipul MIME text/html: data:text/html,<title>Un Test</title><p>Acesta este un test</p>. Va fi generat acelaşi rezultat ca şi cum conţinutul ar fi fost încărcat dintr-un document de sine-stătător. + +Este posibilă şi specificarea unui set de caractere alternativ. Caracterele pe 8 biţi trebuie "evitate" cu caracterul % (procent) şi numărul hexazecimal de două cifre asociat: data:;charset=iso-8859-1,Gr%FC%DFe aus Schl%E4gl este transformat în Grüße aus Schlägl, iar dacă omiteţi atributul cu setul de caractere veţi obţine ceva asemănător cu Gr??e aus Schl?gl + +IETF RFC2397 oferă mai multe informaţii.
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/file.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/file.docbook index 7aeb312f7df..6ba73a57738 100644 --- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/file.docbook +++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/file.docbook @@ -1,23 +1,13 @@
-file +file -&Ferdinand.Gassauer; &Ferdinand.Gassauer.mail; +&Ferdinand.Gassauer; &Ferdinand.Gassauer.mail; &tradClaudiuCostin; -Protocolul file este utilizat de toate aplicaţiile &kde; pentru a afişa fişierele locale. -Dacă introduceţi file:/numefolder în &konqueror;, vor fi listate fişierele acelui folder. +Protocolul file este utilizat de toate aplicaţiile &kde; pentru a afişa fişierele locale. +Dacă introduceţi file:/numefolder în &konqueror;, vor fi listate fişierele acelui folder.
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/finger.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/finger.docbook index f506b11e8bd..775027bb45c 100644 --- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/finger.docbook +++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/finger.docbook @@ -1,47 +1,24 @@
-finger +finger -&Lauri.Watts;&Lauri.Watts.mail; +&Lauri.Watts;&Lauri.Watts.mail; &tradClaudiuCostin; -Finger este un program ce afişează informaţii despre utilizatori. - -Dacă este activat pe maşina distantă, puteţi afla numele real al utilizatorului, dacă este logat în acel moment, dacă are mesaje necitite şi conţinutul fişierului .plan din folderul personal. - -Finger este în mod normal asociat cu o adresă utilizator@numeserver, care poate fi sau nu identică cu adresa reală de e-mail a utilizatorului. - -Aproape toţi furnizorii de servicii Internet nu mai permit demult acces finger. Din această cauză nu veţi obţine informaţii utile pentru cei mai mulţi dintre utilizatori. - -Unele persoane utilizează fişierul .plan local pentru a stoca cheile PGP, să comunice că sînt în vacanţă şi multe alte felurite informaţii. - -Utilizaţi dispozitivul de I/E finger în acest fel: finger://utilizator@numeserver - -Citiţi pagina de manual: finger. +Finger este un program ce afişează informaţii despre utilizatori. + +Dacă este activat pe maşina distantă, puteţi afla numele real al utilizatorului, dacă este logat în acel moment, dacă are mesaje necitite şi conţinutul fişierului .plan din folderul personal. + +Finger este în mod normal asociat cu o adresă utilizator@numeserver, care poate fi sau nu identică cu adresa reală de e-mail a utilizatorului. + +Aproape toţi furnizorii de servicii Internet nu mai permit demult acces finger. Din această cauză nu veţi obţine informaţii utile pentru cei mai mulţi dintre utilizatori. + +Unele persoane utilizează fişierul .plan local pentru a stoca cheile PGP, să comunice că sînt în vacanţă şi multe alte felurite informaţii. + +Utilizaţi dispozitivul de I/E finger în acest fel: finger://utilizator@numeserver + +Citiţi pagina de manual: finger.
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/fish.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/fish.docbook index bf5e677035c..b6b3e31d9f5 100644 --- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/fish.docbook +++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/fish.docbook @@ -1,96 +1,22 @@
-fish +fish -&Joerg.Walter; &Joerg.Walter.mail; +&Joerg.Walter; &Joerg.Walter.mail; &tradClaudiuCostin; -2002-06-23 -1.1.1 +2002-06-23 +1.1.1 -Vă permite să accesaţi fişierele altui calculator utilizînd un simplu cont de SSH şi utilitarele &UNIX; standard de pe maşina distantă. În acest fel nu este necesar nici un software special pe server şi obţineţi acces la fişierele acelui calculator ca şi cum ar fi locale (sau ca în NFS, deoarece acesta este mai lent decît accesul local). El utilizează acelaşi protocol ca şi subsistemul VFS #sh din MidnightCommander. +Vă permite să accesaţi fişierele altui calculator utilizînd un simplu cont de SSH şi utilitarele &UNIX; standard de pe maşina distantă. În acest fel nu este necesar nici un software special pe server şi obţineţi acces la fişierele acelui calculator ca şi cum ar fi locale (sau ca în NFS, deoarece acesta este mai lent decît accesul local). El utilizează acelaşi protocol ca şi subsistemul VFS #sh din MidnightCommander. -Fish ar trebui să funcţioneze cu aproape orice sistem de calcul distant bazat pe un &UNIX; compatibil POSIX. El utilizează comenzile de interpretor cat, chgrp, chmod, chown, cp, dd, env, expr, grep, ls, mkdir, mv, rm, rmdir, sed şi wc. Fish execută /bin/sh ca interpretor de comenzi asociat şi se aşteaptă să fie un interpretor Bourne (sau compatibil, precum bash). Dacă există comenzile sed şi file, precum şi fişierul /etc/apache/magic cu semnăturile de tipuri &MIME;, acestea for fi folosite. +Fish ar trebui să funcţioneze cu aproape orice sistem de calcul distant bazat pe un &UNIX; compatibil POSIX. El utilizează comenzile de interpretor cat, chgrp, chmod, chown, cp, dd, env, expr, grep, ls, mkdir, mv, rm, rmdir, sed şi wc. Fish execută /bin/sh ca interpretor de comenzi asociat şi se aşteaptă să fie un interpretor Bourne (sau compatibil, precum bash). Dacă există comenzile sed şi file, precum şi fişierul /etc/apache/magic cu semnăturile de tipuri &MIME;, acestea for fi folosite. -Dacă Perl este disponibil pe maşina distantă, va fi utilizat în locul tuturor celorlalte utilitare, cu excepţia comenzilor env şi /bin/sh. Cu Perl operaţiile executate sînt mult mai rapide. +Dacă Perl este disponibil pe maşina distantă, va fi utilizat în locul tuturor celorlalte utilitare, cu excepţia comenzilor env şi /bin/sh. Cu Perl operaţiile executate sînt mult mai rapide. -Fish poate funcţiona chiar şi pe maşini &Windows; dacă sînt instalate utilitare precum cele din Cygwin. Toate programele listate mai sus trebuie să fie accesibile prin intermediul variabilei de mediu PATH şi interpretorul de comenzi iniţial trebuie să fie în stare să proceseze corect comanda echo FISH:;/bin/sh. +Fish poate funcţiona chiar şi pe maşini &Windows; dacă sînt instalate utilitare precum cele din Cygwin. Toate programele listate mai sus trebuie să fie accesibile prin intermediul variabilei de mediu PATH şi interpretorul de comenzi iniţial trebuie să fie în stare să proceseze corect comanda echo FISH:;/bin/sh.
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/floppy.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/floppy.docbook index c384c51a3cc..d187bbb032c 100644 --- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/floppy.docbook +++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/floppy.docbook @@ -1,69 +1,27 @@
-floppy +floppy -&Alexander.Neundorf; &Alexander.Neundorf.mail; +&Alexander.Neundorf; &Alexander.Neundorf.mail; &tradClaudiuCostin; -Dispozitivul de I/E pentru floppy disk vă oferă acces la unităţile de dischetă instalate pe sistemul dumneavoastră. +Dispozitivul de I/E pentru floppy disk vă oferă acces la unităţile de dischetă instalate pe sistemul dumneavoastră. -Litera unităţii de dischetă devine primul subdirector în &URL;-ul floppy. Să presupunem că există un fişier logo.png pe discheta din unitatea A. În aceste condiţii &URL;-ul va fi floppy:/a/logo.png +Litera unităţii de dischetă devine primul subdirector în &URL;-ul floppy. Să presupunem că există un fişier logo.png pe discheta din unitatea A. În aceste condiţii &URL;-ul va fi floppy:/a/logo.png -Dacă doriţi să accesaţi unitatea B, comanda floppy:/b o va îndeplini. floppy:/ este o scurtătură pentru floppy:/a. +Dacă doriţi să accesaţi unitatea B, comanda floppy:/b o va îndeplini. floppy:/ este o scurtătură pentru floppy:/a. -Observaţie: floppy:/logo.png înseamnă că aveţi o unitatea de dischetă cu numele logo.png. +Observaţie: floppy:/logo.png înseamnă că aveţi o unitatea de dischetă cu numele logo.png. -Pentru a-l utiliza, trebuie să aveţi instalat pachetul "mtools" şi subsistemul de I/E să suporte tot ce suportă şi diferitele utilitare "mtools". Nu trebuie să montaţi dischetele, ci pur şi simplu să introduceţi floppy:/ în orice aplicaţie &kde; 3.x şi veţi putea citi şi scrie dischete. +Pentru a-l utiliza, trebuie să aveţi instalat pachetul "mtools" şi subsistemul de I/E să suporte tot ce suportă şi diferitele utilitare "mtools". Nu trebuie să montaţi dischetele, ci pur şi simplu să introduceţi floppy:/ în orice aplicaţie &kde; 3.x şi veţi putea citi şi scrie dischete. -Merge şi cu memorii flash USB, unităţi ZIP şi JAZ. De exemplu, utilizaţi floppy:/u pentru memorii USB şi floppy:/z pentru discul ZIP. Pentru ca operaţiile de mai înainte să meargă, s-ar putea să fie necesar să editaţi fişierul /etc/mtools. Citiţi documentaţia asociată. +Merge şi cu memorii flash USB, unităţi ZIP şi JAZ. De exemplu, utilizaţi floppy:/u pentru memorii USB şi floppy:/z pentru discul ZIP. Pentru ca operaţiile de mai înainte să meargă, s-ar putea să fie necesar să editaţi fişierul /etc/mtools. Citiţi documentaţia asociată. -Acest subsistem de I/E vă oferă acces de citire şi scriere la unitatea de dischetă, dar nu simultan. Deşi puteţi citi şi scrie pe dischetă în aceeaşi sesiune, citirea şi scrierea trebuie să fie una după cealaltă, şi nu în acelaşi timp. +Acest subsistem de I/E vă oferă acces de citire şi scriere la unitatea de dischetă, dar nu simultan. Deşi puteţi citi şi scrie pe dischetă în aceeaşi sesiune, citirea şi scrierea trebuie să fie una după cealaltă, şi nu în acelaşi timp. -Autor: Alexander Neundorf neundorf@kde.org +Autor: Alexander Neundorf neundorf@kde.org
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/ftp.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/ftp.docbook index 50945e3c61c..5ef2aee49a2 100644 --- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/ftp.docbook +++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/ftp.docbook @@ -1,41 +1,23 @@
-&FTP; +&FTP; -&Lauri.Watts; &Lauri.Watts.mail; +&Lauri.Watts; &Lauri.Watts.mail; &tradClaudiuCostin; -&FTP; este un serviciu Internet utilizat la transferul datelor de pe discul unui calculator pe discul altuia, indiferent de sistemul de operare. +&FTP; este un serviciu Internet utilizat la transferul datelor de pe discul unui calculator pe discul altuia, indiferent de sistemul de operare. -Similar cu alte aplicaţii Internet, &FTP; utilizează o arhitectură client-server — un utilizator invocă un program &FTP; de pe un calculator, îi indică să se conecteze la un calculator distant şi apoi cere transferul unuia sau mai multor fişiere. Programul &FTP; local devine un client ce utilizează TCP pentru a contacta un program &FTP; server de pe maşina distantă. La fiecare cerere a utilizatorului pentru transferul unui fişier, clientul şi serverul cooperează pentru a trimite o copie a fişierului prin Internet. +Similar cu alte aplicaţii Internet, &FTP; utilizează o arhitectură client-server — un utilizator invocă un program &FTP; de pe un calculator, îi indică să se conecteze la un calculator distant şi apoi cere transferul unuia sau mai multor fişiere. Programul &FTP; local devine un client ce utilizează TCP pentru a contacta un program &FTP; server de pe maşina distantă. La fiecare cerere a utilizatorului pentru transferul unui fişier, clientul şi serverul cooperează pentru a trimite o copie a fişierului prin Internet. -Serverele &FTP; care oferă &FTP; anonim permit oricărui utilizator, nu numai utilizatorilor cu conturi pe acea maşină, să navigheze prin arhivele ftp şi să transfere fişiere. Unele servere &FTP; sînt configurare să permită utilizatorilor să pună fişiere. +Serverele &FTP; care oferă &FTP; anonim permit oricărui utilizator, nu numai utilizatorilor cu conturi pe acea maşină, să navigheze prin arhivele ftp şi să transfere fişiere. Unele servere &FTP; sînt configurare să permită utilizatorilor să pună fişiere. -&FTP; este de obicei utilizat pentru a accesa informaţii şi a obţine software stocat în fişiere aflate în arhivele &FTP; din întreaga lume. +&FTP; este de obicei utilizat pentru a accesa informaţii şi a obţine software stocat în fişiere aflate în arhivele &FTP; din întreaga lume. -Sursă: Parafrazat după http://tlc.nlm.nih.gov/resources/tutorials/internetdistlrn/ftpdef.htm +Sursă: Parafrazat după http://tlc.nlm.nih.gov/resources/tutorials/internetdistlrn/ftpdef.htm -Citiţi pagina de manual: ftp. +Citiţi pagina de manual: ftp.
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/gopher.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/gopher.docbook index ae54f86d4d0..15f81d505ae 100644 --- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/gopher.docbook +++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/gopher.docbook @@ -1,35 +1,17 @@
-gopher +gopher -&Lauri.Watts; &Lauri.Watts.mail; +&Lauri.Watts; &Lauri.Watts.mail; &tradClaudiuCostin; -gopher s-a născut ca un serviciu de informaţii distribuit de campus la Universitatea Minnesota. Gopher permite utilizatorului să acceseze informaţii de pe serverele Gopher ce rulează pe maşini din Internet. +gopher s-a născut ca un serviciu de informaţii distribuit de campus la Universitatea Minnesota. Gopher permite utilizatorului să acceseze informaţii de pe serverele Gopher ce rulează pe maşini din Internet. -Gopher este un serviciu Internet de navigare care utilizează o interfaţă bazată pe meniuri. Utilizatorii selectează informaţii din meniuri care pot returna alt meniu sau să afişeze un fişier text. Un item poate exista pe serverul unde a avut loc interogarea sau poate fi pe un alt server Gopher (sau altă maşină gazdă). Gopher poate tunela din alt Gopher fără ca utilizatorul să ştie că serverul şi/sau maşina gazdă sînt altele. Gopher ascunde utilizatorului locaţia exactă a calculatoarelor, oferind iluzia unui singur set larg de meniuri interconectate. +Gopher este un serviciu Internet de navigare care utilizează o interfaţă bazată pe meniuri. Utilizatorii selectează informaţii din meniuri care pot returna alt meniu sau să afişeze un fişier text. Un item poate exista pe serverul unde a avut loc interogarea sau poate fi pe un alt server Gopher (sau altă maşină gazdă). Gopher poate tunela din alt Gopher fără ca utilizatorul să ştie că serverul şi/sau maşina gazdă sînt altele. Gopher ascunde utilizatorului locaţia exactă a calculatoarelor, oferind iluzia unui singur set larg de meniuri interconectate. -Gopher permite utilizatorului să înregistreze locaţia unui item într-un semn de carte oferindu-i posibilitatea să urmeze direct semnul de carte către un item particular fără căutare în sistemul de meniuri. Meniurile Gopher nu sînt standardizate, astfel încît fiecare server are nota lui particulară. +Gopher permite utilizatorului să înregistreze locaţia unui item într-un semn de carte oferindu-i posibilitatea să urmeze direct semnul de carte către un item particular fără căutare în sistemul de meniuri. Meniurile Gopher nu sînt standardizate, astfel încît fiecare server are nota lui particulară. -Sursă: http://tlc.nlm.nih.gov/resources/tutorials/internetdistlrn/gophrdef.htm +Sursă: http://tlc.nlm.nih.gov/resources/tutorials/internetdistlrn/gophrdef.htm
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/gzip.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/gzip.docbook index 6bc331ccc0f..e928df63f06 100644 --- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/gzip.docbook +++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/gzip.docbook @@ -1,37 +1,20 @@
-gzip +gzip -&Lauri.Watts; &Lauri.Watts.mail; +&Lauri.Watts; &Lauri.Watts.mail; &tradClaudiuCostin; -gzip este un program de compresie +gzip este un program de compresie -Dispozitivul de I/E gzip nu este direct utilizabil, scopul lui fiind acela de filtru. De exemplu subsistemul de I/E tar poate filtra un fişier prin subsistemul gzip pentru a afişa conţinutul un fişier tar.gz direct într-o fereastră &konqueror;. +Dispozitivul de I/E gzip nu este direct utilizabil, scopul lui fiind acela de filtru. De exemplu subsistemul de I/E tar poate filtra un fişier prin subsistemul gzip pentru a afişa conţinutul un fişier tar.gz direct într-o fereastră &konqueror;. -Dacă în &konqueror; daţi clic pe un fişier comprimat cu extensia gz, acest dispozitiv de I/E este utilizat pentru a-l decomprima şi afişa ca fişier normal (necomprimat). +Dacă în &konqueror; daţi clic pe un fişier comprimat cu extensia gz, acest dispozitiv de I/E este utilizat pentru a-l decomprima şi afişa ca fişier normal (necomprimat). -Dacă sînteţi programator şi doriţi să folosiţi filtrul "gzip", la adresa http://developer.kde.org puteţi găsi documentaţie despre utilizarea dispozitivelor de I/E. +Dacă sînteţi programator şi doriţi să folosiţi filtrul "gzip", la adresa http://developer.kde.org puteţi găsi documentaţie despre utilizarea dispozitivelor de I/E. -Citiţi pagina de manual: gzip. +Citiţi pagina de manual: gzip.
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/help.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/help.docbook index 67f6a6f5d10..2673903303e 100644 --- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/help.docbook +++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/help.docbook @@ -1,19 +1,13 @@
-help +help -&Ferdinand.Gassauer;&Ferdinand.Gassauer.mail; +&Ferdinand.Gassauer;&Ferdinand.Gassauer.mail; &tradClaudiuCostin; -Sistemul de ajutor &kde; -Vedeţi Centrul de Ajutor &kde;. +Sistemul de ajutor &kde; +Vedeţi Centrul de Ajutor &kde;.
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/http.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/http.docbook index eaa3478086f..c213e9f96d4 100644 --- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/http.docbook +++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/http.docbook @@ -1,42 +1,18 @@
-http +http -&Lauri.Watts; &Lauri.Watts.mail; +&Lauri.Watts; &Lauri.Watts.mail; &tradClaudiuCostin; -http înseamnă HyperText Transfer Protocol. +http înseamnă HyperText Transfer Protocol. -Dispozitivul de I/E http este utilizat de toate aplicaţiile &kde; pentru a controla conexiunile către serverele HTTP, adică web. Cea mai utilizată funcţie este cea de vizualizare a paginilor HTML în navigatorul web &konqueror;. +Dispozitivul de I/E http este utilizat de toate aplicaţiile &kde; pentru a controla conexiunile către serverele HTTP, adică web. Cea mai utilizată funcţie este cea de vizualizare a paginilor HTML în navigatorul web &konqueror;. -Îl puteţi utiliza în &konqueror; introducînd un URL de genul http://www.kde.org. +Îl puteţi utiliza în &konqueror; introducînd un URL de genul http://www.kde.org. -Citiţi pagina de manual: http. +Citiţi pagina de manual: http.
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/https.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/https.docbook index b8a98d5d0c9..28b1f7c01a0 100644 --- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/https.docbook +++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/https.docbook @@ -1,20 +1,13 @@
-https +https -&Ferdinand.Gassauer; &Ferdinand.Gassauer.mail; +&Ferdinand.Gassauer; &Ferdinand.Gassauer.mail; &tradClaudiuCostin; -HTTPS reprezintă HTTP încapsulat într-un flux SSL/TLS. -SSL înseamnă protocolul Secure Sockets Layer, un protocol de securitate care asigură comunicaţii confidenţiale prin Internet. El permite aplicaţiilor client/server să comunice în aşa fel încît să fie evitată interceptarea, modificarea sau falsificarea mesajelor. -TLS este un acronim pentru Transport Layer Security. +HTTPS reprezintă HTTP încapsulat într-un flux SSL/TLS. +SSL înseamnă protocolul Secure Sockets Layer, un protocol de securitate care asigură comunicaţii confidenţiale prin Internet. El permite aplicaţiilor client/server să comunice în aşa fel încît să fie evitată interceptarea, modificarea sau falsificarea mesajelor. +TLS este un acronim pentru Transport Layer Security.
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/imap.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/imap.docbook index 0c8607aa00d..7e1e9a7e9fd 100644 --- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/imap.docbook +++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/imap.docbook @@ -1,30 +1,20 @@
-imap +imap -&Michael.Haeckel; &Michael.Haeckel.mail; +&Michael.Haeckel; &Michael.Haeckel.mail; &tradClaudiuCostin; -2001-08-07 +2001-08-07 -Protocolul IMAP4rev1 (Internet Message Access Protocol) permite accesul la mesaje din foldere de mail de pe un server. Spre deosebire de POP3, care este proiectat pentru a transfera şi şterge e-mail-urile de pe server, scopul IMAP este de a le stoca pe toate pe server şi să poată fi accesate din orice loc. Mesajele pot fi stocate pe server, transferate sau mutate între foldere. +Protocolul IMAP4rev1 (Internet Message Access Protocol) permite accesul la mesaje din foldere de mail de pe un server. Spre deosebire de POP3, care este proiectat pentru a transfera şi şterge e-mail-urile de pe server, scopul IMAP este de a le stoca pe toate pe server şi să poată fi accesate din orice loc. Mesajele pot fi stocate pe server, transferate sau mutate între foldere. -Acest modul este deocamdată utilizat de KMail, dar îl puteţi utiliza şi în orice altă aplicaţie KDE ce utilizează subsistemele de I/E. +Acest modul este deocamdată utilizat de KMail, dar îl puteţi utiliza şi în orice altă aplicaţie KDE ce utilizează subsistemele de I/E. -De exemplu, în &konqueror;, pur şi simplu scrieţi imap://utilizator@nume.server.email/ pentru a lista folderele IMAP. Puteţi manipula folderele şi e-mail-urile în acelaşi mod în care lucraţi cu folderele şi fişierele din sistemul de fişiere local. URL-urile IMAP sînt definite în documentul RFC 2192. +De exemplu, în &konqueror;, pur şi simplu scrieţi imap://utilizator@nume.server.email/ pentru a lista folderele IMAP. Puteţi manipula folderele şi e-mail-urile în acelaşi mod în care lucraţi cu folderele şi fişierele din sistemul de fişiere local. URL-urile IMAP sînt definite în documentul RFC 2192.
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/imaps.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/imaps.docbook index 6006c2ba600..0491984dee9 100644 --- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/imaps.docbook +++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/imaps.docbook @@ -1,22 +1,16 @@
-imaps +imaps -&Michael.Haeckel; &Michael.Haeckel.mail; +&Michael.Haeckel; &Michael.Haeckel.mail; &tradClaudiuCostin; -2001-08-07 +2001-08-07 -IMAPS este protocolul IMAP criptat cu SSL. +IMAPS este protocolul IMAP criptat cu SSL.
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/index.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/index.docbook index 2ff0ca7fb2e..b050715df26 100644 --- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/index.docbook +++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/index.docbook @@ -23,8 +23,7 @@ - + @@ -41,26 +40,14 @@ -TDEPrint"> -FerdinandGassauer'> -f.gassauer@aon.at'> +TDEPrint"> +FerdinandGassauer'> +f.gassauer@aon.at'> - + ]> -Dispozitive de I/E +Dispozitive de I/E &tdeio-bzip; &tdeio-bzip2; &tdeio-cgi; &tdeio-data; &tdeio-file; &tdeio-finger; &tdeio-fish; &tdeio-floppy; &tdeio-ftp; &tdeio-gopher; &tdeio-gzip; &tdeio-help; &tdeio-http; &tdeio-https; &tdeio-imap; &tdeio-imaps; &tdeio-info; &tdeio-lan; &tdeio-ldap; &tdeio-mailto; &tdeio-mac; &tdeio-man; &tdeio-mrml; &tdeio-news; &tdeio-nfs; &tdeio-nntp; &tdeio-pop3; &tdeio-pop3s; &tdeio-print; &tdeio-rlan; &tdeio-rlogin; &tdeio-sftp; &tdeio-smb; &tdeio-smtp; &tdeio-tar; &tdeio-telnet; &tdeio-thumbnail; &tdeio-webdav; &tdeio-webdavs; diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/info.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/info.docbook index d9210f034e7..bea4b09eb61 100644 --- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/info.docbook +++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/info.docbook @@ -1,44 +1,22 @@
-info +info -&Lauri.Watts; &Lauri.Watts.mail; +&Lauri.Watts; &Lauri.Watts.mail; &tradClaudiuCostin; -Info reprezintă un mod de a prezenta documentaţia. Documentele sînt într-un format numit texinfo şi pot fi citite la linia de comandă de către programul numit info. +Info reprezintă un mod de a prezenta documentaţia. Documentele sînt într-un format numit texinfo şi pot fi citite la linia de comandă de către programul numit info. -Dispozitivul de I/E Info vă permite să citiţi în &konqueror; paginile info instalate pe sistemul dumneavoastră. Îl puteţi utiliza cu uşurinţă astfel: +Dispozitivul de I/E Info vă permite să citiţi în &konqueror; paginile info instalate pe sistemul dumneavoastră. Îl puteţi utiliza cu uşurinţă astfel: -info:/gcc +info:/gcc -Această comandă vă va afişa nodul rădăcină al documentaţiei Info pentru compilatorul gcc. +Această comandă vă va afişa nodul rădăcină al documentaţiei Info pentru compilatorul gcc. -Info este un înlocuitor GNU pentru man, dar nu este larg utilizat în afara software-ului GNU. +Info este un înlocuitor GNU pentru man, dar nu este larg utilizat în afara software-ului GNU. -Din &khelpcenter; puteţi naviga cu uşurinţă prin documentaţia Info instalată în sistem sau puteţi utiliza subsistemul de I/E direct din &konqueror; sau din mini-linia de comandă. +Din &khelpcenter; puteţi naviga cu uşurinţă prin documentaţia Info instalată în sistem sau puteţi utiliza subsistemul de I/E direct din &konqueror; sau din mini-linia de comandă.
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/lan.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/lan.docbook index e496c757e1a..fb8bae62b73 100644 --- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/lan.docbook +++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/lan.docbook @@ -1,39 +1,16 @@
-lan +lan -&Ferdinand.Gassauer; &Ferdinand.Gassauer.mail; +&Ferdinand.Gassauer; &Ferdinand.Gassauer.mail; &tradClaudiuCostin; -Acest protocol intenţionează să ofere un fel de vecinătate de reţea, dar bazată numai pe stiva de protocoale TCP/IP şi cu posibilitatea de a utiliza şi alte protocoale în afară de SMB. +Acest protocol intenţionează să ofere un fel de vecinătate de reţea, dar bazată numai pe stiva de protocoale TCP/IP şi cu posibilitatea de a utiliza şi alte protocoale în afară de SMB. -Subsistemul de I/E lan poate utiliza &FTP;, &HTTP;, SMB, NFS şi FISH. +Subsistemul de I/E lan poate utiliza &FTP;, &HTTP;, SMB, NFS şi FISH. -Trebuie mai întîi configurat din &kcontrol;, ReţeaRăsfoire LAN . Pentru mai multe informaţii citiţi manualul Răsfoire LAN. +Trebuie mai întîi configurat din &kcontrol;, ReţeaRăsfoire LAN . Pentru mai multe informaţii citiţi manualul Răsfoire LAN.
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/ldap.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/ldap.docbook index 916e18f63c1..adaa71d0942 100644 --- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/ldap.docbook +++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/ldap.docbook @@ -1,32 +1,18 @@
-ldap +ldap -&Lauri.Watts; &Lauri.Watts.mail; +&Lauri.Watts; &Lauri.Watts.mail; &tradClaudiuCostin; -ldap este un protocol simplu de acces la un director de informaţii (Lightweight Directory Access Protocol). El oferă acces la un director X.500 sau un server LDAP de sine-stătător. +ldap este un protocol simplu de acces la un director de informaţii (Lightweight Directory Access Protocol). El oferă acces la un director X.500 sau un server LDAP de sine-stătător. -Puteţi utiliza dispozitivul de I/E ldap după cum urmează: +Puteţi utiliza dispozitivul de I/E ldap după cum urmează: -ldap://maşină:port/ou=Organizaţie,o=where,c=ro??sub pentru o interogare în sub-arbore +ldap://maşină:port/ou=Organizaţie,o=where,c=ro??sub pentru o interogare în sub-arbore -sau ldap://maşină:port/cn=MM,ou=Organizaţie,o=where,c=ro??base pentru a ramură completă. +sau ldap://maşină:port/cn=MM,ou=Organizaţie,o=where,c=ro??base pentru a ramură completă.
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/mac.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/mac.docbook index c566f35a674..de2dee7acb1 100644 --- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/mac.docbook +++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/mac.docbook @@ -1,63 +1,23 @@
-mac +mac -JohnathanRiddelljr@jriddell.org +JohnathanRiddelljr@jriddell.org &tradClaudiuCostin; -Subsistemul de I/E mac vă permite să citiţi partiţii HFS+ direct din &konqueror; sau orice alt dialog de fişiere &kde;. El utilizează utilitarele hfsplus şi de aceea trebuie să le aveţi instalate pentru a-l putea utiliza. - -Scrieţi mac:/ în &konqueror; şi ar trebui să vedeţi conţinutul partiţiei &MacOS;. Dacă aţi mai utilizat tdeio-mac pînă acum, probabil veţi primi un mesaj de eroare că nu aţi specificat partiţia corespunzătoare. Introduceţi ceva în genul mac:/ pentru a specifica partiţia. Dacă nu ştiţi care e partiţia &MacOS;, puteţi face încercări schimbînd hda2 la hda3 şi aşa mai departe. Eventual puteţi utiliza comanda "print" a utilitarului mac-fdisk. Această partiţie va fi utilizată data următoare astfel că nu trebuie să o specificaţi de fiecare dată. - -Utilitarele hfsplus vă permit să afişaţi fişiere şi să copiaţi date de pe partiţiile HFS+, dar nu puteţi copia date pe ele sau să modificaţi numele fişierelor. - -HFS+ de fapt ţine cont de două fişiere pentru fiecare pe care îl vedeţi (numite părţi): o parte resursă şi o parte date. Modul implicit de copiere nativ este de date brute, ceea ce înseamnă că este copiată numai partea de date. Dacă nu specificaţi altfel, fişierele text sînt copiate în mod text (la fel ca formatul brut, dar se modifică terminatorul de linie la cel &UNIX; şi sînt eliminate unele caractere suplimentare). Cu altă cerere puteţi copia fişierele în format Mac Binary II, să specificaţi format text sau brut: mac:/ sau mac:/. Pentru mai multe informaţii citiţi pagina de manual hpcopy. - -Trebuie să aveţi permisiuni pentru a citi partiţia HFS+. Modul în care obţineţi aceste drepturi depinde de distribuţia dumneavoastră. - -Dintr-un anumit motiv unele foldere din &MacOS; se termină într-un caracter asemănător cu un f cu coadă lungă. Se pare că acest lucru dă peste cap hfstools. +Subsistemul de I/E mac vă permite să citiţi partiţii HFS+ direct din &konqueror; sau orice alt dialog de fişiere &kde;. El utilizează utilitarele hfsplus şi de aceea trebuie să le aveţi instalate pentru a-l putea utiliza. + +Scrieţi mac:/ în &konqueror; şi ar trebui să vedeţi conţinutul partiţiei &MacOS;. Dacă aţi mai utilizat tdeio-mac pînă acum, probabil veţi primi un mesaj de eroare că nu aţi specificat partiţia corespunzătoare. Introduceţi ceva în genul mac:/ pentru a specifica partiţia. Dacă nu ştiţi care e partiţia &MacOS;, puteţi face încercări schimbînd hda2 la hda3 şi aşa mai departe. Eventual puteţi utiliza comanda "print" a utilitarului mac-fdisk. Această partiţie va fi utilizată data următoare astfel că nu trebuie să o specificaţi de fiecare dată. + +Utilitarele hfsplus vă permit să afişaţi fişiere şi să copiaţi date de pe partiţiile HFS+, dar nu puteţi copia date pe ele sau să modificaţi numele fişierelor. + +HFS+ de fapt ţine cont de două fişiere pentru fiecare pe care îl vedeţi (numite părţi): o parte resursă şi o parte date. Modul implicit de copiere nativ este de date brute, ceea ce înseamnă că este copiată numai partea de date. Dacă nu specificaţi altfel, fişierele text sînt copiate în mod text (la fel ca formatul brut, dar se modifică terminatorul de linie la cel &UNIX; şi sînt eliminate unele caractere suplimentare). Cu altă cerere puteţi copia fişierele în format Mac Binary II, să specificaţi format text sau brut: mac:/ sau mac:/. Pentru mai multe informaţii citiţi pagina de manual hpcopy. + +Trebuie să aveţi permisiuni pentru a citi partiţia HFS+. Modul în care obţineţi aceste drepturi depinde de distribuţia dumneavoastră. + +Dintr-un anumit motiv unele foldere din &MacOS; se termină într-un caracter asemănător cu un f cu coadă lungă. Se pare că acest lucru dă peste cap hfstools.
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/mailto.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/mailto.docbook index 5970735b5c7..e0ab888d1d9 100644 --- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/mailto.docbook +++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/mailto.docbook @@ -1,22 +1,12 @@
-mailto +mailto -&Ferdinand.Gassauer; &Ferdinand.Gassauer.mail; +&Ferdinand.Gassauer; &Ferdinand.Gassauer.mail; &tradClaudiuCostin; -Dispozitivul de I/E mailto este utilizat cînd daţi clic pe o hiperlegătură "mailto" dintr-o pagină HTML. &konqueror; va deschide clientul de e-mail preferat pe care l-aţi configurat, cu o fereastră de compunere deschisă. Orice informaţii suplimentare din URL vor fi completate automat pentru dumneavoastră. +Dispozitivul de I/E mailto este utilizat cînd daţi clic pe o hiperlegătură "mailto" dintr-o pagină HTML. &konqueror; va deschide clientul de e-mail preferat pe care l-aţi configurat, cu o fereastră de compunere deschisă. Orice informaţii suplimentare din URL vor fi completate automat pentru dumneavoastră. -Ciţi pagina de manual: mailto. +Ciţi pagina de manual: mailto.
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/man.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/man.docbook index f912788f981..c328421dc03 100644 --- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/man.docbook +++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/man.docbook @@ -1,74 +1,35 @@
-man +man -&Lauri.Watts; &Lauri.Watts.mail; +&Lauri.Watts; &Lauri.Watts.mail; &tradClaudiuCostin; -Utilizînd dispozitivul de I/E man puteţi citi paginile de manual instalate pe sistemul dumneavoastră. Este uşor de utilizat: +Utilizînd dispozitivul de I/E man puteţi citi paginile de manual instalate pe sistemul dumneavoastră. Este uşor de utilizat: -man:/ +man:/ -Afişează secţiunile de manual. Daţi clic pentru a găsi restul. +Afişează secţiunile de manual. Daţi clic pentru a găsi restul. -man:fopen +man:fopen -Afişează pagina de manual fopen. +Afişează pagina de manual fopen. -Există şi o scurtătură: #fopen, care are acelaşi efect ca mai sus. +Există şi o scurtătură: #fopen, care are acelaşi efect ca mai sus. -Dacă nu găsiţi toate paginile de manual aşteptate, configuraţi variabilele de mediu MANPATH şi MANSECT. +Dacă nu găsiţi toate paginile de manual aşteptate, configuraţi variabilele de mediu MANPATH şi MANSECT. -La fel ca la orice alt dispozitiv de I/E &kde;, este posibil să introduceţi un &URL; precum man:socket în orice aplicaţie &kde;. Încercaţi acest lucru în &kwrite; şi veţi vedea pagina de manual în format HTML. +La fel ca la orice alt dispozitiv de I/E &kde;, este posibil să introduceţi un &URL; precum man:socket în orice aplicaţie &kde;. Încercaţi acest lucru în &kwrite; şi veţi vedea pagina de manual în format HTML. -Abonaţi-vă la lista de discuţii: kde-devel@kde.org +Abonaţi-vă la lista de discuţii: kde-devel@kde.org
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/mrml.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/mrml.docbook index 6e8cfbe3522..5f5a58c8853 100644 --- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/mrml.docbook +++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/mrml.docbook @@ -1,36 +1,20 @@
-mrml +mrml -&Carsten.Pfeiffer; &Carsten.Pfeiffer.mail; +&Carsten.Pfeiffer; &Carsten.Pfeiffer.mail; &tradClaudiuCostin; -2003-01-08 +2003-01-08 -MRML înseamnă Multimedia Retrieval Markup Language. MRML este un protocol bazat pe XML ce asigură un acces standardizat la programarele de căutări multimedia. Pentru mai multe informaţii vizitaţi http://www.mrml.net. +MRML înseamnă Multimedia Retrieval Markup Language. MRML este un protocol bazat pe XML ce asigură un acces standardizat la programarele de căutări multimedia. Pentru mai multe informaţii vizitaţi http://www.mrml.net. -tdeio_mrml este utilizat la funcţia de căutare de imagini în &kde; +tdeio_mrml este utilizat la funcţia de căutare de imagini în &kde; -De exemplu, pentru a căuta imagini, scrieţi mrml:/ sau mrml:/un.alt.server în &konqueror;. +De exemplu, pentru a căuta imagini, scrieţi mrml:/ sau mrml:/un.alt.server în &konqueror;.
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/news.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/news.docbook index 033bf766a8a..47404babeba 100644 --- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/news.docbook +++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/news.docbook @@ -1,23 +1,15 @@
-news +news -&Lauri.Watts; &Lauri.Watts.mail; +&Lauri.Watts; &Lauri.Watts.mail; &tradClaudiuCostin; -Dispozitivul de I/E news este utilizat cînd daţi clic pe o hiperlegătură de ştiri Internet dintr-o pagină de web. El va deschide programul &knode; şi dacă grupul de ştiri referit este disponibil pe serverul dumneavoastră, veţi fi subscris la el. Acest lucru este realizat utilizînd primul cont disponibil configurat în &knode;. +Dispozitivul de I/E news este utilizat cînd daţi clic pe o hiperlegătură de ştiri Internet dintr-o pagină de web. El va deschide programul &knode; şi dacă grupul de ştiri referit este disponibil pe serverul dumneavoastră, veţi fi subscris la el. Acest lucru este realizat utilizînd primul cont disponibil configurat în &knode;. -Dacă decideţi că nu doriţi să citiţi grupul de ştiri, puteţi să vă dezabonaţi din &knode; dacă daţi clic dreapta şi selectaţi itemul de meniu Dezabonează de la grup. +Dacă decideţi că nu doriţi să citiţi grupul de ştiri, puteţi să vă dezabonaţi din &knode; dacă daţi clic dreapta şi selectaţi itemul de meniu Dezabonează de la grup.
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/nfs.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/nfs.docbook index 6a582355dbf..e879d6dac53 100644 --- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/nfs.docbook +++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/nfs.docbook @@ -1,41 +1,18 @@
-nfs +nfs -&Lauri.Watts; &Lauri.Watts.mail; +&Lauri.Watts; &Lauri.Watts.mail; &tradClaudiuCostin; -NFS, dezvoltat de Sun Microsystems, oferă acces distant transparent la sisteme de fişiere din reţea. Protocolul NFS a fost proiectat să fie independent de sistemul de operare, arhitectura de reţea şi protocolul de transport. Această independenţă este obţinută prin utilizarea primitivelor Remote Procedure Call (RPC - apel de procedură la distanţă) construite peste un nivel eXternal Data Representation (XDR - reprezentare externă a datelor). +NFS, dezvoltat de Sun Microsystems, oferă acces distant transparent la sisteme de fişiere din reţea. Protocolul NFS a fost proiectat să fie independent de sistemul de operare, arhitectura de reţea şi protocolul de transport. Această independenţă este obţinută prin utilizarea primitivelor Remote Procedure Call (RPC - apel de procedură la distanţă) construite peste un nivel eXternal Data Representation (XDR - reprezentare externă a datelor). -Protocolul suport MOUNT execută operaţii specifice sistemului de operare ce permit clienţilor să ataşeze un arbore de foldere distant la un punct de montare din sistemul local de fişiere. Utilizînd controlul exportului procesul de montare permite serverului să ofere privilegii de acces la distanţă unui număr restrîns de clienţi. +Protocolul suport MOUNT execută operaţii specifice sistemului de operare ce permit clienţilor să ataşeze un arbore de foldere distant la un punct de montare din sistemul local de fişiere. Utilizînd controlul exportului procesul de montare permite serverului să ofere privilegii de acces la distanţă unui număr restrîns de clienţi. -Managerul de Interblocare oferă suport pentru blocarea fişierelor atunci cînd este utilizat într-un mediu NFS. Managerul de Interblocare în Reţea (NLM - Network Lock Manager) izolează aspectele inerente ale stării accesului exclusiv la fişiere folosind un protocol separat. +Managerul de Interblocare oferă suport pentru blocarea fişierelor atunci cînd este utilizat într-un mediu NFS. Managerul de Interblocare în Reţea (NLM - Network Lock Manager) izolează aspectele inerente ale stării accesului exclusiv la fişiere folosind un protocol separat. -Sursa: http://www.networksorcery.com/enp/protocol/nfs.htm +Sursa: http://www.networksorcery.com/enp/protocol/nfs.htm -Citiţi pagina de manual: nfs. +Citiţi pagina de manual: nfs.
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/nntp.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/nntp.docbook index 0257d60cd02..80a9b8558e8 100644 --- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/nntp.docbook +++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/nntp.docbook @@ -1,49 +1,23 @@
-nntp +nntp -&Lauri.Watts; &Lauri.Watts.mail; +&Lauri.Watts; &Lauri.Watts.mail; &tradClaudiuCostin; -Dispozitivul nntp accesează direct serverele de NNTP. +Dispozitivul nntp accesează direct serverele de NNTP. -Acest dispozitiv nu poate fi utilizat cu un server ce nu implementează comanda GROUP aşa cum se întîmplă cu unele versiuni ale popularului server de ştiri INN utilizat adeseori de ISP-işti. El merge bine cu leafnode, utilizat de foarte mulţi pentru a păstra seturi articole de ştiri în mod deconectat pe propriul sistem sau pe un server din reţeaua locală. +Acest dispozitiv nu poate fi utilizat cu un server ce nu implementează comanda GROUP aşa cum se întîmplă cu unele versiuni ale popularului server de ştiri INN utilizat adeseori de ISP-işti. El merge bine cu leafnode, utilizat de foarte mulţi pentru a păstra seturi articole de ştiri în mod deconectat pe propriul sistem sau pe un server din reţeaua locală. -Puteţi apela dispozitivul nntp dacă scrieţi nntp://serverul_meu/nume_grup în bara de URL-uri &konqueror;. +Puteţi apela dispozitivul nntp dacă scrieţi nntp://serverul_meu/nume_grup în bara de URL-uri &konqueror;. -Dacă introduceţi un nume de grup ca mai sus şi grupul este disponibil, veţi vedea mesajele acelui grup ca iconiţe în &konqueror;. +Dacă introduceţi un nume de grup ca mai sus şi grupul este disponibil, veţi vedea mesajele acelui grup ca iconiţe în &konqueror;. -Dacă deschideţi un mesaj veţi vedea conţinutul lui ca text obişnuit, cu toate antetele. Acest lucru poate fi util pentru a depana conexiunea de la un client de ştiri către un server. De exemplu pentru a vă asigura să noul dumneavoastră server leafnode merge corect. +Dacă deschideţi un mesaj veţi vedea conţinutul lui ca text obişnuit, cu toate antetele. Acest lucru poate fi util pentru a depana conexiunea de la un client de ştiri către un server. De exemplu pentru a vă asigura să noul dumneavoastră server leafnode merge corect. -Dacă nu introduceţi un nume de grup, ci numai numele serverului, veţi vedea o listă a grupurilor disponibile. +Dacă nu introduceţi un nume de grup, ci numai numele serverului, veţi vedea o listă a grupurilor disponibile. -Ţineţi cont că această operaţie poate să dureze enorm şi generează un trafic de reţea excesiv. Unele servere de ştiri comerciale au peste 60000 de grupuri şi o asemnea acţiune poate să vă îngheţe interfaţa grafică. +Ţineţi cont că această operaţie poate să dureze enorm şi generează un trafic de reţea excesiv. Unele servere de ştiri comerciale au peste 60000 de grupuri şi o asemnea acţiune poate să vă îngheţe interfaţa grafică.
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/pop3.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/pop3.docbook index a5b4856aa5a..39c650277af 100644 --- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/pop3.docbook +++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/pop3.docbook @@ -1,14 +1,11 @@
-pop3 +pop3 -&Ferdinand.Gassauer; &Ferdinand.Gassauer.mail; +&Ferdinand.Gassauer; &Ferdinand.Gassauer.mail; &tradClaudiuCostin; -Protocolul "Post Office Protocol" (POP3) permite unui utilizator de pe o maşină client să-şi acceseze căsuţa de mail găzduită pe un server. +Protocolul "Post Office Protocol" (POP3) permite unui utilizator de pe o maşină client să-şi acceseze căsuţa de mail găzduită pe un server.
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/pop3s.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/pop3s.docbook index ae26b029e22..c16549d5db3 100644 --- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/pop3s.docbook +++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/pop3s.docbook @@ -1,14 +1,11 @@
-pop3s +pop3s -&Ferdinand.Gassauer; &Ferdinand.Gassauer.mail; +&Ferdinand.Gassauer; &Ferdinand.Gassauer.mail; &tradClaudiuCostin; -POP3S este protocolul POP3 criptat folosind SSL. +POP3S este protocolul POP3 criptat folosind SSL.
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/print.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/print.docbook index 967df584203..2c42f5049a5 100644 --- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/print.docbook +++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/print.docbook @@ -1,203 +1,95 @@
-print +print -&Kurt.Pfeifle; &Kurt.Pfeifle.mail; +&Kurt.Pfeifle; &Kurt.Pfeifle.mail; &tradClaudiuCostin; -2002-06-23 -1.00.00 +2002-06-23 +1.00.00 -Dispozitivul de I/E print vă permite să răsfoiţi rapid diferitele secţiuni ale &tdeprint; prin intermediul folderelor virtuale. Aceste foldere vă afişează informaţii despre subsistemul de tipărire. - -print:/ reprezintă unul din multele dispozitive utile implementate de &kde;. Pentru a-l accesa nu trebuie decît să scrieţi print:/ în cîmpul de adresă al &konqueror;. print:/ nu oferă numai un acces în mod citire la subsistemul de tipărire, ci vă permite să modificaţi setările imprimantelor şi de asemenea să adăugaţi noi imprimante şi clase. - -Dacă o anumită operaţie sau anumite informaţii nu sînt accesibile unui utilizator normal, vi se va cere parola de "administrator" sau "root". - -Puteţi să salvaţi semnele de carte utilizate frecvent, precum print:/manager - -Sintaxa validă este print:/[cale-la-folder-virtual] sau print:[cale-la-folder-virtual] - -Observaţie: Unele vizualizări şi acţiuni depind puternic de subsistemul de tipărire care este instalat pe calculatorul dumneavoastră şi activat pentru &kde;. Paginile cu informaţii despre imprimante afişează numai acele părţi care sînt valide pentru subsistemul de tipărire &kde; selectat. Dacă în mod normal rulaţi CUPS, dar aţi comutat temporar la Tipărire LPD UNIX generică -- ceea ce este posibil -- veţi vedea mult mai puţine informaţii deoarece LPD nu este capabil să utilizeze acelaşi volum de setări ca în CUPS. - -Sintaxa corectă pentru a accesa diferite foldere virtuale şi o scurtă explicaţie despre ceea ce reprezintă: +Dispozitivul de I/E print vă permite să răsfoiţi rapid diferitele secţiuni ale &tdeprint; prin intermediul folderelor virtuale. Aceste foldere vă afişează informaţii despre subsistemul de tipărire. + +print:/ reprezintă unul din multele dispozitive utile implementate de &kde;. Pentru a-l accesa nu trebuie decît să scrieţi print:/ în cîmpul de adresă al &konqueror;. print:/ nu oferă numai un acces în mod citire la subsistemul de tipărire, ci vă permite să modificaţi setările imprimantelor şi de asemenea să adăugaţi noi imprimante şi clase. + +Dacă o anumită operaţie sau anumite informaţii nu sînt accesibile unui utilizator normal, vi se va cere parola de "administrator" sau "root". + +Puteţi să salvaţi semnele de carte utilizate frecvent, precum print:/manager + +Sintaxa validă este print:/[cale-la-folder-virtual] sau print:[cale-la-folder-virtual] + +Observaţie: Unele vizualizări şi acţiuni depind puternic de subsistemul de tipărire care este instalat pe calculatorul dumneavoastră şi activat pentru &kde;. Paginile cu informaţii despre imprimante afişează numai acele părţi care sînt valide pentru subsistemul de tipărire &kde; selectat. Dacă în mod normal rulaţi CUPS, dar aţi comutat temporar la Tipărire LPD UNIX generică -- ceea ce este posibil -- veţi vedea mult mai puţine informaţii deoarece LPD nu este capabil să utilizeze acelaşi volum de setări ca în CUPS. + +Sintaxa corectă pentru a accesa diferite foldere virtuale şi o scurtă explicaţie despre ceea ce reprezintă: -Unele exemple +Unele exemple -print:/ (adică rădăcina dispozitivului "print") +print:/ (adică rădăcina dispozitivului "print") -rădăcina virtuală pentru răsfoirea subsistemului de tipărire. Afişează subfolderele Clase, Lucrări, Manager, Imprimante şi Speciale +rădăcina virtuală pentru răsfoirea subsistemului de tipărire. Afişează subfolderele Clase, Lucrări, Manager, Imprimante şi Speciale -print:/classes sau print:classes -afişează clasele de imprimante (suportat şi util numai pentru CUPS) +print:/classes sau print:classes +afişează clasele de imprimante (suportat şi util numai pentru CUPS) -print:/classes/nume_clasă sau print:classes/nume_clasă -afişează toţi membrii clasei de imprimante (suportat şi util numai pentru CUPS) +print:/classes/nume_clasă sau print:classes/nume_clasă +afişează toţi membrii clasei de imprimante (suportat şi util numai pentru CUPS) -print:/jobs sau print:jobs +print:/jobs sau print:jobs -listează lucrările curente şi în aşteptare +listează lucrările curente şi în aşteptare -print:/printers sau print:printers +print:/printers sau print:printers -listează toate imprimantele dumneavoastră. Dacă daţi clic pe numele unei imprimante, veţi vedea mai multe informaţii despre acea imprimantă. +listează toate imprimantele dumneavoastră. Dacă daţi clic pe numele unei imprimante, veţi vedea mai multe informaţii despre acea imprimantă. -print:/printers/nume_imprimantă sau print:printers/nume_imprimantă +print:/printers/nume_imprimantă sau print:printers/nume_imprimantă -afişează informaţii utile despre imprimantă +afişează informaţii utile despre imprimantă -print:/manager sau print:manager -deschide o pagină foarte similară cu modulul Manager &tdeprint; din Centrul de Control &kde;. Aici puteţi comuta un sistem de tipărire diferit sau să executaţi orice altă acţiune administrativă. -Acesta este una dintre cele mai importante părţi ale sistemului dumneavoastră de tipărire. +print:/manager sau print:manager +deschide o pagină foarte similară cu modulul Manager &tdeprint; din Centrul de Control &kde;. Aici puteţi comuta un sistem de tipărire diferit sau să executaţi orice altă acţiune administrativă. +Acesta este una dintre cele mai importante părţi ale sistemului dumneavoastră de tipărire. -print:/specials sau print:specials -listează toate imprimantele speciale disponibile. Este posibil să vedeţi: +print:/specials sau print:specials +listează toate imprimantele speciale disponibile. Este posibil să vedeţi: - Cele două care vă lasă să salvaţi pe disc un fişier cu lucrarea tipărită, în format &PostScript; sau PDF. + Cele două care vă lasă să salvaţi pe disc un fişier cu lucrarea tipărită, în format &PostScript; sau PDF. - Cea care trimite lucrarea ca fişier PDF ataşat prin intermediul &kmail;. + Cea care trimite lucrarea ca fişier PDF ataşat prin intermediul &kmail;. - Şi ultima care o trimite prin fax dacă aveţi activ unul din subsistemele de fax: Hylafax sau efax. + Şi ultima care o trimite prin fax dacă aveţi activ unul din subsistemele de fax: Hylafax sau efax. @@ -205,30 +97,8 @@ -Puteţi introduce print:/manager sau similar ca şi comandă în mini-linia de comandă (activată cu combinaţia de taste &Alt;F2) - -Puteţi afla mai multe despre tipărire şi funcţiile puternice ale &tdeprint; dacă citiţi Manualul &tdeprint; local sau site-ul de web &tdeprint; unde există documentele publice (HTML şi PDF), conţinînd Tutoriale, Răspunsuri la întrebări frecvente şi sfaturi generale cu privire la procesul de tipărire. +Puteţi introduce print:/manager sau similar ca şi comandă în mini-linia de comandă (activată cu combinaţia de taste &Alt;F2) + +Puteţi afla mai multe despre tipărire şi funcţiile puternice ale &tdeprint; dacă citiţi Manualul &tdeprint; local sau site-ul de web &tdeprint; unde există documentele publice (HTML şi PDF), conţinînd Tutoriale, Răspunsuri la întrebări frecvente şi sfaturi generale cu privire la procesul de tipărire.
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/rlan.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/rlan.docbook index 09e91dbbb01..e1a3e996387 100644 --- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/rlan.docbook +++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/rlan.docbook @@ -1,14 +1,11 @@
-rlan +rlan -Echipa &kde; +Echipa &kde; &tradClaudiuCostin; -Nu este încă documentat. +Nu este încă documentat.
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/rlogin.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/rlogin.docbook index b8c1171459b..7d548a1b13b 100644 --- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/rlogin.docbook +++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/rlogin.docbook @@ -1,48 +1,22 @@
-rlogin +rlogin -ChristianBunting +ChristianBunting &tradClaudiuCostin; -Cu ajutorul &konqueror; puteţi iniţia o sesine rlogin pe un server ce oferă acest tip de serviciu. - -Pentru a utiliza acest dispozitiv din bara de URL-uri&konqueror;, scrieţi rlogin:/nume_maşină - -Aceasta va iniţializa &konsole; cu o sesiune rlogin ce vă cere parola pentru logare. - -Dispozitivul de I/E rlogin utilizează numele de utilizator al contului sub care rulaţi în mod curent &kde;. - -După ce aţi introdus corect parola, puteţi începe sesiunea distantă.. - -Citiţi pagina de manual: rlogin. +Cu ajutorul &konqueror; puteţi iniţia o sesine rlogin pe un server ce oferă acest tip de serviciu. + +Pentru a utiliza acest dispozitiv din bara de URL-uri&konqueror;, scrieţi rlogin:/nume_maşină + +Aceasta va iniţializa &konsole; cu o sesiune rlogin ce vă cere parola pentru logare. + +Dispozitivul de I/E rlogin utilizează numele de utilizator al contului sub care rulaţi în mod curent &kde;. + +După ce aţi introdus corect parola, puteţi începe sesiunea distantă.. + +Citiţi pagina de manual: rlogin. diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/sftp.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/sftp.docbook index bc59a38089e..d446935453a 100644 --- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/sftp.docbook +++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/sftp.docbook @@ -1,27 +1,13 @@
-sftp +sftp -&Ferdinand.Gassauer; &Ferdinand.Gassauer.mail; +&Ferdinand.Gassauer; &Ferdinand.Gassauer.mail; &tradClaudiuCostin; -SFTP este un protocol de transfer securizat al fişierelor. sftp este un program de transfer interactiv al fişierelor similar cu ftp, dar care execută toate operaţiile printr-un canal de transport ssh criptat. El poate utiliza multe din caracteristicile ssh, inclusiv autentificarea cu cheie publică şi compresia datelor. +SFTP este un protocol de transfer securizat al fişierelor. sftp este un program de transfer interactiv al fişierelor similar cu ftp, dar care execută toate operaţiile printr-un canal de transport ssh criptat. El poate utiliza multe din caracteristicile ssh, inclusiv autentificarea cu cheie publică şi compresia datelor. -Citiţi pagina de manual: sftp. +Citiţi pagina de manual: sftp.
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/smb.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/smb.docbook index a79b455d747..f6427d6ae81 100644 --- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/smb.docbook +++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/smb.docbook @@ -1,94 +1,26 @@
-SMB +SMB -&Alexander.Neundorf; &Alexander.Neundorf.mail; +&Alexander.Neundorf; &Alexander.Neundorf.mail; &tradClaudiuCostin; -Dispozitivul de I/E smb vă permite să răsfoiţi partajările dintr-o reţea &Windows; (sau Samba). +Dispozitivul de I/E smb vă permite să răsfoiţi partajările dintr-o reţea &Windows; (sau Samba). -Pentru a vedea grupurile de lucru, introduceţi smb:/. -smb:/un_grup va lista toate maşinile din acel grup de lucru. -Pentru a vedea partajările unei maşini, introduceţi smb://un_server sau smb:/un_grup/un_server. -Pentru a accesa direct o partajare, introduceţi smb://un_server/o_partajare sau smb:/un_grup/un_server/o_partajare. +Pentru a vedea grupurile de lucru, introduceţi smb:/. +smb:/un_grup va lista toate maşinile din acel grup de lucru. +Pentru a vedea partajările unei maşini, introduceţi smb://un_server sau smb:/un_grup/un_server. +Pentru a accesa direct o partajare, introduceţi smb://un_server/o_partajare sau smb:/un_grup/un_server/o_partajare. -Subsistemul de I/E smb încapsulează activitatea utilitarului smbclient care este parte a pachetului Samba. Acest lucru înseamnă că trebuie să aveţi instalat Samba pentru a utiliza acest dispozitiv. +Subsistemul de I/E smb încapsulează activitatea utilitarului smbclient care este parte a pachetului Samba. Acest lucru înseamnă că trebuie să aveţi instalat Samba pentru a utiliza acest dispozitiv. -Pentru a vă putea autentifica la controlere de domeniu &Windows; NT, trebuie să aveţi cel puţin Samba 2.0. Pentru a accesa partajări de pe maşini &Windows; 2000, aveţi nevoie de cel puţin Samba 2.0.7. Pentru a scrie pe partajări Windows, aveţi nevoie de Samba 2.2.4 sau mai recent sau un petic software de la http://lisa-home.sourceforge.net/smbclientpatch.html. +Pentru a vă putea autentifica la controlere de domeniu &Windows; NT, trebuie să aveţi cel puţin Samba 2.0. Pentru a accesa partajări de pe maşini &Windows; 2000, aveţi nevoie de cel puţin Samba 2.0.7. Pentru a scrie pe partajări Windows, aveţi nevoie de Samba 2.2.4 sau mai recent sau un petic software de la http://lisa-home.sourceforge.net/smbclientpatch.html. -În modulul Reţea Partajări Windows din &kcontrol; puteţi seta numele de utilizator şi parola implicite. Este util în special dacă sînteţi membru al unui domeniu &Windows; NT. Acolo puteţi seta şi un nume de grup de lucru, dar de cele mai multe ori nu este nevoie de el. +În modulul Reţea Partajări Windows din &kcontrol; puteţi seta numele de utilizator şi parola implicite. Este util în special dacă sînteţi membru al unui domeniu &Windows; NT. Acolo puteţi seta şi un nume de grup de lucru, dar de cele mai multe ori nu este nevoie de el. -Acest subsistem a fost testat şi dezvoltat folosind în principal Samba 2.0.7, dar ar trebui să meargă şi cu alte versiuni. +Acest subsistem a fost testat şi dezvoltat folosind în principal Samba 2.0.7, dar ar trebui să meargă şi cu alte versiuni. -Autor: Alexander Neundorf neundorf@kde.org +Autor: Alexander Neundorf neundorf@kde.org
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/smtp.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/smtp.docbook index 9ba8cf568d6..f753b528965 100644 --- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/smtp.docbook +++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/smtp.docbook @@ -1,19 +1,13 @@
-smtp +smtp -&Ferdinand.Gassauer; &Ferdinand.Gassauer.mail; +&Ferdinand.Gassauer; &Ferdinand.Gassauer.mail; &tradClaudiuCostin; -Este un protocol de transmis e-mail-uri de la o maşină client către un server de poştă electronică. +Este un protocol de transmis e-mail-uri de la o maşină client către un server de poştă electronică. -Citiţi: Simple Mail Transfer Protocol . +Citiţi: Simple Mail Transfer Protocol .
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/tar.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/tar.docbook index 071ca12c9fa..0049370ffe6 100644 --- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/tar.docbook +++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/tar.docbook @@ -1,19 +1,13 @@
-tar +tar -&Ferdinand.Gassauer; &Ferdinand.Gassauer.mail; +&Ferdinand.Gassauer; &Ferdinand.Gassauer.mail; &tradClaudiuCostin; -Un program de arhivare este proiectat pentru a stoca şi extrage fişiere dintr-un fişier arhivă, cunoscut şi sub numele de fişier TAR. Un asemenea fişier este creat pe bandă magnetică, dar adeseori este scris pe disc ca fişier obişnuit. +Un program de arhivare este proiectat pentru a stoca şi extrage fişiere dintr-un fişier arhivă, cunoscut şi sub numele de fişier TAR. Un asemenea fişier este creat pe bandă magnetică, dar adeseori este scris pe disc ca fişier obişnuit. -Citiţi pagina de manual: tar. +Citiţi pagina de manual: tar.
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/telnet.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/telnet.docbook index b40bbcf4521..74ef57685a5 100644 --- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/telnet.docbook +++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/telnet.docbook @@ -1,19 +1,13 @@
-telnet +telnet -&Ferdinand.Gassauer; &Ferdinand.Gassauer.mail; +&Ferdinand.Gassauer; &Ferdinand.Gassauer.mail; &tradClaudiuCostin; -Protocolul de terminal de reţea (TELNET) permite unui utilizator să se conecteze pe orice calculator din reţea care suportă TELNET. +Protocolul de terminal de reţea (TELNET) permite unui utilizator să se conecteze pe orice calculator din reţea care suportă TELNET. -Citiţi pagina de manual: telnet. +Citiţi pagina de manual: telnet.
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/thumbnail.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/thumbnail.docbook index c3d48a2de76..64561c55736 100644 --- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/thumbnail.docbook +++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/thumbnail.docbook @@ -1,35 +1,17 @@
-thumbnail +thumbnail -&Carsten.Pfeiffer; &Carsten.Pfeiffer.mail; +&Carsten.Pfeiffer; &Carsten.Pfeiffer.mail; &tradClaudiuCostin; -Dispozitivul de I/E thumbnail este utilizat de &kde; pentru generarea persistentă şi independentă de reţea a mini-imaginilor. +Dispozitivul de I/E thumbnail este utilizat de &kde; pentru generarea persistentă şi independentă de reţea a mini-imaginilor. -Acest subsistem utilizează module pentru a genera mini-imaginile. Puteţi activa afişarea acestor mini-imagini din submeniul Vizualizare Previzualizare, disponibil în &konqueror; în modul manager de fişiere. +Acest subsistem utilizează module pentru a genera mini-imaginile. Puteţi activa afişarea acestor mini-imagini din submeniul Vizualizare Previzualizare, disponibil în &konqueror; în modul manager de fişiere. -Nu este util utilizatorului în mod direct, dar dacă sînteţi programator îl puteţi utiliza din aplicaţiile dumneavoastră pentru a crea previzualizări fişierelor. +Nu este util utilizatorului în mod direct, dar dacă sînteţi programator îl puteţi utiliza din aplicaţiile dumneavoastră pentru a crea previzualizări fişierelor. -Citiţi documentaţia din surse pentru mai multe informaţii. O veţi găsi în $TDEDIR/include/tdeio/thumbcreator.h sau în folderul de surse &kde; tdebase/tdeioslave/thumbnail. +Citiţi documentaţia din surse pentru mai multe informaţii. O veţi găsi în $TDEDIR/include/tdeio/thumbcreator.h sau în folderul de surse &kde; tdebase/tdeioslave/thumbnail.
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/webdav.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/webdav.docbook index 0ae357768aa..1ba5484711d 100644 --- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/webdav.docbook +++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/webdav.docbook @@ -1,71 +1,40 @@
-webdav +webdav -&Hamish.Rodda; &Hamish.Rodda.mail; +&Hamish.Rodda; &Hamish.Rodda.mail; &tradClaudiuCostin; -2002-01-21 +2002-01-21 -WebDAV (Distributed Authoring and Versioning) este protocolul pentru web. El permite manipularea uşoară a documentelor şi scripturilor de pe un server http şi are funcţii adiţionale pentru a simplifica controlul versiunilor pentru mai mulţi autori. +WebDAV (Distributed Authoring and Versioning) este protocolul pentru web. El permite manipularea uşoară a documentelor şi scripturilor de pe un server http şi are funcţii adiţionale pentru a simplifica controlul versiunilor pentru mai mulţi autori. -Utilizarea acestui protocol este simplă. Introduceţi locaţia pe care doriţi să o vizualizaţi la fel ca pe un URL http cu excepţia faptului că începutul lui trebuie să fie webdav://. Un exemplu ar putea fi webdav://www.server.com/cale/. Dacă specificaţi un nume de folder, va fi afişată o listă de fişiere şi foldere pe care le puteţi administra în acelaşi mod în care lucraţi cu fişierele şi folderele oricărui alt sistem de fişiere. +Utilizarea acestui protocol este simplă. Introduceţi locaţia pe care doriţi să o vizualizaţi la fel ca pe un URL http cu excepţia faptului că începutul lui trebuie să fie webdav://. Un exemplu ar putea fi webdav://www.server.com/cale/. Dacă specificaţi un nume de folder, va fi afişată o listă de fişiere şi foldere pe care le puteţi administra în acelaşi mod în care lucraţi cu fişierele şi folderele oricărui alt sistem de fişiere. -Caracteristici WebDAV +Caracteristici WebDAV -Blocare +Blocare -Interblocarea fişierelor permite utilizatorilor să blocheze un fişier, informîndu-i pe ceilalţi că lucrează în acel moment la el. În acest mod editarea poate fi făcută fără teama că modificările vor fi suprascrise de o altă persoană care lucrează la acelaşi document. +Interblocarea fişierelor permite utilizatorilor să blocheze un fişier, informîndu-i pe ceilalţi că lucrează în acel moment la el. În acest mod editarea poate fi făcută fără teama că modificările vor fi suprascrise de o altă persoană care lucrează la acelaşi document. -Acces la fişierul sursă +Acces la fişierul sursă -WebDAV permite accesul la scriptul executat pentru a produce o anumită pagină astfel încît modificările să fie făcute asupra scriptului în sine. +WebDAV permite accesul la scriptul executat pentru a produce o anumită pagină astfel încît modificările să fie făcute asupra scriptului în sine. -Suport proprietăţi per-document +Suport proprietăţi per-document -Pot fi setate proprietăţi arbitrare pentru a ajuta la identificarea unui document, de exemplu autorul lui. +Pot fi setate proprietăţi arbitrare pentru a ajuta la identificarea unui document, de exemplu autorul lui. -Pentru a profita de funcţionalităţile suplimentare, aveţi nevoie de aplicaţii care să le suporte. Deocamdată nu există aplicaţii care să le suporte utilizînd acest subsistem de I/E. +Pentru a profita de funcţionalităţile suplimentare, aveţi nevoie de aplicaţii care să le suporte. Deocamdată nu există aplicaţii care să le suporte utilizînd acest subsistem de I/E.
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/webdavs.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/webdavs.docbook index f3782d6ab71..4f2b7f3bf86 100644 --- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/webdavs.docbook +++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/tdeioslave/webdavs.docbook @@ -1,22 +1,16 @@
-webdavs +webdavs -&Hamish.Rodda; &Hamish.Rodda.mail; +&Hamish.Rodda; &Hamish.Rodda.mail; &tradClaudiuCostin; -2002-01-21 +2002-01-21 -WebDAVS este protocolul WebDAV ce utilizează SSL pentru criptare. +WebDAVS este protocolul WebDAV ce utilizează SSL pentru criptare.
diff --git a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/visualdict/index.docbook b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/visualdict/index.docbook index 8fe18320281..eb3998ec75b 100644 --- a/tde-i18n-ro/docs/tdebase/visualdict/index.docbook +++ b/tde-i18n-ro/docs/tdebase/visualdict/index.docbook @@ -3,8 +3,7 @@ "dtd/kdex.dtd" [ - + ]> @@ -12,43 +11,29 @@ -Ghidul Vizual &kde; +Ghidul Vizual &kde; -Echipa KDE +Echipa KDE &tradClaudiuCostin; &coreIulianaCostin; -2000-10-04 -2.00.00 +2000-10-04 +2.00.00 -2000 -Echipa KDE +2000 +Echipa KDE -&FDLNotice; +&FDLNotice; -Un ghid vizual al interfeţei grafice &kde; Aceasta este o versiune preliminară a documentului. Este de presupus că va deveni un tur grafic al &kde;. +Un ghid vizual al interfeţei grafice &kde; Aceasta este o versiune preliminară a documentului. Este de presupus că va deveni un tur grafic al &kde;. -KDE -Vizual -Dicţionar -Ghid +KDE +Vizual +Dicţionar +Ghid @@ -59,23 +44,14 @@ -Termeni ai ghidului vizual &kde; +Termeni ai ghidului vizual &kde; -Acest proiect a fost pornit pentru a ajuta la unificarea vocabularului utilizat în documentaţia &kde;. +Acest proiect a fost pornit pentru a ajuta la unificarea vocabularului utilizat în documentaţia &kde;. -Vi-l oferim ca pe un intrument de învăţare a interfeţei grafice a &kde;. Aceste nume au fost standardizate în toată documentaţia astfel încît întotdeauna veţi găsi elementele de interfaţă grafică denumite ca aici. +Vi-l oferim ca pe un intrument de învăţare a interfeţei grafice a &kde;. Aceste nume au fost standardizate în toată documentaţia astfel încît întotdeauna veţi găsi elementele de interfaţă grafică denumite ca aici. -Termenul componentă (widget) să referă la blocul de bază al interfeţei grafice a programelor. -Fiecare componentă operează într-un mod similar de fiecare dată cînd este utilizată, dar efectul pe care îl are depinde de locul unde este folosită în program. +Termenul componentă (widget) să referă la blocul de bază al interfeţei grafice a programelor. +Fiecare componentă operează într-un mod similar de fiecare dată cînd este utilizată, dar efectul pe care îl are depinde de locul unde este folosită în program. -Lista componentelor de bază ale &kde; -La ora actuală acest ghid este format dintr-o tabelă de nume a elementelor grafice întîlnite în documentaţia &kde; şi un exemplu grafic pentru fiecare. -Sperăm, ca în timp, să facem un document mult mai complet care să vă conducă într-un tur vizual al &kde;. +Lista componentelor de bază ale &kde; +La ora actuală acest ghid este format dintr-o tabelă de nume a elementelor grafice întîlnite în documentaţia &kde; şi un exemplu grafic pentru fiecare. +Sperăm, ca în timp, să facem un document mult mai complet care să vă conducă într-un tur vizual al &kde;. -Buton +Buton @@ -108,8 +80,7 @@ Perhaps list deprecated names, for search/replace purposes? -Butoane de opţiune +Butoane de opţiune @@ -120,8 +91,7 @@ Perhaps list deprecated names, for search/replace purposes? -Selector de culori +Selector de culori @@ -132,8 +102,7 @@ Perhaps list deprecated names, for search/replace purposes? -Căsuţă combinată +Căsuţă combinată @@ -144,8 +113,7 @@ Perhaps list deprecated names, for search/replace purposes? -Căsuţă de dialog +Căsuţă de dialog @@ -156,8 +124,7 @@ Perhaps list deprecated names, for search/replace purposes? -Căsuţă derulantă +Căsuţă derulantă @@ -168,8 +135,7 @@ Perhaps list deprecated names, for search/replace purposes? -Listă de iconiţe +Listă de iconiţe @@ -180,8 +146,7 @@ Perhaps list deprecated names, for search/replace purposes? -Listă +Listă @@ -192,8 +157,7 @@ Perhaps list deprecated names, for search/replace purposes? -Bară de meniu +Bară de meniu @@ -204,8 +168,7 @@ Perhaps list deprecated names, for search/replace purposes? -Bară de progres +Bară de progres @@ -216,8 +179,7 @@ Perhaps list deprecated names, for search/replace purposes? -Butoane radio +Butoane radio @@ -228,8 +190,7 @@ Perhaps list deprecated names, for search/replace purposes? -Bară de defilare +Bară de defilare @@ -240,8 +201,7 @@ Perhaps list deprecated names, for search/replace purposes? -Potenţiometru +Potenţiometru @@ -252,8 +212,7 @@ Perhaps list deprecated names, for search/replace purposes? -Spin Box +Spin Box @@ -264,8 +223,7 @@ Perhaps list deprecated names, for search/replace purposes? -Bară de stare +Bară de stare @@ -276,8 +234,7 @@ Perhaps list deprecated names, for search/replace purposes? -Linie de editare +Linie de editare @@ -289,8 +246,7 @@ Perhaps list deprecated names, for search/replace purposes? -Bară de unelte +Bară de unelte @@ -301,8 +257,7 @@ Perhaps list deprecated names, for search/replace purposes? -Vizualizare arborescentă +Vizualizare arborescentă @@ -314,8 +269,7 @@ Perhaps list deprecated names, for search/replace purposes? -Bara de titlu a ferestrei +Bara de titlu a ferestrei @@ -331,13 +285,10 @@ Perhaps list deprecated names, for search/replace purposes? -Autori şi licenţe -&kappname; +Autori şi licenţe +&kappname; -Documentaţie scrisă de Echipa &kde;. +Documentaţie scrisă de Echipa &kde;. &underFDL; -- cgit v1.2.1